Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 78/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 78/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 3117/40/2012
Dosar nr._ contestație decizie pensionare
R O M Â NI A
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 ianuarie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – N. T.
Asistent judiciar - D. C.
Asistent judiciar – E. P.
Grefier – C. B.
Sentința civilă nr. 78
La ordine pronunțarea asupra litigiului de asigurări sociale dintre contestatorul D. C.- M., prin Sindicatelor cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, și intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor - Comisia de soluționare a contestațiilor.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 10 ianuarie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când:
T RI B U N A L U L,
Asupra contestației de față;
P. cererea înregistrată la această instanță sub nr._ și întregită ulterior (f.92), contestatorul D. C.-M., prin S. cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, a formulat contestație în contradictoriu cu intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor – Comisia de soluționare a contestațiilor solicitând, în principal:
1. anularea hotărârii nr. 2371/14.03.2012 emisă de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor,prin care s-a respins contestația formulată de pensionar împotriva deciziei nr._/12.12.2011;
2. anularea deciziei nr._/12.12.2011 de revizuire a pensiei în baza OUG 1/2011,emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor,ca netemeinică și nelegală ;
3. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010;
4.obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004,în cuantum de 2278 lei, și pensia revizuită în cuantum de 2065 lei,de la data de 1.01.2012 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale;
5. obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000,aferentă sumelor reprezentând diferența dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004,în cuantum de 2278 lei, și pensia revizuită în cuantum de 2065 lei, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale;
6.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar, în situația respingerii cererii prin care se solicită anularea în întregime a deciziei de revizuire și menținerea deciziei de pensie inițiale,pensionarul a contestat cuantumul pensiei rezultat în urma revizuirii, susținând că a fost stabilit cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare și fără a se lua în calcul toate veniturile realizate de contestator.
În fapt,contestatorul a arătat că a urmat procedura prealabilă prevăzută de OUG 1/2011,anexa 3,art.22 alin.1, însă prin hotărârea nr.2371/14.03.2012, Comisia de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a respins contestația sa împotriva deciziei de revizuire nr._/12.12.2011.
Contestatorul a apreciat mai întâi că decizia de revizuire a pensiei este lovită de nulitate absolută pentru lipsa temeiului juridic al deciziei de recalculare a pensiei.
Astfel,întrucât emiterea deciziei de recalculare a pensiei s-a făcut în baza HG 735/2010 – act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – contestatorul a apreciat că decizia de revizuire este nelegală în lipsa emiterii unei decizii de recalculare în mod nelegal.
De asemenea,contestatorul a apreciat că decizia de revizuire încalcă dreptul său de proprietate asupra pensiei deținute în mod legal în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010, așa cum este protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – citând hotărâri pronunțate de CEDO cu privire la prestații de asigurări sociale,în cauze ce privesc diverse state ce au aderat la Convenție – și solicitând înlăturarea de la aplicare a Legii 119/2010 și a OUG 1/2011, ca fiind în contradicție flagrantă cu art.1 din Protocolul 1 la Convenție și cu art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale dar și cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona.
Sub aspectul încălcării dreptului să de proprietate ,contestatorul a susținut mai întâi nelegalitatea recalculării pensiei pe baza salariului mediu brut precum și a revizuirii acesteia pe baza unor documente care nu fac dovada autenticității lor.
De asemenea,a apreciat că nu este certificată conformitatea cu originalul a următoarelor date:cuantumul lunar al veniturilor obținute și stagiul de cotizare realizat;vechimea în serviciul militar și vechimea totală în muncă;perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată in grupa I și a II.-a de muncă.
Contestatorul a arătat și că din analiza datelor înscrise în actele anexate la decizia de pensie, nu rezultă documentele care au stat la baza calculului pensiei militare în conformitate cu art. 5 din OG nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002, care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesară având în vedere ca în activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de muncă pentru a-și putea verifica acum realitatea datelor înscrise în decizia de pensie și în actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul că, din memorie, o persoană aflată la pensie, deci la o anumită vârstă, poate să-și amintească cu exactitate ce suma de bani a primit în fiecare lună cu ani în urmă.
OUG nr. 1/2011 aduce în discuție, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele în care în activitate pensionarul militar a desfășurat activități în locurile de muncă încadrate in grupele I și a II a de muncă, potrivit legislației în vigoare la acea dată. Din analiza deciziei nu rezultă care sunt grupele de muncă avute în vedere și implicit punctajul lunar corespunzător.
De asemenea,din calculul evidențiat în decizia de revizuire, nu rezultă care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plată - care au fost implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In condițiile în care nu i se poate atribui nici o culpă legată de acest aspect, nu i s-au adus la cunoștință care sunt aceste perioade precum și demersurile făcute cei abilitați pentru a identifica statele de plată lipsă, având în vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptată aceasta ordonanță a fost obligarea emitentului de a obține exclusiv toate documentele ce stau la baza calculului pensiei revizuite.
Pensionarul a contestat exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu a avut posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.
În plus,sub aspectul calculului pensiei la salariul mediu brut pe economie, pensionarul a apreciat că această modalitate de calcul ar avea semnificația degradării militare, întrucât pensionarii cu grade superioare sunt asimilați celor cu grade inferioare, deși pe parcursul desfășurării activității între veniturile lor au existat diferențe specifice.
Contestatorul a apreciat că decizia de revizuire contestată încalcă dreptul său de proprietate prin faptul că aceasta are ca obiect dreptul său câștigat anterior datei de 31.12.2010, în timp ce OUG nr. 1/2011 prevede revizuirea drepturilor de pensie recalculate născute după data de 01.01.2011.
De asemenea, a invocat împrejurarea că în motivația Înaltei Curți de Casație și Justiție cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menționează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
Pensionarul a analizat pe larg dispozițiile art.1 lit. ași b, art.3 alin.3 și art.4 alin.1 lit. a din Legea 119/2010 din perspectiva dispozițiilor art.1 din Protocolul 1 la Convenție,reținând că pensia membrilor SCMD reprezintă un ,,bun” în sensul acestui articol, că ingerința în dreptul de proprietate ,deși este prevăzută de lege,nu este impusă de o cauză de utilitate publică, nu are caracter temporar și nu respectă, prin diminuarea cu 9,36% a pensiei sale de serviciu,nici justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general.
Contestatorul a pretins și că măsura privind revizuirea pensiei sale are loc prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin (2) din Constituția României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de 12.12.2011, își produce efectele retroactiv, de la data de 01.01.2011 în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul de pensie era născut în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010.
În plus, prin revizuire, se încalcă Deciziile Curții Constituționale nr. 375/2005, nr. 57/2006 și nr. 120/2007,precum și Decizia nr. 830/2008 a Curții Constituționale, care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de . legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată tuturor și situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor atinge după ., precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi(...)".
Or, în cazul său, legea anterioară Legii nr. 119/2010 este reprezentată de Legea nr. 179/2004.
În același sens,în avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată că în cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după . proiectului nu și situațiile deja existente.
Nelegalitatea deciziei de revizuire s-ar datora în opinia contestatorului și pentru încălcarea principiului drepturilor câștigate. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiție al Uniunii Europene, care a arătat că „dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse.”
Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
Acest principiu este recunoscut și de Curtea Constituțională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior” .Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispozițiile art. 180 alin (6) și (7) din Legea nr. 19/2000, modificată: „(6)Cuantumul pensiilor se stabilește pe baza prevederilor art.76 luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, care va fi stabilit conform alin.2,3,5 și 51. (7) In situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin(.6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
La emiterea deciziei de revizuire a pensiei, contestatorul a pretins și încălcarea principiului nediscriminării, susținând existența unei discriminări între militari și personalul civil, întrucât cei dintâi nu au avut carnete de muncă în care să li consemneze toate veniturile obținute de-a lungul timpului, precum și între militari, pe de o parte, și judecători și procurori, pe de altă parte,întrucât cele două categorii socio - profesionale s-ar afla în situații similare, prin prisma interdicțiilor care li se impun și a drepturilor pe care le au,trebuind să li se aplice și aceeași modalitate de stabilire a pensiilor.
Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire, contestatorul a arătat că nu au fost valorificate toate veniturile pe care le-a realizat.
Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor a depus întâmpinare,prin care a solicitat respingerea acțiunii contestatorului ca neîntemeiată, întrucât respectarea principiului contributivității se reflectă în cuantumul pensiei stabilite în baza Legii 119/2010 din momentul în care a încetat în puterea legii dreptul la încasarea pensiei de serviciu.
Conform art.2 alin.2 lit. a din acest act normativ, s-a stabilit că drepturile de pensie revizuite se cuvin de la data de 01.01.2011,dacă cererea de revizuire și toate actele doveditoare sunt depuse la casa de pensii sectorială până la data de 01.01.2014. Astfel, s-a creat cadrul legal corect, echitabil și suficient pentru ca persoanele interesate să procure actele în vederea stabilirii drepturilor lor la pensie pe criteriul contributivității, conform Legii 119/2000.
P. aplicarea dispozițiilor Legii 119/2010,intimata a susținut că nu a fost încălcat dreptul de proprietate al contestatorului, întrucât conform jurisprudenței CEDO,deși dreptul la pensie este asimilabil dreptului de proprietate,cu toate acestea cuantumul pensiei cuvenită pentru viitor nu constituie un bun în sensul art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție,deoarece acesta nu garantează vreun drept la pensie într-un anumit cuantum,ci doar dreptul la pensie.
În plus, revizuirea pensiei contestatorului are la bază punctajul calculat în funcție de veniturile realizate de acesta, recalcularea pensiilor speciale fiind justificată, alături de respectarea principiului contributivității, de rațiuni de echitate și de politică bugetară – domeniu în care statul se bucură de o marjă largă de apreciere,CEDO statuând prin jurisprudența sa constantă că autoritățile naționale sunt mai bine plasate decât judecătorii internaționali în aprecierea ,,interesului public.”
Intimata a considerat că nici principiul neretroactivității legii nu a fost încălcat,întrucât Legea 119/2010 nu dispune pentru trecut și nu intervine asupra unor drepturi dobândite, revizuirea privind cuantumul pensiei de care va beneficia în viitor contestatorul,în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
În ceea ce privește principiul drepturilor câștigate,intimata a arătat că Legea 119/2010 nu suprimă dreptul la pensie al contestatorului,ci doar dispune recalcularea cuantumului acesteia,în acord cu sistemul public de asigurări sociale de drept comun,renunțând să mai acorde o sumă cu caracter necontributiv.
Și intimatul M. Administrației și Internelor a solicitat respingerea acțiunii contestatorului ca neîntemeiată, motivat de respectarea principiului contributivității și a dispozițiilor Legii 119/2010, prin revizuirea pensiei contestatorului în baza adeverințelor care atestă veniturile realizate lunar, transmise de unitatea/unitățile în care a lucrat contestatorul.
În ceea ce privește jurisprudența CEDO, intimatul a invocat decizia pronunțată în cauzele conexate A. M. F. ș.a. împotriva României, prin care s-a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție,sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii 119/2010.
Nemulțumit de cuantumul drepturilor bănești cuvenite ca urmare a deciziei de revizuire, petentul a formulat contestație, ce a fost respinsă de Comisia de Contestații P. din cadrul M. Administrației și Internelor prin Hotărârea nr. 2371 din 14.03.2012(f.64).
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Contestatorul D. C.-M., prin S. cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, a formulat contestație în contradictoriu cu intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor – Comisia de soluționare a contestațiilor solicitând, în principal:
1. anularea hotărârii nr. 2371/14.03.2012 emisă de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor,prin care s-a respins contestația formulată de pensionar împotriva deciziei nr._/12.12.2011;
2. anularea deciziei nr._/12.12.2011 de revizuire a pensiei în baza OUG 1/2011,emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor,ca netemeinică și nelegală ;
3. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010;
4.obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004,în cuantum de 2278 lei, și pensia revizuită în cuantum de 2065 lei,de la data de 1.01.2012 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale;
5. obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, aferentă sumelor reprezentând diferența dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004,în cuantum de 2278 lei, și pensia revizuită în cuantum de 2065 lei, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale;
6.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar, în situația respingerii cererii prin care se solicită anularea în întregime a deciziei de revizuire și menținerea deciziei de pensie inițiale,pensionarul a contestat cuantumul pensiei rezultat în urma revizuirii, susținând că a fost stabilit cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare și fără a se lua în calcul toate veniturile realizate de contestator.
Pentru soluționarea pretențiilor formulate în cauză,se va reține că,prin decizia nr._/12.12.2011 (f.29), C. de P. Sectorială a MAI a revizuit pensia contestatorului în temeiul OUG nr. 1/2011, stabilind pentru acesta o pensie brută de 2065 lei, începând cu data de 1.01.2011.
P. hotărârea nr. 2371/14.03.2012 (f. 64), Comisia de contestații pensii din cadrul MAI a respins ca neîntemeiată contestația formulată de pensionar împotriva deciziei de revizuire nr._/2011.
Această hotărâre a fost contestată în prezenta cauză, iar în raport de criticile formulate de contestator, tribunalul apreciază că nu este dată nulitatea hotărârii și a deciziei de revizuire pentru lipsa temeiului juridic, rezultată din neemiterea unei decizii legale de recalculare a pensiei, din motivele ce urmează.
P. art. 1 din Legea nr. 119 din 30.06.2010 s-a stabilit că pensiile militare de stat, acordate pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 și se recalculează utilizând algoritmul de calcul prevăzut de această lege și metodologia de recalculare aprobată prin hotărâre a Guvernului – art. 3 alin.3 din Legea nr. 119/2010.
P. urmare, a fost adoptată HG nr. 735/21.07.2010 pentru recalcularea pensiilor militare de stat – act normativ care a fost abrogat prin art. 109 al OUG nr. 1/28 ianuarie 2011.
În același timp, prin art. 1 alin.1 al OUG nr. 1/2011 s-a prevăzut că:
,,Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.”
Așadar, potrivit acestui text de lege ca și preambulului OUG nr. 1/2011, potrivit căruia este ,,imperios necesară instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivității, scopul fiind acela de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere,…” obiectul revizuirii îl constituie pensiile militare de stat precum și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor – și nu deciziile de recalculare a acestor pensii.
Iar necesitatea acestei etape a fost determinată de imperativul respectării principiului contributivității ca principiu prevăzut în mod expres de art. 2 lit. d din Legea nr. 19/2000, întrucât nici termenul prevăzut de Legea 119/2000 și nici metodologia stabilită inițial pentru integrarea pensiilor miliare în sistemul public de pensii, respectiv HG nr. 735/2010, nu au permis respectarea acestui principiu.
P. urmare, ceea ce stabilește OUG nr. 1/2011 reprezintă de fapt doar metodologia de transformare a pensiilor militare în pensii de asigurări sociale, în scopul punerii legale în aplicare a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, ca act normativ ce a impus această transformare.
Din acest motiv, doar neîntocmirea unei alte decizii de recalculare a pensiei contestatorului,după pronunțarea sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este de natură să afecteze legalitatea deciziei de revizuire a pensiei, întrucât obiectivul final și principal al acesteia nu este reprezentat de corectarea deciziei de recalculare (chestiune ce este implicit soluționată în cazurile în care au fost emise asemenea decizii), ci de transformarea pensiei militare în pensie din sistemul public de pensii conform Legii 119/2010.
În acest context normativ, tribunalul constată că și celelalte motive de nelegalitate invocate de către contestator trebuie analizate prin raportare și la dispozițiile Legii nr. 119/2010.
Or, nu se poate reține că hotărârea și decizia de revizuire ce fac obiectul cauzei încalcă dreptul de proprietate al contestatorului, așa cum este protejat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale și de jurisprudența CEDO.
Aceasta întrucât, mai mult decât hotărârile pronunțată de CEDO în cauzele invocate de contestator - în cauză sunt relevante Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. și L. G. împotriva României precum și Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 15 mai 2012 în cauza C. A. ș. a. împotriva României.
Astfel, în aceste decizii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.
Decizia din 7 februarie 2012a fost pronunțată ca urmare a plângerilor formulate de reclamantele susmenționate – persoane care s-au pensionat între anii 2006 – 2008, după ce au îndeplinit funcția de grefier la instanțele și parchetele din județul C. mai mult de 30 ani. Reclamantele au beneficiat inițial de pensii de serviciu stabilite în temeiul Legii nr. 567/2004, iar ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010, pensiile lor au fost recalculate, cu consecința diminuării cuantumurilor cu până la 70%.
Iar în decizia din 15 mai 2012,CEDO a analizat situația d-lui C. A. și a altor 306 persoane, reclamanți în acea cauză,care au beneficiat, în calitate de foste cadre militare, de pensii militare de stat, stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului lor, au plătit la buget aproximativ 5% din soldă, pentru a se bucura de o pensie complementară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă și era achitată în întregime de la bugetul de stat.
În acest context faptic și legislativ, CEDO a stabilit că reducerea pensiilor reclamanților constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie,iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporționate.
De asemenea, Curtea a considerat că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.
Este de remarcat că prin decizia susmenționată, CEDO a confirmat interpretările succesive ale Curții Constituționale din deciziile nr. 871/25 iunie 2010 și nr. 1237/6 octombrie 2010, prin care acestea stabilesc că dispozițiile Legii nr.119/2010 nu au caracter retroactiv, întrucât afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, celelalte condiții de acordare, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nefiind afectate de noile reglementări.
P. urmare, interpretarea Curții Constituționale sub aspectul respectării principiului neretroactivității de către dispozițiile Legii nr. 119/2010 se impune și în cauza de față conform dispozițiilor art. 147 alin.4 din Constituție, așa încât nu poate fi reținută nici această apărare formulată de contestator.
De altfel, instanța constituțională a fost constantă în modul de apreciere a caracterului neretroactiv al unei legi, arătând atât în decizia citată de către contestator cât și în decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.”
Contrar opiniei contestatorului, tribunalul apreciază că prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu s-a adus atingere nici principiului drepturilor câștigate – principiu neconsacrat constituțional, de altfel.
În acest sens, în ambele decizii de inadmisibilitate ,CEDO a reiterat faptul că, deși art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanelor care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat – statele părți la Convenție beneficiind de o marjă de apreciere destul de amplă atunci când vine vorba de reglementarea politicii lor sociale.
Cu atât mai mult, pensia necontributivă – supusă practic condiției ca statul să dispună de resursele financiare necesare acordării ei – deși integrată în noțiunea de „bun” conform interpretării CEDO, aceasta constituie un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a legii noi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Întrucât dispozițiile Legii 119/2010 au fost aplicate tuturor categoriilor de persoane prevăzute ca destinatari ai normelor din cuprinsul ei, nu se poate reține apărarea contestatorului în sensul încălcării principiului nediscriminării la emiterea deciziei de revizuire și a hotărârii contestate. Contrar opiniei contestatorului,acesta nu a fost discriminat în raport cu personalul civil,întrucât revizuirea pensiei sale s-a realizat pe baza veniturilor obținute de acesta în perioada de activitate ca civil și militar,pe baza mențiunilor din carnetul de muncă și a adeverințelor eliberate de IJPF Suceava și B.,în conformitate cu datele cuprinse în arhivele aflate în păstrarea instituțiilor( f.66 -72).
Cât privește modul de calcul al pensiilor pentru magistrați,este de observat că este vorba despre o categorie socio – profesională distinctă de cea a beneficiarilor de pensii militare,care nu este prevăzută în Legea 119/2010 ca fiind supusă acestui mod de calcul al pensiilor,așa încât instanța judecătorească nu poate stabili pentru contestator aplicarea unui alt text de lege decât cel care este incident situației personale,întrucât ar încălca principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin 4 din Constituție, precum și dispozițiile art. 61 alin 1 din Constituție, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
P. urmare, față de cele ce preced, tribunalul constată că nu este dat nici unul din motivele de nelegalitate a deciziei și hotărârii, pretinse de contestator.
În ceea ce privește criticile ce vizează cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire,pensionarul prezintă situații generale, de principiu, și fără probe în dovedirea lor.
Astfel, din documentația trimisă de intimată la dosar rezultă că la emiterea deciziei din 12.12.2011 și a hotărârii contestate au fost avute în vedere veniturile înscrise în carnetul de muncă al contestatorului, în adeverințele nr._/15.12.2010 și nr._/17.12.2010 eliberate de IJPF Suceava și în adeverința nr._/17.12.2010 eliberată de IJPF B. – adeverințe aflate în original în dosarul de pensie al contestatorului, necontestate sub aspecte concrete, iar copiile depuse la dosar poartă mențiuni adecvate în acest sens.
Din buletinul de calcul aferent deciziei de revizuire din 12.12.2011(f.30-36),rezultă că stabilirea punctajului mediu anual nu s-a realizat pe baza salariului mediu brut pe economie decât pentru perioada 27.07.1993 – 01.08.1993, astfel încât față de această perioada de timp extrem de redusă, susținerile contestatorului sub acest aspect, inclusiv cele ce vizează degradarea sa militară, sunt lipsite de obiect.
Și deși, într-adevăr, perioada în care a lucrat în sectorul civil a fost considerată stagiu de cotizare în condiții normale de muncă,contestatorul nu a dovedit cu înscrisurile prevăzute de lege că această activitate s-ar fi încadrat într-o grupă superioară de muncă.
Iar susținerea pensionarului că nu are posibilitatea de a verifica datele din buletinul de calcul cu privire la perioada în care a fost militar, așa încât le contestă, nu poate fi luată în considerare decât sub aspecte verificabile,concrete – care nu pot fi reținute în prezenta cauză.
Se impune a fi menționate, însă, dispozițiile art.2 din OUG 1/2011 conform cărora:
,,(1) Pensiile prevăzute la art. 1 pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.
(2) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială până la data de 1 ianuarie 2014;
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).”
Așadar, pensionarul are dreptul să solicite revizuirea pensiei sale în baza unor noi acte doveditoare,inclusiv pentru perioada 27.07.1993 – 01.08.1993, fiind neîntemeiate susținerile acestuia în sensul existenței unei obligații legale a casei de pensii sectoriale de a obține documentele ce stau la baza calculului pensiei revizuite, întrucât conform art. alin.2 din OUG 1/2011:
,,Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.’’
P. urmare, va fi respinsă ca nefondată contestația împotriva hotărârii nr. 2371/14.03.2012 a Comisiei de contestații și ,implicit a deciziei de revizuire a pensiei nr._/12.12.2011 – ce nu poate fi analizată în lipsa unei hotărâri a Comisiei de contestații,dar a cărei situație juridică depinde de modul de soluționare a contestației împotriva hotărârii Comisiei de contestații – precum și cererile de menținere în plată a cuantumului pensiei din decembrie 2010 și de plată a diferențelor de pensie și a dobânzii legale aferente.
Față de modul de soluționare al contestației,în temeiul art.274 Cod procedură civilă,va fi respins ca nefondat capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul D. C. M., cu domiciliul în B., ., ., jud. B. – prin S. Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere ,cu sediul în București, ., sector 1, împotriva Hotărârii nr. 2371 din 14.03.2012 emisă de M. Administrației și Internelor - Comisia de Contestații P., cu sediul în Piața Revoluției nr. 1 A, București sector 1, cod_, privind decizia nr._ din 12.12.2011 de revizuire a pensiei emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor, cu sediul în București, .. 3, sector 4, cod_.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN v
Tehnored.BC
5 ex/13.02. 2013
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1329/2013.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 719/2013.... → |
|---|
