Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din 05-03-2013, Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 3742/105/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA NR.504
Ședința publică din data de 5 martie 2013
Președinte - G. - S. P.
Judecători - E.-S. L.
- V.-A. P.
Grefier - V. M.
Pe rol fiind pronunțarea recursului declarat de pârâta . cu sediul în București, ., nr.22, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1917 din data de 20 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. S., L. N., I. C., B. E., V. M., F. E., G. G., N. V. L., P. N. G., toți cu domiciliul ales la cabinet Avocat A. M. în Ploiești, .. G1, parter, județul Prahova.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, data de mai sus, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la Tribunalul Prahova reclamanții P. G. G., B. S., L. N., I. C., B. E., V. M., F. E., G. G. și N. V. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâta . prin hotărârea ce se va pronunta să se dispună obligarea pârâtei la plata suplimentelor salariale reprezentând diferența neacordată dintre salariul de bază minim cuvenit și salariul de bază acordat, conform Contractului de Muncă, actualizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a aratat că reclamanții au fost salariații pârâtei, iar potrivit prevederilor CCMU pe anii 2006 – 2008, art. 128 și 129 anexa 3 și anexa 3 bis erau îndreptățiți a primi salarii de bază mai mari .
Ulterior reclamanții și-au precizat acțiunea în sesnul ca au indicat perioadele pentru care au solicitat drepturile bănești .
Pe baza probelor cu înscrisuri și expertiză contabilă admnistrate în cauză, Tribunalul Prahova prin sentința civilă a admis, în parte, actiunea precizată formulată de reclamanți și a obligat pârâta să plăteasca reclamanților drepturile salariale cuvenite și neachitate, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză expert C. I., sume nete actualizate, astfel: B. S.-1610 lei, L. N.-2230 lei, I. C.-1461 lei, B. E.- 2417 lei, V. M.-1201 lei, F. E.-1108 lei, G. G.- 1015 lei și N. V. L. - 848 lei.
Prin aceeași sentință tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea față de reclamantul P. G. G., a obligat reclamanta B. S. să plătească expertului desemnat, suma de 250 lei, reprezentând onorariu expert și a obligat pârâta să plătească reclamanților cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de expertiză în sumă de 250 lei pentru fiecare reclamant .
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:
În conformitate cu mențiunile din CM - urile reclamanților, aceștia au deținut în cadrul societății funcțiile de tehnician, vânzător, distilator, primitor predator, controlor poartă.
Conform dispozițiilor CCMU pe anii 2006-2008, la art 129 din contract se prevede că salariile de bază minime, pe niveluri și funcții sunt cele rezultate din aplicarea la salariul de bază minim actualizat pe P. SA a unor coeficienți minimali, funcție de pregătirea fiecărui salariat, conform art. 128 din același contract.
Prin urmare, valoarea salariului funcție de pregătirea fiecărui salariat se calculează prin raportare la salariul de bază minim pe unitate, iar sporurile ce se vor acorda funcție de specificul locului de muncă, vor fi calculate la această valoare a salariului.
Prin precizarea la acțiune reclamanții au indicat perioada lucrată pentru care au soliciat drepturile salariale menționate, iar prin raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel cum a fost completat, s-a stabilit că reclamanții beneficiază, potrivit calificărilor avute în cadrul societății pârâte cât și perioadelor efectiv lucrate de drepturile salariale solicitate, în cuantumul menționat în acest raport .
Față de probatoriile administrate în cauză, tribunalul a admis acțiunea precizată în parte, în sensul acordării acestor drepturi, mai puțin reclamantului P. G. G., pentru care acțiunea a fost respinsă ca neîntmeiată, întrucât în acest caz nu s-a impus recalcularea.
Împotriva sentinței tribunalului a declarat recurs de pârâta ., susținând în esență, că nu a fost comunicată hotărârea instanței de fond, invocând nulitatea prevăzută de art. 304, pct. 9 și 3041 Cod pr.civilă, deoarece în mod nefondat au fost obligați la plata diferențelor salariale.
Arată recurenta că în cauză s-au efectuat două rapoarte de expertiză de către același expert, C. I., în primul raport de expertiză expertul arătând în mod clar că pârâta nu datorează sume cu titlu de diferență salarială, între salariile de bază minime pe funcție stabilite conform CCM și salariile de bază stabilite conform carnetelor de muncă și achitate reclamanților conform fluturașilor de salarii, ba mai mult, anexa la acest raport de expertiză consemnează diferențe la salariul de bază calculate în plus.
Arată că reclamanții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză care au fost admise de instanța de fond, în sensul că raportul de expertiză trebuie refăcut prin aplicarea coeficientului „indicelui de inflație de școlarizare” pentru anii 2006 - 2007.
Conformându-se acestui obiectiv fixat de instanță, expertul a concluzionat în raportul de expertiză completare, la concluzia că . numai că a plătit în plus, ci datorează sumele reținute în dispozitivul sentinței.
În opinia recurentei, calculul unor asemenea sume, nelegal acordate de instanța de fond, pornește de la faptul că expertul nu a luat în considerație că în CCM al P.-ului nu exista noțiunea de ,,coeficient de inflație de școlarizare" astfel cum a menționat avocatul reclamanților și, de altfel, nici instanța de fond nu a observat că nu există o asemenea acțiune în CCM-urile P.-ului.
Se solicită, pentru motivele arătate, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond în totalitate și respingerea acțiunii reclamanților, deoarece acordarea sumelor s-a făcut în baza unui coeficient care nu rezultă din CCM-urile P.-ului.
