Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1058/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Prin apelul promovat, pârâta CN R. SA-Filiala . criticat sentința ce nelegală și netemeinică, în privința constatarii că următorii reclamanții și-au desfășurat activitatea în condiții de grupa a I-a de muncă.

Apelanta a apreciat că tribunalul a reținut netemeinic și nelegal că salariații sus-menționați, în perioadele indicate de către expertul judiciar și-au desfășurat activitatea în condiții de grupa a I-a de muncă în conformitate cu dispozițiile Ordinului 50/1900 Anexa nr. I punct 61,67 și 125. Instanța de fond și-a însușit un raport de expertiză anulabil, motivat de dispozițiile punctului nr. 61- Fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice, în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor; nr. 67. Secția flux de sudura (concasare, uscare, cernere, dozare, cuptoare electrice, poduri rulante și finisare flux) și punctului nr.125- Funcțiile și meseriile de la locurile de muncă și din activitățile de exploatare și întreținere a metroului, iar reclamanții nu au desfășurat activitățile reținute de expert.

După anul 1990, conform punctelor 4 și 5 din Ordinul nr.50/1990, a învederat apelanta, societatea a dispus determinări de noxe și încadrarea locurilor de muncă în grupe superioare, unde concentrațiile maxime admise au depășit normele.

Lista locurilor de muncă care se încadrau în grupa I și a II-a de muncă în vederea pensionării, din anul 1991, a fost stabilită conform determinărilor de noxe și anexelor la Contractele Colective de Muncă, aceste anexe menționând subunitatea (locul de muncă), categoria profesională, punctul din ordin, nr. de ore lucrate, procent, temei legal (Ordin nr.50/1990 și 125 /1990).

Pentru motivele invocate, s-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru constatarea că reclamanții și-au desfășurat activitatea în condiții de grupă I.

La rândul lor, reclamanții P. E. (C.), P. (P.) M. și L. A. au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului raportat la art. 480 (3) NCPC, prin anularea sentinței trimiterea spre rejudecare și în secundar raportat la art. 480 (2) NCPC, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii cererii precizate în totalitate.

Au susținut apelanții că instanța, în dispozitiv dispune că: "admite în parte cererea reclamanților", enumerându-i pe toți aceștia, când în realitate, în dispozitiv trebuia să se arate punctual că "admite cererea astfel cum a fost precizata”, dupa cum urmează...... reclamanților P. F., P. E., L. A., O. M., O. M. pentru perioadele lucrate pana la 1.04.2001, iar pentru reclamanții P. E. și L. A. ar fi trebuit să dispuna, in mod distinct acordarea/neacordarea. Totodată, pentru I. M. s-a acordat doar 75% gr. I și doar pentru doua perioade scurte de timp, astfel cum s-a identificat în considerentele sentinței.

Aceste contradicții și inadvertențe din dispozitivul sentinței apelate, în opinia apelanților atrag motive de anulare, cu trimitere pentru rejudecare în fond, întrucât nu toti reclamanții au solicitat să se constate "condiții speciale" pentru perioada lucrata dupa 2001, iar în considerentele sentinței desi se arata punctual pentru care din reclamanți admite în parte cererea precizata, de care instanța amintește vag în încheierea de ședința din 17.03.2015 și pe care o califica precizări cu privire la conținutul raportului de expertiza, totusi în dispozitiv admite cererea reclamanților în parte, a tuturor reclamanților, fara să arate că este vorba de o cerere precizata, astfel cum reiese cert din precizarea depusa la ultimul termen de judecata și că nu toti reclamanții au solicitat același lucru, unii solicitând doar constatare grupa, altii și constatare grupa și condiții speciale.

In subsidiar s-a solicitat schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii cererii apelanților in totalitate, nu doar în parte a cererii precizate, astfel cum greșit și nelegal a soluționat instanța fondului.

Au învederat apelanții că în mod greșit instanța de fond nu a constatat că se încadrează în "condiții special" pentru munca prestata dupa 2001, fosta grupa I deja constatat pentru aceștia;

În ceea ce o privește pe reclamanta P. M., s-a susținut că in mod greșit și cu înlăturarea concluziilor raportului de expertiză, prin nemotivarea ori motivarea lapidara a înlăturării acestor concluzii nu i s-a acordat acesteia pe de o parte, grupa I în procent de 100%, iar pe de alta parte s-a apreciat că i se cuvine grupa I . de 75%, doar pentru cele doua perioade foarte scurte, nu pentru cei 18 ani lucrați în cadrul paratei.

In alta ordine de idei, au învederat apelanții, instanța trebuia să aibă în vedere ca o îndreptare de eroare materiala ce poate fi îndreptata de instanță, eroarea din raportul de expertiza pct. 3 din tabelul-anexa prima perioada lucrata de reclamanta P. a fost reținuta eronat de expert, în sensul inversării anilor; expertul a trecut greșit perioada lucrata din 1997- 1976, în mod corect era invers 1976-1997, ori instanța, deși s-a depus precizare scrisă nu a înțeles ceea ce s-a solicitat a se îndrepta din oficiu, întrucât nu era o greșeala de fond a expertului, ci o simpla eroare, o inversare a anilor.

Pe de alta parte, instanța a reținut în dispozitivul sentinței împrejurarea că admite în parte cererea reclamanților, enumerându-i pe toți aceștia, când în realitate, in dispozitiv trebuia să se arate punctual ca admite cererea reclamanților P. F., P. E., L. A., O. M., O. M. pentru perioadele lucrate pana la 1.04.2001 (acolo unde era cazul) întrucât nu toți reclamanții au solicitat să se constate condiții speciale pentru perioada lucrata după 2001, pentru ca doar în

considerentele sentinței să arate punctual pentru care din reclamanți admite în parte cererea, contradicții și inadvertențe care în opinia apelanților atrag motive de casare, cu trimitere pentru rejudecare în fond.

In ceea ce îi privește pe reclamantii P. E., P. M. și L. A., in mod corect instanța trebuia să pronunțe soluția de admitere în totalitate a acțiunii precizate formulate, în sensul admiterii constatării condițiilor speciale pentru perioada ulterioara datei de 1.04.2001, data de la care s-a abrogat Ordinul 50/1990 și a devenit incidentă Legea 19/2000.

Pentru aceste motive, apelanții au apreciat că instanța nu a pronunțat o soluție legala, fapt pentru care se impune anularea acesteia, in temeiul art.48o (3) NCPC sau schimbarea în parte și admiterea în tot a cererii precizate.art.48o (2) NCPC).

Daca instanța de apel va trece peste aceasta susținere și va considera că motivele invocate nu atrag anularea sentinței, situație care i-ar priva în mod clar de o cale de atac, apelanții au solicitat schimbarea în parte a sentinței, in sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, constatând că probele administrate (înscrisurile și raportul de expertiza ce face parte integranta din hotărâre, potrivit concluziilor instanței de judecata din dispozitiv) se coroborează în sensul admiterii cererilor în integralitate.

Pentru a admite apelul și a dispune modificarea sentinței apelate, s-a solicitat a se avea în vedere următoarea argumentație: pentru reținerea corecta a condițiilor speciale, sintagma similara a grupei I de munca pentru reclamanții P. E. și L. A. (potrivit perioadelor indicate) expertul a stabilit corect și întemeiat că trebuie reținuta aceasta perioada .

Apelanții au apreciat sentința apelata ca fiind nemotivata sub aspectul respingerii constatării condițiilor speciale solicitate după 1.04.2001, pentru reclamanții P. E. și L. A.. Incidența în soluționarea favorabila a cererii reclamanților, astfel cum a fost precizata este Legea 226/2006 și HG 1025/2003.

În realitate, au menționat apelanții, desi societatea intimată solicita respingerea apelului, în realitate confirma faptul că reclamanta P. E. și L. A. au lucrat ca pirotehnician în secția 503- Pirotehnica și ca strungar în secții nocive și periculoase in toata perioada solicitata; ca unitatea a analizat împreuna cu sindicatele locurile de munca din secția 503 și a stabilit prin procesul-verbal nr._/1990, ca pentru unele ateliere ale secției nu se justifica încadrarea în grupe de munca; intimata mai susține că a luat toate masurile de eliminare a pericolului și noxelor, dar cu toate acestea a acordat sporuri reclamanților pentru lucrul în condiții nocive, periculoase și pentru lucru în condiții specifice unităților din industria de armament, inclusiv dupa 2001; din procesul verbal nr. 1687/13.03.2002 efectuat de ITM Dambovita, in conformitate cu HG 261/2001, reiese că la mai multe locuri de munca inclusiv sectorul pirotehnic nu sunt luate toate masurile tehnico-organizatorice.

Au învederat apelanții că exista un raport medical nr.2/25.01.2010 care releva că și la momentul 2010, ulterior perioadei reclamate de P. E. și L. A., în sectorul pirotehnic au lucrat în condiții de expunere la noxe 57 de lucrători, dintre care 49 femei și că nu s-a reușit reducerea noxelor sub limita maxima admisa; pana în 2001 și ulterior anului 2001, reclamanții P. și L. au lucrat în aceleași condiții de noxe, se produceau în secție diferite tipuri de armament, grenade,

bombe, capse detonante, focus de varf sau de fund, mijloace de aprindere, produse și materiale ce produceau riscuri semnificative de explozie, fiind necesare măsuri severe de protecție și prevenire a evenimentelor.

În raport de materialul probator,concluziile raportului de expertiza si

poziției paratei din întâmpinare, au precizat apelanții, rezultă că activitatea reclamanților P. E. și L. A. cuprinsa intre aniî 2001-2005 se încadrează în condiții speciale, fosta grupa I, datorita aceluiași specific al activității, în aceleași secții, datorită proceselor tehnologice de pirotehnie desfășurate în aceasta secție și faptului că anexa la procesul-verbal nr._/1990 si listele întocmite anual pe care pârâta își construiește apărarea nu pot constitui documente temeinice și bine fundamentate în stabilirea stării de fapt în care și-au desfășurat activitatea reclamanții P. E. și L. A. și reflecta o acțiune cu un grad redus de obiectivitate, în ceea ce privește sentința pronunțata de instanța de fond și criticata în apel.

În ceea ce o privește pe reclamanta P. M. s-a susținut că instanța retine eronat în practicau sentinței apelate că reclamanta prin apărător ar fi precizat că este menționata greșit perioada lucrata, respectiv 1976-1977, în realitate fiind vorba de o inversare a datelor, corect fiind 9.02.1976 – 1.10.1977. Pentru acest fapt a depus precizări și a solicitat îndreptarea acestei erori materiale făcuta de expert, daca nu, să se ia act că reprezintă o obiecțiune la raportul de expertiza.

Ca instanța de fond a dorit să reaprecieze, prin soluția data, inclusiv concluziile expertului și a dorit să retina că a lucrat în procent de 75% doar în perioada 1976-1977 este o alta problema, ce tine strict de interpretarea și felul în care a dorit instanța de fond să faca aplicarea legii, însa precizarea reclamantei P., prin apărător a fost cu totul alta, respectiv cea evocata mai sus și nu așa cum greșit a retinut instanța.

Dintr-o alta perspectiva, s-a criticat soluția data in ceea ce o privește pe apelanta P. M., în sensul că instanța i-a redus dreptul de încadrare în grupa I constatat prin raportul de expertiza la o perioada de 10 luni, dintr-o perioada de 28 ani lucrata în cadrul paratei, in mod nemotivat.

Chiar daca apelanta a lucrat în mai multe meserii, cea de desenator tehnic și tehnician atelier proiectare, conform raportului de expertiză a lucrat în cei 18 ani în aceleași condiții de noxe ridicate, peste nivelul admis și starea sănătății sale a avut de suferit pe termen lung și fiind acutizata ulterior, datorită acelei perioade lucrate în condiții improprii de lucru raportat la profilul uzinei (lucrul cu pulberi și armament).

Mai mult, pârâta nu a pus la dispoziția expertului niciun fel de documentație privind răsturnarea acestor susțineri, dovedite de consemnările din carnetele de munca, respectiv măsurători/determinări de noxe, buletine de analiza a microclimatului sau statistici medicale privind starea sănătății acesteia, nici chiar fișele de post.

S-a solicitat a se avea în vedere, în ceea ce o privește pe apelanta P. M., ca aceasta se încadrează în grupa I, in procentul reținut de expert de 100% pentru întreaga perioada lucrata, urmând a se avea în vedere decizia nr.87/1999 a CCR care a statuat că nu exista rațiune pentru un tratament discriminatoriu, ca în cazul apelantei P., pentru persoane care au activat în aceleași condiții pentru acordarea beneficiului grupei superioare de munca.

CCR a statuat în acest sens, explicând și argumentând, faptul că aceasta diferența, cum este și cazul apelantei P., nu ar crea decât un nou criteriu discriminatoriu, ceea ce ar veni în contradicție totala cu principiile Codului Muncii și cu art.6 din CEDO, prin inechitatea de tratament creata printr-o norma juridica.

Aceeași contradicție și tratament discriminatoriu au apreciat apelanții s-a creat și fata de reclamanții P. E. și L. A. având în vedere decizia CCR evocata mai sus și raportat la practica neunitară, aproape la nivelul a aceluiași complet de judecata al Tribunalului Dambovita.

Sentința apelata, in ceea ce o privește pe apelanta P. M. este greșita nu numai prin faptul că instanta, contrar concluziilor raportului de expertiza și lipsei de obiectiuni a paratei, a restrâns acordarea grupei doar pentru perioadele 1974-1975(11 luni) si 1976-1977 (13 luni), dar nici nu i-a acordat grupa I în procent de 100%. Ori, conform pct. 7 din Ordinul nr. 50/1990, „încadrarea în grupele de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa a II-a, cel puțin 70% din programul de lucru.

Apelanții au precizat că nu înțeleg care este impedimentul legal, pentru că instanța nu motivează decât lapidar, pentru care s-a considerat că activitatea de tehnician atelier proiectare și cea de desenator tehnic nu se în cadrează în prevederile ordinului, deși aceste activități au fost desfășurate în cadrul aceleiași secții - 601, secție pentru care deja s-a reținut de tribunal că se poate acorda grupa I pentru activitatea de controlor, dar nu și pentru cea de tehnician atelier proiectare.

Atât apelanții-reclamanți, cât și apelanta-pârâtă au formulat întâmpinări față de calea de atac promovată de partea adversă, prin care au solicitat respingerea acesteia ca nefondată.

La data de 23.06.2015, apelanții-reclamanți, prin avocat ales, au depus la dosar concluzii scrise, anexat cărora a fost depusă și împuternicirea avocațială de reprezentare a apelantei P. (C.) E..

Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate si a textelor de lege aplicabile spetei, Curtea constata urmatoarele:

In ce priveste apelul formulat de catre reclamantii P. (Catanescu) E., P. (P.) M. si L. A., Curtea constata ca, in ce priveste primul motiv de apel, acesta este neintemeiat.

Se retine, astfel, ca, in realitate, criticile formulate de catre apelanti vizeaza aspecte legate de tehnica de redactare a dispozitivului sentintei, care nu atrag, in nici un caz, astfel cum se sustine, anularea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Verificand continutul dispozitivului sentintei apelate, Curtea constata ca este suficient de clar si precis, iar eventualele inadvertente si contradictii semnalate de catre apelanti puteau fi analizate in cadrul unei cereri de lamurire a hotararii si inlaturarea dispozitiilor contradictorii reglementata expres prin art. 443 NCPC.

In ce priveste cel de al doilea motiv de apel formulat, potrivit caruia, in mod gresit, prima instanta nu a constatat in ce o priveste pe reclamanta P. M. ca se incadreaza in grupa I de munca in procent de 100 % pentru intreaga perioada lucrata in cadrul unitatii parate, Curtea il va inlatura, ca neintemeiat.

In acest sens, Curtea constata ca, in mod judicios, pe baza materialului probator administrat in cauza, instanta de fond a stabilit ca reclamanta P. M. este

indreptatita sa beneficieze de grupa I de munca ., de 75%, si doar pe perioada 01.10._75 si 01.01._76.

Pentru stabilirea acestei situatii de fapt, judecatorul fondului a avut in vedere imprejurarea ca, doar in perioada anterior mentionata reclamanta a desfasurat activitatea de controlor in statia Pirotehnica, restul perioadelor desfasurand activitatea de desenator tehnic proiectare si tehnician atelier de proiectate, activitati ce nu se incadrau in grupa I de munca fata de dispozitiile pct. 61, 62 din Ordinul 50/1990.

Au fost avute, astfel, in vedere, mentiunile din cuprinsul carnetului de munca, aflate la fila 74 dosar fond, vol. I.

Cat priveste procentul de 75% acordat, Curtea retine ca acesta a fost stabilit chiar de catre expertul desemnat in cauza, respectiv expert N. O., pe baza documentelor anexate lucrarii, precum si ca urmare a evaluarii conditiilor concrete de desfasurate a activitatilor de catre reclamanta P. M., aceasta neformuland obiectiuni in fata instantei de fond cu privire la aceste aspecte.

In ce priveste sustinerea apelantei privind aplicarea unui tratament discriminatoriu, Curtea constata ca, in speta, nu se confirma aceasta sustinere, caci principiul amintit se refera la situatii identice ce presupun si un tratament juridic identic.

Or, in speta, asa cum retinut in paragrafele anterioare, apelanta P. M. a lucrat doar o anumita perioada in sectia Pirotehnica, astfel incat, textele de lege ce incadreaza activitatea in grupa I de munca nu pot fi aplicata prin asimilare si celorlalte activitati desfasurate in cadrul altor sectii, acestea presupunand, in mod evident, alte conditii de lucru.

Referitor la critica potrivit careia instanta de fond, in mod gresit, a respins actiunea cu privire la acordarea conditiilor speciale de munca, Curtea o va inlatura, ca neintemeiata.

Curtea reamintește că încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale reprezintă o procedură prealabilă obligatorie, a cărei metodologie a fost stabilită prin HG nr. 1025/2003.

Art. 5 din acest act normativ prevede procedura și documentele pe care angajatorul trebuie să le depună la Comisia pentru acordarea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale.

Împotriva avizului emis de această comisie, sindicatele sau salariații nemulțumiți de categoriile profesionale sau locurile de muncă încadrate de angajator în condiții de muncă speciale, aveau posibilitatea de a formula, conform art. 13 din HG 1025/2003, plângere împotriva acestui aviz, în termen de 15 zile de la comunicarea avizului, decizia pronunțată de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei putând fi atacată la instanța de judecată competentă.

În speță, intimata a urmat în totalitate această procedură, obținând avizele nr. 39/6023/27.06.2002, 17/10.09.2002, 6/26.02.2009, 6/18.02.2010, 1/01.03.2011, 04/15.03.2012, în cuprinsul caruia nu au fost nominalizate și activitatile pe care apelantii le-au desfășurat .

Totodată, se impune a se menționa că în baza acestor avize au fost elaborate anexele la Legea nr. 263/2010, în care este nominalizată și societatea emitentă, iar ulterior, legiuitorul a prevazut si posibilitatea reinnoirii avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale/deosebite, prin HG 246/2007, situatie care, insa, nu se regaseste in speta..

În aceste condiții, Curtea apreciaza ca, in mod judicios, prima instanta a inlaturat concluziile raportului de expertiza, solicitată de către apelanti, ce concluziona ca acestia ar fi indreptatiti sa beneficieze de conditii speciale de munca, în masura în care, legiuitorul român a creat, prin HG nr. 1025/2003 o metodologie expresă pentru încadrarea în condiții speciale de muncă, în cadrul căreia a pus la dispoziție persoanelor care se consideră nedreptățite, termene și căi exprese de atac.

În acest context nu se poate discuta despre o eventuală atingere adusă dreptului la un proces echitabil si nici despre incalcarea principiului nediscriminarii, critica apelantilor in acest sens urmând a fi respinsă ca atare.

In ce priveste apelul formulat de CN R. SA-Filiala .>, Curtea constata urmatoarele: