Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 2797/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2797/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 353/105/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 2797
Ședința publică din data de 10 octombrie 2013
Președinte - G. M.
Judecători - P. C.
- D. V.
Grefier - C. O.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea R. V., domiciliată în municipiul Ploiești, Bulevardul Petrolului nr.59, ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 888 din 27 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în municipiul Ploiești, ..1, județ Prahova. La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimata în contestație C. Județeană de Pensii Prahova, reprezentată de consilier juridic M. A., lipsind recurenta-contestatoare R. V..
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este motivat și declarat în termen.
Curtea, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic M. A., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 26.01.2010, sub nr._, contestatoarea R. V., în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Prahova, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei contestate și recalcularea pensiei cu adăugarea procentului de 1% prevăzut de lege pentru fiecare an în plus, cu obligarea pârâtei la restituirea impozitului reținut nelegal, începând cu 2006, la zi.
În motivare, a susținut că, la data de 17.12.2007, s-a emis decizia nr._, prin care i s-a recalculat pensia stabilită inițial pentru limită de vârstă, iar la data de 13.02.2006, i s-a emis decizia cu același număr, prin care i-a fost calculată greșit pensia pentru limită de vârstă.
În drept, contestatoarea a invocat prev. Legii nr. 448/2006 și OUG nr. 40/2000, art. 44 pct.2 și 3.
La data de 27.04.2010, contestatoarea a formulat o precizare prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilită prin decizia contestată și restituirea diferențelor de sume neacordate prin încadrarea greșită. A solicitat, de asemenea, calcularea sumei reținute drept impozit de la data înființării pensiei la zi, precum și a cotei CAS reținută ilegal și restituirea acestei sume totale, întrucât i-a fost reținută nelegal.
La data de 29.04.2010, a formulat și o cerere completatoare, prin care a solicitat să-i fie stabilită și pensie de urmaș de pe urma defunctului său soț R. N., decedat la data de 18.06.1983.
Intimata a formulat întâmpinare, invocând excepția tardivității cererii în ceea ce privește decizia nr._/17.12.2007 privind recalcularea pensiei, potrivit HG nr. 1550/2004 și OUG nr.4/2005. Astfel, a susținut că decizia respectivă i-a fost comunicată contestatoarei la data de 25.01.2008, nefiind contestată în termenul de 45 de zile de la comunicare.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată, întrucât prin decizia nr._/17.12.2007, pensia reclamantei a fost calculată conform principiilor legii nr. 19/2000, fiind determinat un punctaj mediu anual de 1._ pct., în baza căruia a fost determinat cuantumul pensiei de asigurări sociale de 539 lei, începând cu data de 01.12.2005.
La determinarea punctajului mediu anual, a fost utilizat stagiul complet de cotizare de 15 ani, întrucât contestatoarea este persoană cu handicap accentuat.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei privind adăugarea procentului de 1% pentru fiecare an în plus, intimata a precizat că i-a fost acordat reclamantei, la data recalculării pensiei, 01.03.2001, acest beneficiu. Ulterior, OUG nr. 47/2001 a fost respinsă prin legea nr. 517/2002. A adăugat contestatoarea că legislația în vigoare în materia pensiilor de asigurări sociale nu mai prevede posibilitatea acordării unui spor la pensie de 1% pentru fiecare an lucrat în plus față de vechimea minimă necesară.
De asemenea, a precizat că, întrucât atât Codul fiscal, cât și legea nr. 448/2006, în forma în vigoare până la data de 27.11.2009, nu prevăd scutirea de la plata impozitului aplicat asupra veniturilor din pensii, ci numai asupra celor din salarii în cazul persoanelor cu handicap accentuat, solicitarea privind restituirea impozitului reținut nelegal, începând cu 2006 până în dec.2009, este nefondată.
La data de 24.06.2010, intimata a formulat note scrise prin care a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind stabilirea pensiei de urmaș de pe urma defunctului său soț.
La data de 16.09.2010, contestatoarea și-a precizat, din nou, acțiunea, în sensul solicitării recalculării pensiei și acordării dreptului la alocația monoparentală.
La data de 11.11.2010, intimata a formulat note scrise, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în privința capătului de cerere având ca obiect acordarea dreptului la alocație monoparentală.
Prin încheierea ședinței publice din data de 11.10.2010, Tribunalul a respins excepția tardivității invocată de intimată, întrucât intimata nu a făcut dovada comunicării legale a deciziei contestate, dată fiind faptul că mențiunea comunicării deciziei conform borderoului din 25.01.2008, poziția nr. 86 nu îndeplinește condițiile impuse de lege privind comunicarea deciziei contestate.
La termenul de judecată din data de 14.11.2012, contestatoarea, prin apărător, și-a precizat din nou acțiunea, învederând instanței faptul că nu mai insistă în admiterea capetelor de cerere privind acordarea alocației monoparentale și a pensiei de urmaș ce i s-ar fi cuvenit în urma decesului soțului său.