Deși au fost legal citați cu această mențiune, intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții P. G. G., B. S., L. N., I. C., B. E., V. M., F. E., G. G. și N. V. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâta . prin hotărârea ce se va pronunta să se dispună obligarea pârâtei la plata suplimentelor salariale reprezentând diferența neacordată dintre salariul de bază minim cuvenit și salariul de bază acordat, conform prevederilor CCMU pe anii 2006 – 2008, art. 128 și 129 anexa 3 și anexa 3 bis, actualizate, susținând că erau îndreptățiți a primi salarii de bază mai mari .
Potrivit art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anii 2006 -2009, articole menționate drept temei al acțiunii –„în cadrul P. S.A., filialelor, sucursalelor și subunităților nominalizate în anexa nr. 1 valoarea salariului de bază minim este: …b)pentru anul 2006 salariile de bază se calculează prin aplicarea coeficienților corespunzători pe niveluri și funcții conform anexei nr. 3 bis la suma de 550 ron”, „iar salariile individuale se stabilesc prin negocieri cu respectarea limitelor minime corespunzătoare nivelurilor, funcțiilor și meseriilor prevăzute în prezentul contract, la anexa 3 bis”. Pentru anii 2007, 2008, 2009 s-a prevăzut că salariile de bază minime se vor calcula prin aplicarea coeficienților de bază corespunzători pe niveluri și funcții conform anexei 3 bis, aplicați la sumele expres menționate în contractele colective de muncă pentru anii respectivi .
În ședința publică din data de 26.11.2009, la solicitarea reclamanților instanța de judecată a încuviințat efectuarea unei lucrări de specialitate prin care să se stabilească cuantumul sumelor datorate pentru fiecare dintre reclamanți, să se arate dacă acestea au fost achitate și să se realizeze actualizarea prin indexarea sumelor datorate.
Inițial, în primul raport de expertiză, expertul contabil C. I., prin compararea salariului de bază mini pe funcție, calculat conform prevederilor CCM cu salariul de bază conform carnetelor de muncă ale reclamanților a constatat în toate cazurile diferențe negative, apreciind că pârâta a respectat nivelurile salariilor de bază minime calculate conform CCM.
În ședința publică din data de 17 februarie 2011 instanța de fond a admis obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de apărătorul reclamanților și a dispus ca expertul să precizeze coeficientul indicelui de inflație de școlarizare pentru anii 2006-2007 . Se consemnează în cuprinsul încheierii că reprezentantul pârâtei . nu s-a opus acestei obiecțiuni.
Expertul desemnat a refăcut lucrarea luând în considerare nu „coeficientul indicelui de inflație de școlarizare”, termen eronat utilizat de reclamanți și agreat de instanța de judecată în ședința publică mai sus menționată, ci coeficienții de școlarizare pentru anii 2006 -2007, coeficienți detaliați în cuprinsul articolului 129 din CCM la literele a)-d) între 1,00 și 2,50 în funcție de pregătirea salariatului la angajare – generală, liceală, postliceală, școală de maiștri, studii superioare de suinginer și studii superioare, etc.
În raport de acești noi coeficienți, expertul contabil a concluzionat în sensul că pentru o parte dintre reclamanți, în anumite perioade de prestare a activității în subordinea pârâtei –recurente salariul de bază minim calculat de anagajator a fost mai mic decât cel datorat potrivit CCM. Art. 128 și 129.
Instanța a comunicat părților din proces lucrarea completată și a acordat și termen pentru a se lua cunoștință de cuprinsul acesteia. În ședința publică din data de 16.09.2011 când urma a se discuta de către părți completarea la raportul de expertiză reprezentantul pârâtei a lipsit ( au lipsit toate părțile) și nu a existat nicio cerere din partea acestuia de amânare a judecării cauzei. Deși tribunalul a amânat pronunțarea pentru data de 20.09.2011 pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise pârâta nu a folosit nici acest prilej pentru a-și exprima nemulțumirea față de raportul de expertiză astfel cum a fost completat.
Potrivit art. 212 alin. 2 C. proc. civ., expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării. Aceste norme care reglementează condițiile în care trebuie să se invoce regularitatea raportului de expertiză au caracter dispozitiv. D. urmare, fața de prevederile art. 108, alin. (3) Cod procedura civila, neinvocarea nulitatii raportului la prima zi de infatisare după depunere și inainte de a se fi pus concluzii în fond atrage decaderea (ICCJ - Sectia civila și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2197/2006).
În consecință, cum pe de o parte indicele în raport de care expertul a completat lucrarea este prevăzut de textele din CCM la nivel de unitate invocate de reclamanții –intimați în motivarea în drept a acțiunii (art. 129), iar pe de altă parte recurenta – pârâtă nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză astfel cum a fost completat și nici nu s-a împotrivit aplicării și acestui indice de școlarizare, Curtea apreciază ca legală și întemeiată sentința instanței de fond prin care s-a omologat raportul de expertiză.
În baza disp. art. 312 C.pr.civ. urmează a se respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta . cu sediul în București, ., nr.22, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1917 din data de 20 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. S., L. N., I. C., B. E., V. M., F. E., G. G., N. V. L., P. N. G., toți cu domiciliul ales la cabinet Avocat A. M. în Ploiești, .. G1, parter, județul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 5 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. - S. P. E.-S. L. V.-A. P.
GREFIER
V. M.
Red.ESL/Tehnored.VM
2 ex/1.04.2013
d.f.nr._ Tribunalul Prahova
j.f.A. G.
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 2135/2013. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 622/2013.... → |
|---|
