Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 21-01-2015, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 6938/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 302
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - E. S.
Judecător - M. M.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județ Gorj împotriva sentinței civile nr. 2053 din 2 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare B. M., domiciliată în Tg.J., ., ., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat intimata contestatoare B. M., personal, lipsind apelanta intimată C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal, iar prin conținutul motivelor scrise, apelantul a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 411 al.1, pct.2 teza finală și art. 223 alin.3 Cod Procedură Civilă., după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra apelului:
Intimata contestatoare a solicitat respingerea apelului, apreciind legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2053 din 2 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de contestatoarea B. M., cu domiciliul în Tg,J., ., ., etaj 1, apartament 46, județul Gorj, împotriva intimatei C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj.
A fost anulată decizia nr.36/15.07.2013 emisă de intimata C. Județeană de Pensii Gorj.
A fost obligată intimata C. Județeană de Pensii Gorj la emiterea unei noi decizii prin care să se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității si să plătească aceasta compensație reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1429/04.10.2012 contestatoarea a solicitat Casei Județene de Pensii Gorj acordarea compensației pentru atingerea integrității ca urmare a bolii profesionale.
Prin decizia nr. 36/15.07.2013, contestată în prezenta cauză, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea contestatoarei B. M., privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că cererea tip - anexa 13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.346/2006, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și stampilată de către angajatorul unde a dobândit boala profesională.
Potrivit prevederilor art.42 din Legea nr.346/2002 republicată, „au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%”, iar, în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.346/2002 republicată „compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.42”.
La art.44 din Legea nr.346/2002 republicată se prevede:
„(1) Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de S..
(3) Criteriile și grilele pe baza cărora se acordă compensația pentru atingerea integrității se stabilesc prin decizie a președintelui CNPAS.”
Cu privire la modalitatea concretă de cercetare a cazului de boală profesională și întocmirea actelor necesare în vederea emiterii unei decizii de acordare a compensației pentru atingerea integrității se reține că, în aplicarea prevederilor Legii nr.346/2002 a fost emis Ordinul nr.450/2006, care la art. 66 prevede următoarele:
,,(1)În vederea obținerii compensației pentru atingerea integrității, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, conform anexei nr. 13 la prezentele norme metodologice.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională, după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa "conform cu originalul".,,.
Conform art.67 din Ordinul nr.450/2006:
,,(1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului stabilește prin decizie procentul de pierdere a capacității de muncă, în funcție de care casa teritorială de pensii stabilește cuantumul compensației pentru atingerea integrității.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asigurătorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asigurații care au fost înregistrați cu un FIAM/BP2, după caz.
(3) În cazul asiguraților care, în momentul expertizării au mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură data,,.
Potrivit art.118 din Legea nr.346/2002 această lege se completează cu dispozițiile Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006.
Procedura de semnalare, cercetare si declarare a bolilor profesionale este reglementata de art 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, legea securitatii si sanatatii in munca, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006 .
Raportat la dispozițiile art.34 alineat 3 din această lege și art.151 și următoarele din H.G. nr.1425/2006 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare, în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia, cercetarea având drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr.20.
În speță, prin decizia nr. 36/15.07.2013, CJP Gorj a respins cererea formulată de reclamantă privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că anexa 13 din Ordinul 450/825/6.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii 346/2002, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și ștampilată de angajatorul unde a dobândit bolile profesionale.
Prin semnarea fișelor BP 2 nr. 57/iulie 2012 (fila 56 din dosar) și a procesului verbal de cercetare a cazului de boala profesionala nr. 46/04.07.2012 (fila 58 din dosar), cu obiecțiuni vizând exclusiv calitatea sa de ultim angajator, în accepțiunea art. 162 din HG 1425/2006, . SA a remediat omisiunea invocată de pârâtă prin decizia36/15.07.2013.
Mai mult decât atât, instanța a reținut că prin obiecțiunile formulate (fila 52 din dosar), . SA nu a contestat împrejurarea că reclamanta suferă de o boală profesională, declarată ca atare de fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcția de Sănătate Publică Gorj.
