Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 789/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 789/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 9307/83/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Nr. operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR ._
DECIZIA CIVILĂ NR. 789/R/2014
Ședința publică din 8 septembrie 2014
Președinte: | B. D. M. | - judecător |
V. I. S. | - judecător | |
M. E. | - judecător | |
F. M. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare, formulată de către contestatorul M. V., cu domiciliul în Satu M., P-ța Eroii Revoluției, nr. 14, județul Satu M., în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M., cu sediul în Satu M., .. 4-6, județul Satu M., împotriva deciziei civile nr. 176/R din data de 22 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, având ca obiect contestație deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă contestatorul M. V. – personal, lipsă fiind intimata C. Județeană de Pensii Satu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, având în vedere natura litigiului dedus judecății, după care:
Contestatorul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare formulate.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate, desființarea deciziei de pensionare nr._ din data de 30 august 2010 emisă de C. Județeană de Pensii Satu M. și emiterea unei noi decizii de pensie, cu majorarea /completarea drepturilor de pensie de asigurări sociale cuvenite, legal justificate față de stagiul de cotizare, numărul de puncte realizate, punctajul mediu anual, cu cheltuieli de judecată. Învederează că, respingând recursul, instanța a omis cercetarea motivului de recurs referitor la nelegalitatea deciziei de pensionare nr._ din data de 30 august 2010, în conținutul căreia sunt menționate informații eronate, date incomplete, soluția pronunțată fiind dată cu nerespectarea probelor de la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND :
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 263/LMA din 6 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, s-a respins contestația formulată de reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU M., având ca obiect anularea deciziei nr._/30.08.2010 și emiterea unei noi decizii, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
Prin completarea acțiunii înregistrate sub dosar_/83/2010, disjunsă și înregistrată sub numărul de dosar pendinte la 10 octombrie 2012, s-a solicitat anularea deciziei_/30 august 2010, cu motivarea că, la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual, nu s-a luat în calcul perioada lucrată în grupa I de muncă și cumulul de funcții, respectiv activitatea de cadru didactic.
Ca urmare întâmpinări depuse de C. Județeană de Pensii Satu M., reclamantul a depus la dosar pentru termenul din 16 ianuarie 2013 „situația” veniturilor, sporurilor și activităților concrete pe care consideră că nu le-a avut în vedere pârâta la emiterea deciziei contestate (fila 78).
Din acest act de procedură s-a reținut că se solicită recunoașterea unei perioade de 5 ani și 3 luni în grupa I de muncă ce ar rezulta din carnetul de muncă și din adeverințele_/2000 și 79/2006, 157/2007 și 104/2010 emise de . emise inclusiv în anul 2007 au fost valorificate la stabilirea drepturilor de pensie, prin decizia_/12.10.2007, stabilindu-se ca perioadă lucrată în grupa I de muncă intervalul 1 martie 1963 – 1 noiembrie 1967, conform înscrierilor din carnetul de muncă, decizia fiind definitivă.
Prin decizia_/19 iulie 2011 s-a acordat și majorarea prevăzută de art.169 din Legea nr.263/2010, punctajul mediu anual crescând de la 3,_ la 3,_ (fila 17).
Tribunalul a mai reținut că adeverința emisă sub nr.104/ 2 august 2010 a fost luată în calcul la recalcularea pensiei, în conformitate cu art.107 din Legea nr.263/2010, evidențiată prin decizia_ din 2 decembrie 2011, de asemenea definitivă.
Prin această decizie, subsecventă celei contestate, s-a stabilit un stagiu de cotizare de 49 ani, 10 luni și 24 de zile, din care 5 ani și 3 luni și 14 zile în grupa I de muncă, adică exact perioada solicitată de reclamant (fila 73), dar care nu putea să fie stabilită prin decizia din 2010, de vreme ce adeverința doveditoare a condițiilor de acordare a grupei I, emisă cu nr.104/ 2 august 2010, a fost depusă prin cererea_/4 august 2011, nefiind evident anexată cererii anterioare înregistrate la casa de pensii la 8 iunie 2010 din (filele 14, 26, 79).
