Acţiune în constatare. Decizia nr. 2598/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 2598/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 7987/105/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA I CIVILĂ-

Dosar nr._

DECIZIA NR. 2598

Ședința publică din data de 2 octombrie 2013

Președinte - M. P. G.

Judecători - A. P.

- V. G.

Grefier - J. Părcălăbescu

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta ., cu sediul în C., ., județ Prahova împotriva sentinței civile nr.961 pronunțată la 2 aprilie 2013 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta C. V., domiciliată în S., ., ., ..

Recurs scutit de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă C. V. reprezentată de avocat G. A. din Baroul Prahova, lipsind recurenta-pârâtă ..

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat G. A., pentru intimată, depune la dosar întâmpinare și arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat G. A., având cuvântul, arată că primul motiv de recurs, prin care se susține că societatea nu a luat la cunoștință de conținutul raportului de expertiză, este nelegal, deoarece părțile au fost legal citate la efectuarea lucrării, fiind respectate dispozițiile art. 208 C.pr.civilă.

Recurenta nu poate invoca ca motiv de nulitate împrejurarea că nu a fost prezentă la efectuarea raportului de expertiză, deoarece prezența a fost lăsată de legiuitor la latitudinea părții, fiind obligatoriu doar să se facă dovada convocării.

De altfel, susținerile recurentei nu pot fi luate în considerare și prin prisma faptului că documentele care au stat la baza concluziilor raportului de expertiză și la care expertul face referire în cuprinsul lucrării, nu se puteau afla decât la sediul acesteia, fiind puse la dispoziție de reprezentantul societății, care a fost prezent la locul efectuării expertizei și a oferit expertului informații cu privire la locul de muncă în care intimata și-a desfășurat activitatea.

La fila 34 din dosarul de fond este procesul-verbal încheiat de expertă cu ocazia deplasării la fața locului, înscris semnat de reprezentanții societății.

Nefondată este și afirmația că datele din expertiză sunt eronate și nu pot conduce la stabilirea situației reale, întrucât s-a reținut că intimata-reclamantă ar fi lucrat în cadrul Secției de Ceramică S., iar experta și-ar fi fundamentat lucrarea pe activitatea din cadrul Fabricii de Produse Refractare V..

Secția Ceramică S. a fost un punct de lucru al societății recurente, lucru dovedit cu înscrierile inserate în cuprinsul carnetului de muncă al intimatei, iar în această secție condițiile în care se desfășura activitatea erau deosebit de grele, fiind emisii de praf, fum și gaze nearse.

În situația în care recurenta ar fi fost nemulțumită de concluziile raportului de expertiză avea posibilitatea să formuleze obiecțiuni la instanța de fond, lucru care nu s-a întâmpinat, deși a fost legal citată pentru fiecare termen de judecată.

Solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ , reclamanta C. V. a chemat în judecată pârâta ..A., pentru ca prin hotărârea pe care se va pronunța instanța să se constate ca a fost angajată a pârâtei în funcții și a lucrat efectiv 100% din programul de lucru în secții cuprinse în grupa I-a și a II-a de muncă, solicitând totodată eliberarea unei adeverințe în acest sens.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost angajata pârâtei în perioadele cuprinse în carnetul de muncă și că a lucrat în cadrul societății pârâte în mai multe secții, în condițiile lipsei de ventilație și încălzire, realizând un proces tehnologic reprezentat de diverse operațiuni la repere cu dimensiuni și greutăți de la cele mai mici până la cele de circa 20 m lungime sau 20-30 kg greutate.

A precizat reclamanta că în cadrul secțiilor în care a lucrat, nu au existat spatii de izolare în care sa se execute operațiuni de curățare prin chituire, grunduire și vopsire a reperelor, astfel ca, în urma executării acestor operațiuni rezultau frecvent pulberi metalice și vapori de vopseluri care au afectat pe toți angajații.La fel, din procesele de prelucrare prin strunjire, frezare sau rectificare, care intrau în atribuțiile posturilor pe care le ocupa, au rezultat pulberi metalice și vapori ai lichidelor de vopsire care au afectat sănătatea tuturor celor care au lucrat în aceste condiții, neexistând în aceste secții aspiratoare de vapori sau praf.

De asemenea, a subliniat reclamanta, în cazul rectificărilor ce se executau, rezultau vapori compuși din micropulberi metalice amestecate cu micropulberi ale lichidului de răcire, care ajung în mod normal în plămâni, motiv pentru care, din cauza gradului ridicat de îmbolnăvire, mulți dintre angajați au fost pensionați de boala.

La data de 06.02.2013, pârâta S.C V. S.A a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei C. V. ca neîntemeiată și nefondată, întrucât activitatea desfășurată de aceasta, în perioada de timp cât a fost angajată S.C V. S.A., nu a deținut nici o funcție care să se încadreze în categoriile de muncă I-a și a II-a.

În ceea ce privește motivele pe care reclamanta le invocă în susținerea cererii sale, pârâta a arătat că nu dimensiunea în lungime sau greutate a produselor unei societăți comerciale stă la baza înscrierii activității salariaților într-una din categoriile de muncă vizate de intimată prin cererea sa, ci reglementari clare prin lege.

În procesul tehnologic de producție al S.C. V. S.A. C. nu au existat și nu s-au executat niciodată operațiuni de curățare, chituire, grunduire și vopsire a produselor sale, motiv pentru care susținerea intimatei cum că în urma executării acestor operațiuni ar fi rezultat frecvent pulberi metalice și vapori de vopseluri, este una mincinoasă întrucât, producția de bază a S.C V. S.A., a fost cărămida refractară de diferite tipuri și forme care nu suporta astfel de operațiuni.

Produsele S.C V. S.A., în speță cărămida refractară, nu se realizează prin operațiuni de strunjire, rectificare sau frezare, executarea lor, rezultând din prelucrarea unor argile speciale, prin frământare cu apă, presare și apoi ardere în cuptoare speciale obținându-se astfel produsul finit.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 961 pronunțată la 2 aprilie 2013, Tribunalul Prahova a admis acțiunea și a constatat că reclamanta beneficiază de grupa a II a de muncă în procent de 100% pentru perioada 03.08._94 conform concluziilor raportului de expertiză N. C., obligând pârâta să elibereze adeverință în sensul arătat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că . este o companie producătoare de produse refractare din România începând cu secolul al XIX-lea. Primele produse (cărămizi) au fost din argile refractor, caolín și gresie silicioasa, având drept liant varul. Dupa 1948 odată cu dezvoltarea industriei metalurgice și a materialelor de construcții, sectorul de produse refractare se dezvolta, pe baza de tehnologii noi, dar fără a se asigura condiții normale de lucru, tehnologia de pregătire și preparare a amestecurilor rămânând rudimentara și fără sisteme de captare și reținere a pulberilor minerale.

Conform mențiunilor existente în carnetul de muncă, tribunalul a reținut că reclamanta a fost beneficiara unui contract individual de muncă (nr.7962/1981), încheiat pe perioada nedeterminata cu Fabrica V. C., perioadele, funcțiile și locurile de muncă fiind: 03.08._83 laborant determinări fîzico-chimice Ceramică S.; 01.06,_85 primitor distribuitor Ceramica S.; 01.09._88 laborant determinări fizico-chimice Ceramica S.; 01.10._94 CTC-ist Ceramica S..

Tribunalul a mai reținut că la punctul de lucru CERAMICA S., se fabrica produse ceramice materiale sub forma de bucăți de diferite forme și dimensiuni, obținute prin fasonarea, uscarea și arderea la temperaturi înalte a maselor argiloase.Materialele ce au la baza pământurile argiloase, pentru a corespunde unor exigente privind rezistenta la solicitări mecanice precum și la acțiunea agenților atmosferici, sunt arse în cuptoare la temperaturi înalte. În urma arderii, intervin în masa pământurilor transformări fizice și chimice, ce ii conferă acestuia o rezistenta mărita, obținând caracteristici asemănătoare pietrei naturale. Materia prima de baza utilizata la fabricarea produselor ceramice o constituie argila (de tip caolinitic).