Potrivit art. 43 și urm. din Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Prin decizia nr. 6218/25.09.2012 asupra capacității de muncă, emisă de CJP Gorj, s-a stabilit că, contestatoarea are o incapacitate adaptativă de 25-30 %, fiind îndreptățită la acordarea compensației prevăzută de art. 43 și urm . din Legea 346/2002.
Procedura de acordare a compensației pentru atingerea integrității este reglementată de Normele Metodologice de aplicare a Legii 346/2002, și a fost urmată integral în speță, fiind parcurse toate etapele prevăzute de lege și emise toate documentele legale, inclusiv anexa 13, care a fost semnată la data de 27.02.2014 de către .) SA (fila 64 din dosar).
Nu poate fi primită susținerea intimatei expusă prin întâmpinare potrivit căreia nu s-au evidențiat circumstanțele care au dus la îmbolnăvirea profesională.
Medicul de medicina muncii din cadrul Spitalului Clinic C. a completat fișa de semnalare BP1, în baza căreia medicul de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate Publică Gorj a stabilit diagnosticul și a completat fișa BP2, în cuprinsul căreia s-a specificat în mod neechivoc diagnosticul precizat complet ca fiind azbestoză, precum și agentul cauzal - fibre din azbest, inhalate de reclamantă în perioada de 25 ani, în care a lucrat în secția de azbociment a . Sucursala Tg J., fiind confirmat caracterul de boală profesională.
Cum impedimentul avut în vedere de CJP Gorj pentru respingerea cererii formulată de reclamantă a dispărut, anexa 13 fiind semnată de .) SA, cu obiecțiuni care nu vizează îndreptățirea solicitantei la acordarea compensației, nu mai subzistă nici un argument pentru respingerea cererii, așa cum în mod eronat a susținut apelanta.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse, instanța a admis acțiunea ,a anulat decizia nr.36/15.07.2013 emisa de pârâtă, a obligat intimata sa emită o noua decizie prin care sa se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității si să plătească această compensație contestatoarei
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului că în urma verificării dosarului s-a constatat că cererea tip Anexa 13 din Ordinul 450/825/6.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 346/2002, modificat și completat de Ordinul nr._ este incompletă, în sensul că nu este semnată și ștampilată de angajatorul la care a dobândit boala profesională și nu a fost întocmit proces-verbal de cercetare a cazului de boala profesională
Având în vedere aceste aspecte, a fost emisă decizia nr.36/15.07.2013, prin care a fost respinsă cererea formulată de petentă privind acordarea compensației pentru atingerea integrității.
De altfel, Direcția de Sănătate Publică Gorj avea obligația de a respecta prevederile legale în vigoare la întocmirea procesului verbal de cercetare a cazului de boală și a fișei BP 2, respectiv art.152-154 și art.161 din HG 1425/2006, cu modificările și completările ulterioare.
A precizat că, în calitate de asigurator, nu poate să stabilească și să efectueze plăți, atâta timp cât documentele nejustificative nu sunt întocmite conform prevederilor legale în vigoare, în acest sens fiind și prevederile art.18 lit.z din HG nr.118/2012, iar prevederile art.161 din HG 1425/2006 nu sunt incidente în cauză, deoarece Combinatul de Lianți și Azbociment, actualmente denumit LAFARGE Ciment România, la care se susține că s-a produs îmbolnăvirea, nu a fost desființat la momentul precizării diagnosticului de boală profesională.
Un alt motiv pentru care a considerat că petenta nu este îndreptățită să beneficieze de compensația asupra integrității constă în faptul că nu mai lucrează în această unitate din data de 01.03.1999 și nu se încadrează în dispozițiile art.5 din Legea nr.346/2002, întrucât fostul angajator nu a contribuit niciodată la constituirea fondului inițial de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
A depus practică judiciară și a solicitat admiterea apelului în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 36/15.07.2013, CJP Gorj a respins cererea formulată de reclamantă privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile legale, în sensul că anexa 13 din Ordinul 450/825/6.06.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 346/2002, modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și ștampilată de angajatorul unde a dobândit boala profesională.