În ceea ce privește cumulul de funcții, potrivit principiului contributivității pe care se fundamentează Legea nr.19/2000, la stabilirea drepturilor de pensie se iau în calcul doar drepturile salariale pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale.
Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, la stabilirea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent corespunzătoare funcției de bază, iar pentru perioada 2001 – 2010 s-au valorificat, în cazul contestatorului, adeverințele nr._ și nr.991 din 2010 (fila 78 verso). Ultima adeverință menționată (fila 29) a fost eliberată de C. Județeană de pensii Cluj „privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei”, centralizând datele relevante aferente perioadelor la care se referă adeverințele 678/2009 și 4551/2010 (filele 27, 28), astfel că tribunalul a reținut că nu se poate concluziona că nu s-ar fi ținut cont de acestea din urmă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul recurent M. V., solicitând admiterea recursului, modificarea/casarea hotărârii atacate ca fiind nefondată și lipsită de temei legal, emiterea unei noi decizii de pensionare pentru munca depusă și limită de vârstă în care să fie incluse: total stagiu de cotizare realizat de 49 ani 10 luni, cu punctajul mediul anual de 3,_ și cuantumul pensiei de asigurări sociale cuvenit, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal ori a fost emisă cu încălcarea și cu aplicarea greșită a prevederilor legii. Menționează în acest sens că din analiza și confruntarea datelor, informațiilor cu referire la determinarea pensiei de asigurări sociale prin decizia nr._/30.08.2010, se constată unele lipsuri, erori, confuzii, nefiind respectate și aplicate principiul contributivității, prevederile Legii nr. 3/1977, nr. 19/2000 și nr. 263/2010, a datelor și informațiilor de bază-reale, înscrise în carnetul de muncă și adeverințelor de la dosar.
Subliniază că stagiul total de cotizare înscris în decizia nr._/30.08.2010 este diminuat cu 2 ani și 6 luni, fiind valorificat cuantumul de 47 ani, 4 luni, în loc de 49 ani și 10 luni, precizând și faptul că nu s-au aplicat prevederile art. 16 din Legea nr. 3/1977, art. 165 din Legea nr. 19/2000 și art. 100 din Legea nr. 263/2010, privind majorarea punctajului mediu anual, nefiind totodată valorificate veniturile realizate prin cumul de funcții pentru perioada 2001-2010, când a avut și calitatea de cadru didactic universitar la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj N., Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Extensia Satu M..
Mai arată că susținerile pârâtei, avute în vedere de instanța de fond, în sensul că adeverințele nr._/2000, 79/2006 și 157/2007 și înscrierile din carnetul de muncă privind perioada în grupa I de muncă au fost valorificate în anul 2007, prin decizia de pensie nr._/12.10.2007, nu sunt reale, întrucât la data pensionării stagiul de cotizare înscris în această decizie este de numai 45 ani, fiind diminuat cu 2 ani 6 luni, iar punctajul mediu anual este mai mic.
Învederează că precizările înscrise în sentința recurată referitoare la cererea nr._/04.08.2011 prin care s-a depus adeverința nr. 104/02.08.2010 privind condițiile grI de muncă sunt eronate și lipsite de temei legal, menționând o întârziere de 1 an de zile, raportat la 8 iunie 2010, data stabilită de instanță, fără temei legal.
Precizează că și ultima decizie de pensie nr._/02.12.2011 este neîntemeiată și conține erori, în cuprinsul deciziei fiind înscris greșit „punctajul mediul anual ... din care pentru stagiu adăugat 0,_ - aferent stagiului de cotizare din sistemul agricol”, întrucât această majorare a punctajului mediu trebuia valorificată pentru grupa I de muncă, în condiții toxice, din sistemul siderurgie și nu pentru stagiul adăugat - aferent stagiului de cotizare din sistemul agricol, deoarece nu a cotizat în sistemul agricol.
În realitate, activitatea desfășurată în grupa I de muncă, în perioada 01.03._68, este confirmată de adeverințele_/2000, 79/2006 și 157/2007 emise de . și înscrise la pozițiile 3-6 din carnetul de muncă, care au fost depuse la dosarul de pensionare în anul 2007.