S-a mai arătat că, fiind angajată ca laborant determinări fizico-chimice, reclamanta se ocupa cu determinarea caracteristicilor tehnice, încercărilor și a condițiilor de calitate ale produsului finit; verificarea dimensiunilor, determinarea știrbiturilor la muchii și la colțuri și determinarea deformației acestora, determinarea densității aparente, a impermeabilității, rezistenței la compresiune și la încovoiere.

Ca primitor distribuitor, reclamanta se ocupa cu primirea și distribuirea materialelor, sculelor și produselor finite, iar în calitate de controlor CTC, răspundea de desfășurarea activității de CTC și a proceselor de pregătire, fasonare, ardere, uscare a masei plastice, urmărirea și asigurarea realizării activităților de inspecții și verificare a calității, planificarea efectuării controalelor, controlarea și monitorizarea proceselor de producție și cu privire la respectarea documentațiilor tehnice de execuție.

Instanța de fond a mai reținut că, în funcție de procesele de fabricație specifice, instalațiile care produc produse ceramice provoacă emisii care se degajă în aer, în apă, în sol, mediul înconjurător fiind afectat de zgomot și mirosuri neplăcute. Toate sectoarele din industria ceramică sunt mari consumatoare de energie, deoarece o parte importantă a procesului de fabricație implică uscarea urmată de ardere la temperaturi între 800 și 2000 °C. Prelucrarea argilelor și a altor materii prime ceramice duce inevitabil la formarea prafului - în special în cazul materialelor uscate.

În concret, tribunalul a constatat că particularitățile locurilor de muncă în care și-a desfășurat activitatea reclamanta constau în faptul că activitatea s-a desfășurat în spații închide, neaerisite, neventilate, atmosfera era viciată datorită fumului și noxelor provenite de la operațiunile de prelucrare a materiei prime, erau codiții de luminozitate reduse, lucrul în spații înguste, poziție preponderent ortostatică, spațiu incomod pentru operațiile necesare efectuării manevrelor.

În raport de cele reținute în precedent, tribunalul a apreciat că locurile de muncă și activitatea desfășurată de reclamantă pentru perioadele solicitate, se încadrează în prevederile Ordinului nr.50/1990 republicat, Anexa 2, poz.4 și 5 coroborat cu art.3 din același ordin, astfel că reclamanta este îndreptățită la grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, pentru perioada: 03.08._94.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta . care a susținut că hotărârea instanței se bazează pe motive care nu au legătură cu fondul cauzei, sau sunt contradictorii.

În dezvoltarea motivului de recurs, se susține că hotărârea instanței se bazează pe raportul de expertiză efectuat în cauză, fără ca acesta să fi fost comunicat de către expert sau instanță și societății, pentru a-și exprima punctul de vedere.

Susține recurenta că raportul de expertiză a fost întocmit pe baza unor date și informații luate din alt loc decât cel în care a lucrat reclamanta.

Astfel, deși reclamanta Clinei V. a lucrat la Secția de Ceramică S., situată în orașul S. pe . N. C. a întocmit lucrarea în baza constatărilor efectuate la Fabrica de Produse Refractare V. din orașul C., ., fabrică de care aparținea secția unde a lucrat reclamanta.

Precizează recurenta că Secția de ceramică S. producea numai elemente ceramice de dimensiuni mici, cum ar fi suportul de rezistentă electrică pentru mașina de călcat, suportul de rezistentă electrică pentru reșouri etc, astfel că datele prezentate prin expertiză sunt eronate și nu pot conduce la stabilirea situației reale.

În raport de motivele invocate, se solicită admiterea recursului și casarea sentinței, întrucât se bazează pe motive care nu au legătură cu fondau cauzei sau sunt contradictorii.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată următoarele:

Criticile formulate de pârâtă sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, întrucât prima instanță a analizat în mod corect actele și lucrările dosarului, probele ce s-au administrat la cererea ambelor părți și a făcut o aplicare judicioasă a dispozițiilor legale ce au incidență în cauza de față.