În aceste condiții, se impune precizarea în sensul că atât instanța de fond cât și cea de control judiciar analizează legalitatea deciziei contestate în raport de motivele de respingere a cererii, astfel cum acestea sunt menționate în cuprinsul deciziei, iar nu în raport de motivele ulterioare invocate de intimată –atât prin întâmpinarea depusă la fond cât și prin apelul declarat .
Decizia de respingere a cererii privind acordarea compensației pentru atingerea integrității, fiind emisă în formă scrisă și supusă controlului de către instanțele de judecată, rezultă că legalitatea acestei decizii trebuie analizată prin raportare la mențiunile din decizie, ele neputând fi schimbate pe parcursul procesului, emitenta deciziei neputând invoca alte motive decât cele cuprinse în decizia supusă cenzurii judecătorului.
Revenind așadar, la motivul respingerii cererii, Curtea constată că omisiunea semnării de către fostul angajator a fost remediată, în condițiile în care . a semnat procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu obiecțiuni ce au vizat exclusiv calitatea sa de ultim angajator, în accepțiunea art. 162 din HG 1425/2006.
Curtea reține faptul că societatea nu a contestat împrejurarea că reclamanta suferă de boala profesională – placi pleurale, declarată ca atare prin fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcția de Sănătate Publică Gorj.
Totodată, procedura de acordare a compensației pentru atingerea integrității reglementată de Normele Metodologice de aplicare a Legii 346/2002 a fost urmată integral în speță, fiind parcurse etapele prevăzute de lege și emise toate documentele legale, acoperindu-se neregularitatea semnalată prin decizia contestată - prin semnarea de către . procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională .
Ulterior, medicul specialist de medicina muncii din cadrul Spitalului Clinic C. a completat fișa de semnalare BP1, în baza căreia Direcției de Sănătate Publică Gorj a stabilit diagnosticul prezumtiv și a completat fișa BP2, în cuprinsul căreia s-a specificat același diagnostic – placi pleurale prin expunere profesională la azbest, precum și agentul cauzal - fibre din azbest, boala profesională fiind confirmată ca fiind dobândită în urma activității depuse ca bobinator la . Tg J., unde contestatoarea a lucrat timp de 24 ani.
Potrivit art. 43 și urm. din Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care,în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Prin Decizia nr. 6218/25.09.2012 asupra capacității de muncă, emisă de CJP Gorj, s-a stabilit că reclamanta are o incapacitate adaptativă de 25-30 %, fiind îndreptățită la acordarea compensației prevăzută de art. 43 și urm . din Legea 346/2002- în cuantum de patru salarii medii brute pe economie – comunicat de Institutul Național de S. .
Cum impedimentul avut în vedere de CJP Gorj pentru respingerea cererii formulată de reclamantă a dispărut, . - cu obiecțiuni care nu vizează îndreptățirea contestatorului la acordarea compensației - p.v. de cercetare a cazului de boală profesională, Curtea constată că nu mai subzistă nici un argument pentru respingerea cererii – astfel cum corect a stabilit și instanța de fond, motivele invocate de apelantă prin criticile formulate excedând deciziei supusă controlului judecătoresc.
În ceea ce privește hotărârile judecătorești invocate de apelantă ca practică judiciară, acestea sunt hotărâri judecătorești de speță, neavând caracter obligatoriu pentru modul de soluționare a altor spețe, întrucât, în sistemul de drept român, practica judiciară nu este izvor de drept.
Având în vedere aceste considerente, în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județ Gorj împotriva sentinței civile nr. 2053 din 2 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare B. M., domiciliată în Tg.J., ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Președinte, E. S. | Judecător, M. M. | |
Grefier, V. R. |
Red. Jud. E.S.
Thn. 4 ex.-27.01.2015
J.fond E.G.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1694/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3094/2015.... → |
|---|