Astfel, susține recurentul că emiterea unei noi decizii de pensie cuprinzând datele legale și reale este imperios necesară pentru eliminarea greșelilor și erorilor existente în deciziile analizate, precum și regularizarea conturilor între bugetul asigurările sociale și bugetul de stat, începând cu data de 30.08.2010.
Referitor la cumulul de funcții, cu activitatea de cadru universitar, arată că veniturile salariale realizate prin cumul de funcții sunt recunoscute și atestate prin adeverințele nr._/10.11.2004, nr. 678/22.01.2009, nr. 4551/03.06.2010 și nr. 991/09.08.2010, nefiind valorificate la determinarea punctajului mediu anual.
În drept, invocă încălcarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 3/1977, art. 165 (1) din legea nr. 19/2000 și art. 100 din Legea nr. 263/2010.
Intimata C. Județeană de Pensii Satu M. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate în totalitate ca legală și temeinică.
Prin decizia civilă nr. 176/2014-R din data de 22 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr._, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul M. V., în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Satu M., împotriva sentinței civile nr. 263/LMA din data de 6 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Satu M..
În considerente s-a reținut că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în concordanță cu dispozițiile legale incidente și probele administrate în cauză.
Corect a reținut instanța de fond că adeverințele nr._/2000, nr. 79/2006; 157/2007, au fost valorificate prin decizia nr._/12.10.2007, stabilindu-se ca perioadă lucrată în grupa I de muncă intervalul 1 martie 1963-1 noiembrie 1967, conform înscrierilor din carnetul de muncă, această decizie nefiind contestată la acea dată, fiind definitivă, iar adeverința nr. 104/02.08.2010 a fost valorificată la recalcularea pensiei conform deciziei nr._/02.12.2011, de asemenea definitivă.
Astfel cum rezultă din anexa la această din urmă decizie, stagiul total de cotizare realizat, reținut de către intimată este de 49 ani, 10 luni și 24 zile, activitatea desfășurată în grupa I de muncă fiind de 5 ani, 3 luni și 14 zile.
Într-adevăr, în cuprinsul deciziei contestate nr._/30.08.2010, stagiul complet de cotizare realizat, prevăzut în decizie este de 47 ani, 4 luni și 24 zile, activitatea desfășurată în grupa I de muncă fiind de 4 ani și 8 luni, însă la data emiterii acestei decizii, adeverința emisă sub nr. 104/02.08.2010 nu a fost depusă la dosarul de pensie, aceasta fiind depusă prin cererea nr._/04.08.2011 (fila 14 dosar fond), cerere prin care s-a solicitat și valorificarea perioadei 1.11._68, menționată în cuprinsul adeverinței, din dosarul de pensie nerezultând că această adeverință a fost depusă la o dată anterioară, nefiind anexată cererii înregistrate la C. Județeană de Pensii la data de 8 iunie 2010 (fila 26 dosar fond).
Nefondate sunt și criticile invocate de recurent în sensul neacordării majorării punctajului mediu anual pentru perioada desfășurată în grupa I de muncă, prin decizia nr._/19.07.2011, intimata procedând la aplicarea dispozițiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, fiind majorat punctajul mediu anual al contestatorului, majorarea fiind acordată pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, astfel cum a fost stabilită această perioadă la data emiterii acestei decizii, iar punctajul mediu anual conform deciziei din 02.12.2011, dată la care a fost valorificată adeverința nr. 104/02.08.2010, este de 3._ puncte.