Astfel, cu privire la nemulțumirile formulate de recurentă, în sensul că hotărârea instanței se bazează pe un raport de expertiză ce nu i-a fost comunicat de către expert sau de către instanță, pentru a-și expune punctul de vedere, că acesta se bazează pe date și informații luate dintr-un alt loc decât cel în care a lucrat intimata-reclamantă, sunt nefondate și nedovedite, dat fiind faptul că, așa cum rezultă din dovezile depuse de expertă la dosarul cauzei și care însoțesc raportul de expertiză, părțile au fost legal citate la efectuarea lucrării, fiind respectate dispozițiile art. 208 C.pr.civilă. În acest sens, recurenta nu poate invoca împrejurarea că nu a fost prezentă printr-un reprezentant desemnat la efectuarea raportului de expertiză, prezenta părții interesată fiind lăsată de legiuitor la latitudinea acesteia, atâta vreme cât se face dovada legalei convocări.

La fel de neîntemeiate și nedovedite sunt și criticile recurentei referitoare la conținutul raportului de expertiză întocmit de expert N. C. și care, în opinia recurentei, se arată că a fost întocmit pe baza constatările efectuate la Fabrica de Produse Refractare V. C., în care nu a funcționat și intimata-reclamantă. Contrar afirmațiilor acesteia, din actele depuse la dosar rezultă că Secția Ceramică S., în care a funcționat și intimata, așa cum rezultă, de altfel, din mențiunile inserate în carnetul său de muncă, este un punct de lucru al fabricii mamă, respectiv recurenta.

Această situație rezultă din faptul că însăși reprezentații recurentei, prezenți la discuția cu experta, au învederat acesteia faptul că această secție a funcționat, dar în prezent nu mai există în mod fizic, pe locul fostei secții aflându-se alte clădiri.

Nu în ultimul rând, sunt neîntemeiate și afirmațiile recurentei, în sensul că Secția de Ceramică S. producea numai elemente de ceramică de dimensiuni mici, sens în care a apreciat că datele prezentate de expertă sunt eronate.

Dimpotrivă, Curtea apreciază că lucrarea efectuată de expertă pe baza documentelor puse la dispoziție de recurentă, coroborate cu mențiunile existente în carnetul de muncă al intimatei, rezultă că aceasta din urmă ocupa funcția de primitor-distribuitor la materiale, scule și produse finite.

Mai mult, în calitate de controlor CTC, intimata se ocupa de procesele de fabricație specifice instalațiilor, instalații care în procesul de producție degaja emisii, fum și noxe provenite din operațiile de prelucrare a materiei prime, concluzionându-se că locurile de muncă și activitatea desfășurată de aceasta pentru perioadele solicitate 3.08.1981-7.01.1994, se încadrează în prevederile Ordinului nr. 50/1990, republicat, anexa 2 pozițiile 4 și 5, coroborate cu art. 3 din același ordin, considerente pentru care este îndreptățită la grupa a II-a de muncă, în procent de 100% .

Curtea apreciază că, pe lângă cele arătate mai sus, este de precizat că, în cazul în care recurenta ar fi fost nemulțumită de concluziile raportului de expertiză, aceasta avea posibilitatea de a formula obiecțiuni, uzând de dispozițiile art. 212 alin. 2 C.pr.civilă, chiar și în situația în care nu era prezentă la termenul de judecată, le putea prezenta instanței în scris, mai ales că, pentru fiecare termen de judecată acordat, aceasta a fost legal citată și deci avea cunoștință de actele și lucrările dosarului.

Pentru toate considerentele sus-menționate, Curtea apreciază că toate criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin. 1 C.pr.civilă, a respinge recursul ca nefondat, a menține ca legală și temeinică sentința primei instanțe și a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta ., cu sediul în C., ., județ Prahova împotriva sentinței civile nr.961 pronunțată la 2 aprilie 2013 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta C. V., domiciliată în S., ., ., ., județ Prahova.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2013.

Președinte, Judecători,

M. P. G. A. P. V. G.

Grefier,

J. Părcălăbescu

Red. ..PJ

2 ex/31.10.2013

j.f. C.-A. M.

d.f._ Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 2598/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI