Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3094/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3094/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 11869/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3094
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător E. B.
Grefier M. V. A.
******************************
Pe rol, fiind rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 22 iunie 2015, privind judecarea apelului formulat de pârâta C. J. DE PENSII D., cu sediul în C., M. K., nr. 14, Județul D., împotriva sentinței nr. 920 din 24 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. T., cu domiciliul în C., Craiovița Noua, ., ., având ca obiect contestație decizie de pensionare
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică din data de 22 iunie 2015, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată:
Tribunalul D. prin sentința civilă nr.920 de la 24.02.2015 a admis contestația formulată de contestatorul P. T. cu domiciliu în C.,. 54 B1,scara 1, apartamentul 5, județul D. în contradictoriu cu intimata C. J. DE PENSII D. cu sediul în C., . 14, județul D., a anulat decizia nr._/27.08.2014 emisă de către intimata C. J. DE PENSII D. și a exonerat pe contestatorul P. T. de plata debitului în valoare de 1139 lei.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin decizia nr._/27.08.2014 contestatorului P. T. i s-a imputat suma totală de 1139 lei, motivat de faptul că în perioada 01.06.2012 până la data de 13.07.2012 a încasat necuvenit suma menționată, reprezentând diferențe pensie,contestatorul regăsindu-se în situația prevăzută de art. 6 din Legea nr.263/2010.
Conform art.118 din Legea nr. 263/2010 " în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari :pensionarii pentru limită de vârstă;nevăzătorii;pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;copiii, pensionari de urmaș".
Contestatorul P. T. a beneficiat începând cu 01.08.2008 de pensie anticipată parțial .Deși, categoria persoanelor beneficiare ale unei pensii anticipate parțial nu este inclusă între cele care pot cumula pensia cu veniturile provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, instanța apreciază că sumele încasate de către contestator nu sunt susceptibile de a fi încadrate în vreuna din situațiile reglementate de dispozițiile art. 6 din Legea nr.263/2010.
Având calitatea de expert contabil autorizat, în anul 2008, a solicitat intimatei un punct de vedere în legătură cu posibilitatea de a desfășura activitate de expert contabil, primind un răspuns favorabil (fila-5).
Contestatorul a încheiat la data de 01.06.2012 cu Fundația M. V. un"contract de prestări servicii financiar contabile".Din adresa nr. F/139 din 21.03.2013 emisă de către Fundația M. V. (fila -38) a rezultat că acesta nu a avut încheiat contract de muncă fiind numit cenzor la data de 01.06.2012 și încasând o indemnizație conform Legii nr.31/1990.
În perioada vizată de decizia de debit, contestatorul a fost și membru al Comisiei de Disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECAR D., iar pentru participarea la ședințele respective care aveau loc "aleatoriu" primea o indemnizație de ședință (fila-34).
Comparativ cu referatul nr. 598/12.08.2014 în cuprinsul căruia se precizează ca temei de drept art. 6 alin. (1) ,pct. 1, lit. a) în decizia contestată se invocă generic dispozițiile art. 6 din Legea nr. 263/2010, fără a se preciza expres punctul sau litera din acest text de lege, avut în vedere la emiterea deciziei contestate. Astfel, categoria persoanelor asigurate în mod obligatoriu care se referă la:
a)persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
b)funcționarii publici;
c)cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
d)persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art 7 alin (1) pct 13 ind. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte /convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b)membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c)persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
Art. 22
În categoria "persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice", prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, și anume:
a) expert contabil;
b) contabil autorizat;
c) consultant de plasament în valori mobiliare;
d) medic;
e) farmacist;
f) medic veterinar;
g) psiholog cu drept de liberă practică;
h) notar public;
i) auditor financiar;
j) practician în reorganizare și lichidare;
k) persoane autorizate să realizeze și să verifice lucrările de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei;
l) expert tehnic;
m) urbanist;
n) restaurator;
o) persoane autorizate să furnizeze servicii publice conexe actului medical;
p) consilier în proprietate industrială;
q) expert criminalist;
r) executor judecătoresc;
s) arhitect;
t) traducător autorizat;
u) consultant fiscal;
v) broker;
w) oricare profesii/meserii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii.
d)persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e)alte persoane care realizează venituri din activități profesionale".