Pe de altă parte, criticile recurentului cu referire la modalitatea de calcul a drepturilor sale de pensie, respectiv cele vizând nevalorificarea tuturor adeverințelor referitoare la veniturile realizate, stabilirea eronată a punctajelor anuale nu pot fi primite, în speță nefăcându-se dovada printr-o expertiză de specialitate a unor erori de calcul, în mod corect reținând totodată instanța de fond, sub acest aspect, principiul contributivității, reglementat de Legea nr. 19/2000, art. 2 lit. e, principiu conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, în cauză nefăcându-se dovada nevalorificării unor venituri pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Aspectele invocate de recurent în sensul că instanța de fond a respins contestația reținând în mod eronat că susținerile și criticile sale au vizat doar neconstituționalitatea, neconvenționalitatea și neretroactivitatea art. 1 lit. c - h din Legea nr. 119/2010 și HG nr. 737/2010, au fost înlăturate, în speță instanța de fond analizând și pronunțându-se sub aspectul criticilor privind modul de recalculare a drepturilor de pensie ale acestuia.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul M. V., solicitând instanței admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate, desființarea deciziei de pensionare nr._ din data de 30 august 2010 emisă de C. Județeană de Pensii Satu M. și emiterea unei noi decizii de pensie, cu majorarea /completarea drepturilor de pensie de asigurări sociale cuvenite, având în vedere stagiul de cotizare, numărul de puncte realizate și punctajul mediu anual, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a contestației formulate, contestatorul a arătat că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs vizând nelegalitatea deciziei de pensionare nr._ din 30 august 2010, în cuprinsul căreia sunt menționate date eronate și incomplete.
În decizia inițială de pensie nr._ din data de 12 octombrie 2007, este menționat numărul de puncte realizate 102,_, iar intimata după 3 ani a preluat și înregistrat în mod eronat prin buletinul de calcul nr._ din data de 8 iunie 2010 un punctaj de 101,_, diminuat cu 1,_ puncte. Din buletinul de calcul menționat, intimata a preluat aceeași greșeală și în decizia contestată nr._ din data de 30 august 2010.
Urmare a înregistrărilor eronate din decizia de pensie contestată nr._ din data de 30 august 2010, se constată o diminuare substanțială a drepturilor de pensie de asigurări sociale cuvenite contestatorului.
Stagiul total de cotizare al contestatorului este de 49 ani și 10 luni, iar în decizia de pensionare nr._ din data de 30 august 2010 s-au menționat numai 47 ani și 4 luni, mai puțin cu 2 ani și 6 luni, fapt confirmat și de intimata C. Județeană de Pensii Satu M., care nu a dorit să procedeze la corectarea acestor greșeli.
Adeverința nr. 104 din data de 2 august 2010 a fost depusă în mod legal și în termen, respectiv la data de 2 august 2010.
În carnetul de muncă . nr._ și în toate adeverințele nr._/2000, nr. 79/2006, nr. 157/2007 și nr. 104/2010, depuse la dosar, este înregistrată perioada 1 martie 1963 – 15 iunie 1968, în care contestatorul a desfășurat activitate încadrată în grupa I de muncă, fiind înscrisă indemnizația pentru condiții deosebite, în sumă de 50 lei și 37 lei, pentru care s-au achitat la bugetul statului contribuțiile legal stabilite.
În decizia de pensie contestată nr._ din data de 30 august 2010 este înregistrată o creștere relativă a numărului de puncte realizate cu 11,_ pentru pensie suplimentară și stagiu suplimentar, conform buletinului de calcul nr._ din data de 8 iunie 2010, dar în mod eronat, este precizat că reprezintă „ majorarea prevăzută de OUG nr. 100/2008 și OUG nr. 209/2008” pentru grupa I de muncă. Majorarea prevăzută de aceste Ordonanțe pentru perioada de 5 ani și 3 luni în care contestatorul a desfășurat activitate încadrată în grupa I de muncă a fost aplicată de intimata C. Județeană de Pensii Satu M. abia în anul 2011, cu 4 ani întârziere.
Curtea de Apel Oradea menționează în decizia civilă nr. 176/2014-R că recurentul aduce critici modului de calcul al drepturilor de pensie de asigurări sociale, fără să facă dovada printr-o expertiză de specialitate, numai că o asemenea expertiză trebuie prezentată intimata C. Județeană de Pensii Satu M..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă.
Intimata C. Județeană de Pensii Satu M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare formulate ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că motivele prevăzute de art. 317 alin. 1 pct. 1 și 2 din vechiul Cod de Procedură Civilă nu sunt incidente în speța dedusă judecății, deoarece contestatorul nu a invocat vreo încălcare a procedurii de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina și nici că hotărârea atacată ar fi fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Aplicabilitatea dispozițiilor alin. 2 al art. 317 din vechiul Cod de Procedură Civilă este strict legată de existența unuia dintre motivele prevăzute la art. 317 alin. 1 pct. 1 și 2. Ca atare, nici prevederile art. 317 alin. 2 din vechiul Cod de Procedură Civilă nu sunt incidente în speța dedusă judecății.
În consecință, contestația în anulare este inadmisibilă atâta timp cât nu sunt întrunite motivele prevăzute de art. 317 din vechiul Cod de Procedură Civilă.
Cât privește temeinicia criticilor aduse de contestator prin contestația în anulare, în cuprinsul deciziei atacate, instanța de recurs a analizat motivul de recurs invocat potrivit căruia hotărârea pronunțată de instanța de fond ar fi fost lipsită de temei legal ori emisă cu încălcarea și cu aplicarea greșită a prevederilor legii. În dezvoltarea motivelor de recurs, contestatorul a apreciat că la emiterea deciziei nr._ din data de 30 august 2010 s-au înregistrat informații eronate, date incomplete și confuze.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța de recurs a apreciat criticile recurentului ca nefondate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 317, art. 320 alin. 2 Cod procedură civilă.
Analizând contestația în anulate formulată, Curtea reține următoarele:
Contestația în anulare, cale de atac extraordinară, de retractare, poate fi exercitată împotriva hotărârilor irevocabile, numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.
Art. 317 Cod procedură civilă statuează că „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus - arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el sa fi fost judecat în fond”.
Niciunul din aceste motive nu este incident în speță, nefiind, de altfel, nici invocat în dezvoltarea motivelor contestației în anulare formulate.
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.
Primul motiv de contestație are în vedere erorile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor administrate în cauză.
Fiind vorba de un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv și, prin urmare, pe această cale nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale.
Astfel, nu constituie greșeli materiale și nu pot fi invocate pe calea contestației reglementate de art. 318 Cod procedură civilă, criticile de fond cu privire la soluția instanței de recurs sau încălcarea de către aceasta a unor norme procedurale.
Legea are în vedere greșeli materiale care au condus la pronunțarea unei soluții eronate, în această categorie intrând greșelile comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei.
Prin urmare, greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt, iar nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Greșeala materială poate consta, spre exemplu, în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată.
Când însă instanța a cunoscut existența și conținutul actului și a făcut asupra lui o apreciere, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual de o greșeală de judecată, a cărei analiză și remediere nu este posibilă în calea de atac extraordinară a contestației în anulare.
Aspectele invocate de contestator în cuprinsul contestației formulate nu constituie o greșeală materială, în sensul art. 318 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv al contestației prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă se referă la omisiunea instanței de recurs de a examina toate motivele de modificare sau casare și poate fi invocat numai în cazul în care recursul a fost respins sau admis în parte.
Prin urmare, nu este admisibilă contestația în ipoteza în care nu se invocă omisiunea cercetării unui motiv de recurs, ci înlăturarea pretinselor deficiențe de judecată în fața instanței de recurs.
În speță, instanța de recurs a examinat toate motivele invocate de recurent prin cererea sa, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei atacate.
Împrejurarea că nu s-a administrat în cauză proba cu expertiza nu echivalează cu necercetarea unui motiv de modificare sau casare, pentru a fi admisibilă contestația, în condițiile art. 318 teza II Cod procedură civilă.
Raportat la considerentele mai sus expuse, reținând că motivele invocate nu se încadrează în cele strict și expres reglementate de art.317, art. 318 Cod procedură civilă, în temeiul art. 318 – 320 Cod procedură civilă, Curtea va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul M. V., împotriva deciziei nr. 176 din 22 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Satu M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
RESPINGE contestația în anulare formulată de contestatorul M. V., cu domiciliul în localitatea Satu M., Piața Eroii Revoluției, nr. 14, județul Satu M., împotriva deciziei civile nr. 176/2014-R din data de 22 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ
Pronunțată în ședință publică azi, 08.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER
B. D. M. V. I. S. M. E. F. M.
red. dec. jud. B. D/ 9.10.2014
Jud. recurs V. P, D. M, F. T
Jud fond S. D. G
Tehnored. F.M. /9.10.2014
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 456/2014. Curtea de Apel ORADEA | Recalculare pensie. Decizia nr. 170/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
