Asigurări sociale. Decizia nr. 2080/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2080/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 5130/120/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 2080
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013
Președinte – C. P. B.
Judecători – E. S. L.
- V. A. P.
Grefier - F. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de D. M., domiciliată în comuna Perșinari, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2432 din 3 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..1A, județul Dâmbovița, C. NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în București, ., sect.2 și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, cu sediul în București, ., sect.5.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol a cauzei, recursul fiind suspendat prin încheierea de ședință din 23 aprilie 2013 în temeiul disp. art. 242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă.
Totodată, s-a menționat că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și că, prin intermediul Serviciului Registratură al instanței, recurenta contestatoare D. M. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat judecata cauzei și în lipsa acesteia, conform dispozițiilor art. 242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă.
Curtea, în baza disp. art. 245 alin.1 Cod pr. civilă, forma în vigoare la data introducerii acțiunii, aplicabilă în speță față de dispozițiile art. 24 și 25 alin. 1 Cod pr. civilă, forma actuală, repune cauza pe rol și având în vedere că recurenta contestatoare a solicitat judecata cauzei în lipsă și dând eficiență dispozițiilor art. 24 și art. 25 Cod pr. civilă, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 22.06.2012, sub nr._, D. M. a formulat, în contradictoriu cu intimații C. Județeană de Pensii Dâmbovița, C. Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale București și I. Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, contestație împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 116/24.05.2012 emisă de Comisia Medicală de Contestații București - C. Națională de Pensii Publice, ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând anularea acesteia.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 02.09.2004 a fost emisă decizia nr._ prin care a fost încadrată în gradul II de invaliditate, revizuibil la un an, în baza actelor medicale eliberate de autoritățile competente, și că s-a prezentat în fiecare an la termenul de revizuire stabilit, depunând toate documentele medicale solicitate, iar Cabinetul de Expertiză Medicală a menținut în toată această perioadă, ca fiind legală, decizia de încadrare în gradul II de invaliditate.
A susținut contestatoarea că ignorarea sau aprecierea cu superficialitate a documentelor sale medicale, depuse cu ocazia revizuirilor, face dovada netemeiniciei deciziei prin care s-a dispus încadrarea în gradul III de invaliditate, nemaiputând beneficia astfel de pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor legale, și că nu își au temei în actele medicale existente la dosar constatările comisiei ce au condus la emiterea deciziei contestate, fiind bazate pe motive ce țin de „așa-zisa” reformă a pensiilor.
Contestatoarea a concluzionat că a fost emisă de C. Județeană de Pensii Dâmbovița, prin Cabinetul de Expertiză Medicală asupra Capacității de Muncă, decizia nr. 214/24.01.2012, cu privire la care a urmat atât procedura prealabilă de contestare, cât și pe cea administrativă de sesizare a instanței, iar decizia contestată prin prezenta cerere (nr. 116/24.05.2012) înlocuiește decizia despre care a făcut vorbire mai sus.
S-a solicitat admiterea contestației și anularea deciziei atacate.
Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
Cererea a fost însoțită de copiile următoarelor înscrisuri: decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 116/24.05.2012, decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 214/24.01.2012, decizia nr._/02.09.2004 privind acordarea pensiei de urmaș cod pensie N31, decizia nr._/03.03.2005 privind acordarea pensiei de urmaș cod pensie N31, decizia asupra capacității de muncă nr. 4785/26.11.2004, decizia asupra capacității de muncă nr. 5417/14.11.2005, decizia asupra capacității de muncă nr. 4487/13.11.2006, decizia asupra capacității de muncă nr. 4367/19.11.2007, decizia asupra capacității de muncă nr. 4328/12.11.2008, decizia asupra capacității de muncă nr. 228/20.01.2001, acte medicale și buletinul de identitate al contestatoarei.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 08.10.2012, tribunalul, văzând că în cauză sunt întrunite condițiile conexității în sensul dispozițiilor art. 164 Cod procedură civilă, având în vedere că decizia contestată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița - Secția I Civilă s-a emis ca urmare a emiterii deciziei contestate în prezentul dosar, a admis cererea de conexare și a dispus conexarea dosarului nr._ la prezentul dosar.