Din cuprinsul acestui text a rezultat că activitatea desfășurată de către contestator în cadrul Comisiei de Disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECAR D. nu se încadrează în niciuna din situațiile vizate de acest text de lege. Activitatea pe care a desfășurat-o a avut un caracter aleatoriu și nu s-a întemeiat pe contracte /convenții încheiate potrivit Codului civil sau potrivit codului muncii și nu a avut natura unei activități "profesionale" .
În mod similar, activitatea de cenzor desfășurată conform dispozițiilor Legii nr.31/1990 presupune alegerea contestatorului de către adunarea generală a acționarilor( art. 159 alin 2 ) și obligația supravegherii gestiunii societății, inclusiv a verificării, legalității situațiilor financiare.
De altfel, conform art. 2.1 din contractul încheiat cu Fundația M. V. "pentru serviciile efectuate …clientul va plăti prestatorului un onorariu în sumă de 300 lei… facturarea se va face la finalizarea lucrării".
Prin urmare, nici această activitate nu avea un caracter permanent ,devreme ce plata nu era stabilită ca o sumă lunară, ci se efectua doar în funcție de lucrările repartizate de către conducerea Fundației M. V. și efectuate de către contestator.
Între contestator și Comisia de Disciplină de pe lângă Consiliul filialei CECAR D. precum și între contestator și Fundația M. V. nu existau raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public.
Pe de altă parte, natura juridică a indemnizației de ședință, la care a avut dreptul contestatorul pentru participarea la ședințele comisiei de disciplină sau indemnizația primită ca cenzor al fundației nu justifică încadrarea lor într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia parțial anticipată .
De asemenea, contestatorul nu a ocupat funcții elective și nici nu a fost numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
Totodată, contestatorul nu se încadrează nici în situația reglementată la punctul IV din Legea nr.263/2010, deoarece contestatorul nu a obținut un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Astfel, potrivit art. 17 din Legea nr. 294/2011, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 a fost de 2117 lei și prin urmare, potrivit art. 6 alin (1) pct. IV din Legea nr.263/2010 contestatorul nu putea obține un venit brut mai mare de 8468 lei anual.
Din adresa nr. 5166/15.05.2014 emisă de către intimată(fila-28) rezultă că în anul 2012 veniturile brute încasate de către contestator au fost în cuantum de 147 lei - ianuarie 2012;184 lei-februarie 2012;312 lei – martie 2012;156 lei-aprilie 2012; 255 lei-iunie 2012; 255 lei-iulie 2012; 156 lei-septembrie 2012;127 lei –noiembrie 2012;156 lei –decembrie 2012, în total 1748 lei .
Cum veniturile încasate de către contestator în anul 2012 au fost mai mici decât echivalentul a cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 în mod eronat intimata a emis decizia contestată.
Față de cele de mai sus instanța a admis contestația, a anulat decizia nr._/27.08.2014 emisă de către intimată și a exonerat pe contestator de plata debitului în valoare de 1139 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană de Pensii D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de critică se referă la faptul că instanța de fond în mod eronat a constatat că activitatea contestatorului nu se încadrează în niciuna din situațiile premisă impuse de lege, întrucât acesta nu a un venit mai mic de 4 ori față de câștigul salarial mediu brut, deși a reținut că intimatul contestator a obținut venituri dintr-un contract/convenție încheiat potrivit Codului civil.
Prin reglementarea dată în art.6 alin.(1) pct.1 lit.d), legiuitorul a intenționat tocmai introducerea în categoria persoanelor care sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, a acelora care nu realizează venituri cu caracter permanent (cum sunt cele de natură salarială), instituind o categorie specifică, diferită de cele reglementate la lit.a), b) și c) din același articol.
Instanța de fond nu a coroborat prevederile art.114 alin.(1) lit.b) cu cele ale art.118 din Legea nr.263/2010, prevederi prin care se înțelege încă odată intenția legiuitorului în ceea ce privește categoriile de pensionari pentru care permite cumulul pensiei cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, intimatul contestator, fiind beneficiar de pensie anticipată parțial, nu se regăsește în această prevedere.
Astfel, contestatorul a beneficiat și de pensie anticipată parțial și a realizat venituri dintr-un contract/convenție (care este cuprins în prevederile art.6 alin.(1) pct.I lit.d), cu încălcarea dispozițiilor art.114 alin.(1) li.t) coroborate cu prevederile art.119 din Legea nr.263/2010, dispoziții care prevăd că „…plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:…b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni”, acesta regăsindu-se în situația prevăzută de art.6 alin.(1) pct.I lit.d)” persoanele care realizează venituri de natura profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art.7 alin.(1) pct.131 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contractele/convenții încheiate potrivit Codului civil”.
O altă critică se referă la faptul că în mod greșit a reținut că intimatul contestator a obținut venituri mai mici de 4 ori față de câștigul salarial mediu brut, întrucât prin această apreciere a omis atât prevederile Legii nr.263/2010, care prevăd expres că persoanele care încheie contracte civile sunt considerate asigurate obligatoriu prin efectul legii, cât și prevederile Codului fiscal în baza cărora se plătește contribuție individuală de asigurări sociale (art.52 alin.(1) lit.b), art.55 alin.(2) lit.d2) și art.2964 alin.(1) lit.n).
Conform art.118 din Legea nr.263/2010, pot cumula pensia cu alte venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, numai pensionarii de invaliditate gradul III.
Conform art.119 din Legea nr. 263/2010, pensionarii sistemului public de pensii sunt obligați să comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia, lucru pe care contestatorul nu l-a făcut.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii contestației.
În drept a invocat prevederile art.466 și următoarele din noul C. pr.civ., precum și Legea nr.263/2010.
Legal citat intimatul P. T. a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței apelate.
În acest sens, a arătat că a desfășurat activitate în calitatea de cenzor în condițiile Legii nr.31/1990 și de membru al Comisiei de Disciplină C.E.C.C.A.R., fără a exista raporturi specifice angajatorilor și salariaților sau celor dintre instituții și funcționari, iar veniturile realizate nu depășesc de 4 ori câștigul salarial mediu brut, astfel că se impune respingerea apelului.
Apelul este fondat
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale relevante și a art.479 alin.(1), teza a II-a C.pr.civ., constată că sunt întemeiate criticile apelantei pentru considerentele care se vor expune.
Astfel, este întemeiată susținerea apelantei din primul motiv de apel, în sensul că instanța de fond în mod eronat a apreciat că activitatea intimatului contestator nu se încadrează în niciuna din situațiile premisă impuse de lege, întrucât acesta nu ar fi obținut un venit mai mic de 4 ori față de câștigul salarial mediu brut, deși a constatat că acesta a obținut venituri dintr-un contract/convenție încheiat potrivit Codului civil.
În acest sens, prezintă relevanță juridică în cauză înscrisurile doveditoare (filele 28-29, 34-35, 38-39 dosar fond) și chiar recunoașterea intimatului contestator cu privire la faptul că a obținut venituri care nu depășesc de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care nu reprezintă drepturi de autor conexe dreptului de autor.
Se poate observa, în acest context că instanța deși a avut în vedere dispozițiile art.6 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a reținut că se invocă generic asemenea dispoziții, dar a apreciat total eronat că sumele încasate de către intimatul contestator nu sunt susceptibile de a fi încadrate în vreuna din situațiile reglementate de dispozițiile amintite.
Acest raționament folosit de către instanță nu este corect, în condițiile în care pe de o parte se invocă neîncadrarea în aceste dispoziții legale și pe de altă parte caracterul aleatoriu, nepermanent al activităților desfășurate de către intimatul contestator, precum și inexistența unor raporturi specifice angajatorilor și salariaților sau celor dintre instituții și funcționari, precum și că veniturile realizate nu depășesc de 4 ori câștigul salarial mediu brut, fără a se avea în vedere împrejurarea că această persoană beneficiază de pensie anticipată parțial.
Curtea constată că instanța în raționamentul folosit trebuia să coroboreze dispozițiile art.6 Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu cele ale art.118 din aceeași lege, potrivit cărora:”(1)În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limită de vârstă; nevăzătorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b)”.
De asemenea, alin.(2) prevede că „Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5)”.
Intimatul contestator nu face parte din această categorie de persoane, cărora legea le permite cumularea pensiei cu alte venituri, fiind beneficiarul unei pensii anticipate parțial cu începere de la 01.08.2008 (filele 7-9 dosar fond), iar cu privire la relațiile pe care acesta le-a solicitat apelantei în legătură cu activitatea de expert autorizat (filele 36-37 dosar fond) se poate observa că apelanta a făcut trimitere la dispozițiile art. 5 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și care are un conținut similar cu cel din art.6 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Dispozițiile art.119 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevăd că “plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;
b)pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
c)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) ori cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;
d)pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute la art. 81 alin. (1);
e)pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
f)pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
g)pensionarul urmaș, prevăzut la art. 84 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;
h)soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5);
i)soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
j)soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
k)pensionarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul”.
În condițiile art.119 din aceeași lege, „pensionarii sistemului public de pensii sunt obligați să comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia”.
În consecință, în raport de aceste dispoziții legale intimatul contestator nu putea cumula pensia cu alte venituri, chiar altele decât cele salariale, după cum a rezultat din înscrisurile relevante amintite, astfel că instanța eronat s-a raportat numai la dispozițiile art.6 alin.(1) pct.4 din Legea nr.263/2010, intimatul contestator nefăcând parte din categoriile de persoane enumerate, care pot cumula pensia cu alte venituri, după cum greșit s-a raportat la persoanele care nu a ocupat funcții elective și nici nu au fost numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
În cauză, au fost realizate venituri, altele decât cele de natură salarială din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil (indemnizație, contract prestări servicii financiar contabile) și pentru care s-au reținut contribuțiile aferente în condițiile normelor de aplicare a Codului fiscal, astfel că instanța greșit a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile legale, respectiv cele ale art.179 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit art.52 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal (Legea nr.571/2003 ) reprezintă venituri din activități cele desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și contractelor de agent, iar prin dispozițiile art.55 alin.(2) lit d) indice 2 și art.296 indice 4 alin.(1) lit.n) din Codul fiscal, se instituie reguli de impunere proprii veniturilor din salarii, aplicabile și altor venituri asimilate acestora, precum și plata contribuțiilor individuale de asigurări sociale, iar în speță a rezultat că au fost plătite contribuțiile aferente (fila 39 dosar fond).
Așadar, în temeiul art.480 alin.(1) C.pr.civ., Curtea va admite apelul și va schimba sentința în sensul respingerii contestației formulate de intimatul contestator.
PENTRUACESTEMOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta C. J. DE PENSII D., cu sediul în C., M. K., nr. 14, Județul D., împotriva sentinței nr. 920 din 24 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. T., cu domiciliul în C., Craiovița Noua, ., ..
Schimbă sentința în sensul că respinge contestația.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Iunie 2015
Președinte, M. L. | Judecător, E. B. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.M.L.
4 ex/AS
j.f.D.C.P..
09.07.2015
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 21-01-2015,... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