Pe cale de consecință, intimata a declarat că renunță la susținerea excepțiilor inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 888 din 27.03.2013, Tribunalul Prahova a respins în totalitate contestația precizată și completată, formulată de contestatoarea R. V., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, urmare a încuviințării expertizei de specialitate având drept obiectiv verificarea dacă, la calculul pensiei, au fost avute în vedere procentul de 1% pentru fiecare an lucrat în plus peste 15 ani, aplicabil persoanelor cu handicap permanent și dacă a fost reținut în mod legal impozitul aferent veniturilor din pensie și întocmirii acesteia, reclamanta a fost pensionată inițial în temeiul OUG nr. 102/1999, fiind emisă decizia nr._/31.03.2001.
Ulterior, prin deciziile din 14.02.2006 și 10.07.2007, pensia acesteia a fost recalculată și revizuită în conformitate cu HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005.
Expertul desemnat în cauză a concluzionat faptul că reclamanta a beneficiat de sporul de 1% pentru fiecare an lucrat în plus peste perioada de 15 ani (stabilită pentru persoanele cu handicap permanent), prin raportare la stagiul de cotizare realizat de 31 de ani și 11 zile.
De asemenea, prin legea nr. 360/2009, persoanele cu handicap beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensie, acest act normativ modificând, astfel, art. 26 lit.a din legea nr. 448/2006, în vigoare de la 27.11.2009.
Ulterior, prin OUG nr. 109/2009, începând cu 01.01.2010, aceste dispoziții au fost abrogate, astfel încât nu se mai justifică restituirea acestui impozit.
De altfel, nu se justifică nici restituirea contribuției la asigurările de sănătate, întrucât art. 10 din legea nr.448/2006 menționează că persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de contractul cadru, neprecizându-se nicăieri că aceste persoane sunt scutite de plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins ca neîntemeiată, în totalitate, contestația precizată și completată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea R. V., criticând-o pentru nelegaliztate și netemeinicie, susținând, în esență, că în mod greșit, instanța de fond a respins acțiunea, reținând concluziile raportului de expertiză P. M., care au fost contradictorii cu concluziile primului raport de expertiză A. C. F..
Susține că, în primul raport de expertiză, s-a constatat că, în mod greșit, față de dispozițiile legale s-a reținut recurentei un impozit nelegal de 1394 lei, având în vedere dispozițiile Legii nr. 448/2006.
Mai susține că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză P. M., obiecțiuni la care experta nu a răspuns și a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiză în specialitatea salarizare-normare, obiecțiunile fiind respinse fără nicio motivare de instanță, în cauză fiind efectuate două rapoarte de expertiză contradictorii.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, arată că, în primul raport de expertiză, s-a evidențiat temeinicia acestuia pentru suma de 1394 lei, conform Legii nr. 448/2006.
Se solicită admiterea admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării unei probe cu expertiză de specialitate salarizare-normare, cu obiectivele stabilite în primul ciclu procesual.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041 Cod pr. civilă, constată că motivele de recurs nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost pensionată, inițial, în temeiul OUG nr. 102/1999, fiind emisă decizia nr._/31.03.2001.
Prin deciziile din 14.02.2006 și 10.07.2007, pensia acesteia a fost recalculată și revizuită, în conformitate cu HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005.
Prin raportul de expertiză s-a concluzionat faptul că reclamanta a beneficiat de sporul de 1% pentru fiecare an lucrat în plus peste perioada de 15 ani (stabilită pentru persoanele cu handicap permanent), prin raportare la stagiul de cotizare realizat de 31 de ani și 11 zile, iar prin legea nr. 360/2009, persoanele cu handicap beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensie, acest act normativ modificând, astfel, art. 26 lit.a din legea nr. 448/2006, în vigoare de la 27.11.2009.
Ca atare, prin OUG nr. 109/2009, începând cu 01.01.2010, aceste dispoziții au fost abrogate, astfel încât nu se mai justifică restituirea acestui impozit. De altfel, nu se justifică nici restituirea contribuției la asigurările de sănătate, întrucât art. 10 din legea nr.448/2006 menționează că persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de contractul cadru, neprecizându-se nicăieri că aceste persoane sunt scutite de plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, astfel cum, în mod corect, a reținut tribunalul.
Așa fiind, văzând și disp. art. 312 alin.1 Cod pr. civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea R. V., domiciliată în municipiul Ploiești, Bulevardul Petrolului nr.59, ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 888 din 27 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în municipiul Ploiești, ..1, județ Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2013.
Președinte, Judecători,
M. G. C. P. V. D.
Fiind in CO, semnează
Președintele Instanței
Grefier,
C. O.
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
red. CP
tehnored. CO
2 ex./24.10.2013
d.f._ /2013 Trib.Prahova
j.f. I. C.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 519/2013. Curtea... | Asigurări sociale. Decizia nr. 1177/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