În cadrul dosarului nr._, înregistrat pe rolul acestei instanțe ca urmare a cererii formulată de contestatoarea D. M. la data de 11.07.2012, s-a formulat contestație împotriva deciziei nr._ emisă de C. Județeană de Pensii Dâmbovița, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, întrucât, deși a formulat contestație împotriva acestei decizii în termen de 30 de zile la comisia de contestații competentă potrivit legii, fiind depusă și înregistrată la data de 07.05.2012, nu a primit niciun răspuns, astfel încât a fost nevoită să depună contestație la instanța de judecată, că la data de 02.09.2004 a fost emisă decizia nr._ prin care aceasta a fost încadrată în gradul II de invaliditate, revizuibil la un an, în baza documentelor medicale emise de autoritățile competente, că a formulat contestație atât împotriva acestei decizii, cât și împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 116/24.05.2012 emisă de Comisia Medicală de Contestații București, care înlocuiește decizia nr. 214/24.01.2012, că în mod greșit s-a procedat la încetarea plății pensiei fără să se aștepte soluționarea definitivă a contestației referitoare la anularea deciziei asupra capacității de muncă și că s-a prezentat în fiecare an la termenul de revizuire stabilit, depunând toate documentele medicale solicitate, în baza cărora Cabinetul de Expertiză Medicală a menținut, în toată această perioadă, ca legală decizia de încadrare în gradul II de invaliditate, însă ignorarea sau aprecierea cu superficialitate a acestor documente fac dovada netemeiniciei deciziilor de încadrare în alt grad și de încetare a plății pensiei.
S-au anexat cererii care face obiectul dosarului atașat, în copie, decizia nr._/19.04.2012, contestația formulată de D. M. la C. Teritorială de Pensii Dâmbovița și confirmarea de primire a acesteia.
Intimata C. Județeană de Pensii Dâmbovița a formulat întâmpinare, înregistrată la instanță la data de 01.11.2012, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar, pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei emisă de aceasta, susținând că INEMRCM București are personalitate juridică, fiind o instituție separată de C.J.P. Dâmbovița, că în urma aplicării prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale Hotărârii nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, intimata a emis, în mod corect și legal, decizia de încetare a plății pensiei, deoarece aceasta a avut la bază decizia medicală de încadrare în gradul III de invaliditate.
La dosarul cauzei s-a mai depus un borderou cu înscrisuri din partea contestatoarei constând în: copie fișă de inițiere și monitorizare, consimțământul scris al pacientului, copii buletine de analize medicale, copie adeverință medicală din 15.03.2012 și decizia nr. 1821/23.07.2012.
De asemenea, s-au înaintat și concluzii scrise formulate de contestatoare.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 2432/03.12.2012, a respins contestațiile formulate de contestatoarea D. M., în contradictoriu cu intimații C. Județeană de Pensii Dâmbovița, C. Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și I. Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Contestatoarea D. M. a formulat, în contradictoriu cu intimații C. Județeană de Pensii Dâmbovița, C. Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale București și I. Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, contestație împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 116/24.05.2012 emisă de Comisia Medicală de Contestații București - C. Națională de Pensii Publice, ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând anularea acesteia.
De asemenea, aceeași contestatoare, a formulat în dosarul atașat nr._, în contradictoriu cu C. Județeană de Pensii Dâmbovița, contestație împotriva deciziei nr._/19.04.2012, decizie prin care a încetat plata pensiei în baza art. 113, alin.1, lit. b din Legea nr. 263/2010 începând cu data de 01.02.2012. A considerat instanța de judecată că între cele două cauze există o strânsă legătură întrucât, urmare a emiterii deciziei de modificare a gradului de invaliditate din II în III, s-a emis decizia de încetare a plății pensiei de urmaș către contestatoare.
Mai reține tribunalul că, deși a pus în discuția contestatoarei necesitatea efectuării unei noi expertize medicale privind capacitatea sa de muncă, acesta a arătat că nu înțelege să efectueze o astfel de expertiză, instanța urmând a se pronunța doar în funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Din înscrisurile de la dosarul cauzei tribunalul a reținut că prin decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 116/24.05.2012 emisă de către Comisia medicală de contestații București contestatoarea a fost încadrată în gradul III de invaliditate, această decizie înlocuind decizia nr. 214/24.01.2012 de încadrare în gradul II de invaliditate a contestatoarei.
Analizând aceste înscrisuri tribunalul a constatat că încadrarea în grad de invaliditate a unei persoane este o problemă exclusiv medicală astfel încât, indiferent de înscrisurile depuse, instanța nu poate să se pronunțe dacă aceasta se încadrează sau nu într-un anume grad de invaliditate. Instanța, în lipsa unei probe științifice de o valoare cel puțin egală cu cea efectuată deja, nu poate decât să analizeze legalitatea emiterii deciziei contestate. Din acest punct de vedere tribunalul a apreciat că a fost respectată procedura legală, decizia inițială emisă contestatoarei fiind legal analizată de către Comisia de contestații București. În aceste condiții, în lipsa unei alte expertize asupra capacității de muncă, încadrarea în gradul III de invaliditate a contestatoarei s-a reținut că este legală iar emiterea ulterioară de către C. Județeană de Pensii Dâmbovița a unei decizii de încetare a plății pensiei de urmaș este, de asemenea, legală.
Împotriva acestei sentințe contestatoarea a declarat recurs, susținând că prin deciziile nr._/02.09.2004 și 03.03.2005 i-a fost stabilită pensia de urmaș, fiind încadrată în gradul II de invaliditate.
La data de 26.11.2004 a fost emisă de către Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de munca Târgoviște decizia nr. 4785 (atașata la dosarul cauzei) prin care a fost încadrată în gradul II de invaliditate revizuibil la 1 an.
Aceasta situație a durat până la 24.01.2012 când a fost încadrata în gradul III de invaliditate, deși la fiecare termen de revizuire stabilit, a prezentat toate documentele medicale solicitate. Comisia a menținut în toată această perioadă încadrarea în gradul II de invaliditate.
La data de 24.01.2012 a fost emisa decizia nr. 214 prin care a fost încadrata din gradul II de invaliditate in gradul III.
Menționează recurenta că împotriva acestei decizii a formulat contestație la organul emitent și neprimind un răspuns în termenul prevăzut de lege, a contestat-o în instanță.A arătat contestatoarea că la data de 19.04,2012 a fost emisa de către pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița decizia nr._ privind încetarea plății pensiei începând cu data de 01.02. 2012.
După emiterea acestei decizii, la data de 24.05.2012, Comisia Medicală de Contestații București a emis decizia nr. 116 prin care a fost încadrata din gradul II de invaliditate în gradul III de invaliditate. Aceasta decizie nr. 116 a înlocuit decizia nr. 241/24.01.2012.
Precizează contestatoarea că de la momentul încadrării în gradul II de invaliditate au trecut 8 ani în care a depus la fiecare termen stabilit pentru revizuire dovada prin înscrisuri medicale a stării sale de sănătate.
După 8 ani medicul specialist din cadrul Cabinetului de expertiză medicală asupra capacității de muncă a considerat că starea de sănătate s-a ameliorat.
Conform înscrisurilor medicale depuse la dosarul cauzei a fost diagnosticată cu hepatită cronică ciroză vhc (analize efectuate la Spitalul Clinic Fundeni ce datează din 20.01.2012, dată anterioara emiterii deciziilor contestate) arătând că urmeză tratament cu interferon.
A arătat recurenta că a fost pensionată pe motive de boală ca urmare a stabilirii incapacității medicale de muncă situație confirmată prin deciziile emise până la momentul schimbării gradului de invaliditate.
Consideră contestatoarea că deciziile medicale contestate nu-și au temeiul în actele medicale depuse la dosar. Apreciază recurenta că procedura de emitere a deciziilor nu a fost corectă precizând că s-a procedat la încetarea plății pensiei (prin decizia nr._/19.04.2012) după emiterea deciziei nr. 214/24.01.2012 care a fost înlocuita prin decizia nr. 116/24.05.2012, fără a se aștepta soluționarea contestației formulate în fața organelor emitente ale deciziilor.
Recurenta relatează că instanța de fond a reținut că " încadrarea în grad de invaliditate a unei ■persoane este o - problemă exclusive medicală astfel încât, indiferent de înscrisurile depuse, instanța nu poate să se pronunțe dacă aceasta se încadrează sau nu într-un grad de invaliditate. Instanța, in lipsa unei probe științifice de o valoare cel puțin egală cu cea efectuată deja, nu poate decât să analizeze legalitatea emiterii deciziei contestate. Din acest punct de vedere tribunalul constată că a fost respectată procedura legală, decizia inițiala emisă contestatoarei fiind legal analizată de Comisia de Contestații București".
Contestatoarea susține că nu a solicitat efectuarea unei expertize întrucât fusese expertizată de Comisia Medicală București anterior, comisie care a emis decizia nr. 116/24.05.2012. Fiind expertizată, o nouă expertiză care s-ar fi efectuat de aceeași comisie ar fi fost de prisos, având în vedere că nici la data efectuării expertizei nu s-au avut în vedere înscrisurile medicale existente .
In ceea ce privește reținerea instanței de fond că a fost respectată procedura legală, făcând vorbire de faptul ca decizia inițială a fost legal emisă și analizată și de Comisia de Contestații, solicită să se observe că instanța s-a aflat în eroare. Decizia inițială nr. 214/24.01.2012 emisă de C. Județeană de Pensii Dâmbovița prin Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă a fost înlocuita de decizia nr. 116/24.05.2012 emisa de Comisia Medicala de Contestații București.
Instanța avea a se pronunța asupra acestei din urma decizii, nr. 116, contestația privind prima decizie nr. 214 a făcut obiectul altui dosar Iar la momentul înlocuirii deciziei, cauza a rămas fără obiect.
Apreciază contestatoarea că nu a fost respectată procedura legală în ceea ce privește emiterea celor două decizii, întrucât așa cum a arătat, decizia privind sistarea plății pensiei a fost emisă fără să se aștepte soluționarea contestațiilor formulate împotriva celor două decizii medicale asupra capacității de munca, iar deciziile asupra capacității de muncă nu-și au susținerea în înscrisurile medicale existente, acestea dovedind contrariul.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea contestațiilor formulate.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art. 86 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 (actualizată)privind sistemul unitar de pensii publice sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an.
În speță recurenta –contestatoare D. M. a beneficiat de pensie de urmaș de invaliditate până la data de 1.02.2012 când a încetat plata pensiei prin decizia nr._ din data de 19.04.2012, în baza disp. art. 113 alin.1 lit. b din Legea nr. 263/2010, respectiv pentru faptul că aceasta nu mai îndeplinea condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia. Decizia de incetare a plății a avut la bază decizia nr. 214 emisă la data de 24.01.2012 emisă de C. Teritorială de Pensii Dâmbovița – Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă Târgoviște prin care s-a dispus încadrarea contestatoarei în gradul III de invaliditate, apreciindu-se că situația acesteia s-a ameliorat, decizie contestată la rândul ei.
Comisia Medicală de Contestații, în baza examenului clinic și a actelor medicale depuse la dosarul medical a constatat că recurenta are o deficiență funcțională medie și capacitatea de muncă peirdută cel puțin jumătate, decizie ce a înlocuit decizia nr. 214 din data de 24.01.2012, prin decizia nr. 116 apreciindu-se că aceasta se încadrează în gradul III de invaliditate.
Așa cum a arătat și instanța de fond, recurenta- contestatoare nu este de acord cu constatările medicale efectuate de medicul expert al asigurărilor sociale și respectiv de Comisia Medicală de Contestații în anul 2012, apreciind că se impunea păstrarea gradului II de invaliditate, or, în lipsa administrării unei probe științifice de aceeași valoare sau mai mare decât rapoartele de expertiză deja efectuate, instanța de fond nu putea înlătura concluziile medicale ale unei comisii abilitate prin lege în acest sens, doar având la bază raționamentul că timp de 8 ani diagnosticul și aprecierea făcută de medicul specialist al asigurărilor sociale a fost cel corect. Revizuirea gradului de invaliditate poate interveni nu numai în cazul ameliorării stării de sănătate, dar și în cazul existenței unei erori anterioare în aprecierea capacității de muncă, judecătorul neputând aprecia această situație în lipsa unei alte expertize medicale întrucât nu posedă cunoștințele de specialitate necesare efectuării unei astfel de aprecieri .
Așa cum a arătat și instanța de fond, aceasta nu putea efectua aprecieri decât asupra legalității emiterii deciziei de reîncadrare în grad de invaliditate.
Pentru toate aceste considerente, în baza disp. art. 312 C.pr.civ. Curtea urmează să respingă recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de D. M., domiciliată în comuna Perșinari, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2432 din 3 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..1A, județul Dâmbovița, C. NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, cu sediul în București, ., sect.2 și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, cu sediul în București, ., sect.5.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10 septembrie 2013.
Președinte, Judecători,
C. P. B. E. S. L. V. A. P.
Grefier,
F. D.
Întrucât i-a încetat detașarea
prezenta semnează de prim-grefier
Red.MP/Tehnored.SEL
2ex./9.10.2013
j.f. M. M.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 1989/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 161/2013. Curtea... → |
|---|
