Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1299/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1299/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 3148/40/2013
Dosar nr._ Litigiu de asigurări sociale
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1299
Ședința publică din 30.09.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol pronunțarea asupra litigiului de asigurări sociale privind pe reclamantul Ș. V. A. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii B. și C. Națională de Pensii Publice București-Comisia Centrală de Contestații și C. Teritorială de Pensii Iași.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 23 septembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, când:
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
Pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă sub nr._ a fost înregistrată la 31 mai 2013 acțiunea formulată de reclamantul Ș. V.A. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii B. și C. Națională de Pensii Publice București-Comisia Centrală de Contestații și C. Teritorială de Pensii Iași prin care a solicitat:
- să se constate că perioadele 15.01.1970 – 28.06.1977 și 01.12._89 nu au fost valorificate și luate în calcul ca stagiu de cotizare realizat în grupa a II a de muncă, conform mențiunilor de la poziția nr.39 din carnetul de muncă și din Adeverința nr.1203/19.03.1992 eliberată de R.A.C. Carpați G. Șantiere 2/1 București, și că data ivirii invalidității este înscrisă eronat pe decizia de pensie;
- să se constate că perioada 01.03.1994 – 30.10.2002 nu a fost luată în calcul la pensie, respectiv mențiunile de la poziția nr.39 și până la poziția nr.61 din carnetul său de muncă și să fie obligate pârâtele să-i recalculeze drepturile de pensie cu acordarea diferențelor corespunzătoare.
În motivare a arătat că a lucrat la Trustul de Construcții Carpați București iar până la sfârșitul anului 1989 a lucrat program de 12 ore pe zi și chiar și câte două duminici pe lună, iar salariile realizate erau mult mai mari decât cele consemnate în carnetul de muncă, iar contribuțiile erau reținute din salariile realizate.
A doua perioadă nu a fost luată în considerare de C. de Pensii Iași întrucât aceasta nu a luat în considerarea înscrierile din carnetul de muncă de la pozițiile 38 și 69, mențiunile acestea fiind făcute pe pagini suplimentare. A cerut ca să-i fie comunicată de către casa de pensii când poate trece de la pensia de invaliditate la cea de limită de vârstă.
În dovedire a depus deciziile contestate, copie carnet de muncă, adeverințe.
C. Teritorială de Pensii Iași a depus întâmpinare la data de 28 iunie 2013 prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive și excepția prescrierii dreptului la acțiune, iar pe fond a cerut respingerea acțiunii.
1.Excepția lipsei calității procesual pasive a CTP Iași motivat de dispozițiile art. 103 alin. 1 si 2 si art. 106 din Legea 263/2010 coroborate cu cele ale art. 74 alin. 1 si art. 75 din HG 257/2011.
Așa cum evidențiază legiuitorul prin dispozițiile art. 103 alin. 1 si 2 din Legea 263/2010 coroborate cu cele ale art. 74 alin. 1 si 2 din HG 257/2011, in vederea obținerii drepturilor de asigurări sociale, persoana îndreptățită se va adresa în mod obligatoriu Casei Teritoriale de Pensii competenta teritorial în a cărei rază domiciliază solicitantul, cu o cerere însoțită de documentația care atesta faptul ca aceasta îndeplinește condițiile de pensionare.
Potrivit art. 106 din Legea 263/2010 si art. 75 din HG 257/2010, in măsura in care condițiile de pensionare sunt sau nu îndeplinite, C. Teritoriala de Pensii competentă teritorial emite decizie de admitere sau respingere, după caz.
Reclamantul a avut calitatea de pensionar și a fost în evidentele CTP Iași până la data de 30.09.2011 când, în urma cererii acestuia înregistrată sub numărul_/24.06.2011, dosarul a fost transferat la CTP B. deoarece mai sus numitul și-a schimbat domiciliul pe raza județului B..
Această instituție avea obligația să emită o noua decizie de pensionare în urma reverificărilor actelor aflate în dosar la momentul respectiv, fapt care s-a produs prin emiterea Deciziei nr._/21.09.2011.
În atare condiții, nu mai există nici un raport intre CTP Iași și reclamant atât timp cat dosarul acestuia a fost transferat la CTP B..
2.Excepția prescrierii dreptului la acțiune in raport de CTP Iași motivat de dispozițiile art. 2500, 2517 si 2523 Cod Civil.
Potrivit dispozițiilor art. 2517 Cod Civil, termenul de prescripție este de 3 ani. Conform art. 2523 din același act normativ, prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască nașterea lui.
Cum reclamantului i s-a emis de către CTP Iași ultima Decizie de pensionare înregistrată sub nr._/23.07.2008, aceasta nefiind contestată, deci definitivă în înțelesul art. 88 din Legea 19/2000, este evident faptul că și termenul general de prescripție a fost depășit.
Ori, potrivit art. 2500 Cod Civil, dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat in termenul de 3 ani.
Ca mijloace probatorii a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri pe care le-a depus in copie la dosar: act de identitate, cerere pentru schimbare domiciliu, adresa emisă de C. Teritorială de Pensii Iași către C. Județeană de Pensii B., fișa pentru evidența drepturilor bănești ale pensionarului.
C. Județeană de Pensii B. și C. Națională de Pensii Publice au depus întâmpinări prin care au invocat excepția tardivității dreptului la contestație in privința Deciziei de pensionare nr._/21.09.2011, având in vedere faptul că acesta nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 149 din Legea nr.263/2010 „(1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații.[...](4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.”
Decizia de pensie menționată mai sus a fost comunicată la data de 06.10.2011 și a fost contestată la data de 15.11.2011, deci cu depășirea termenului legal de 30 de zile.
D. consecință, Comisia Centrală de Contestații a respins ca tardiv introdusă contestația formulată de Ș. A. împotriva Deciziei nr._/21.09.2011 emisă de C.J.P. B..
În drept, și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010 și Codul de procedură civilă.
La 18 iulie 2013 a depus răspuns la întâmpinare Ș. A. prin care a arătat că nu sunt date excepțiile invocate în cauză întrucât C. de Pensii Iași este cea care a întocmit dosarul de pensionare fiind culpa ei faptul că nu a observat paginile suplimentare din carnetul de muncă. Mai mult în mod greșit nu s-a luat în considerare activitatea desfășurată în grupa a II a de muncă. În ceea ce privește C. Județeană de pensii B. nici aceasta nu a verificat dosarul de pensie cum trebuie și nu a observat că lipsesc anumite venituri din buletinul inițial de calcul. Ca urmare, aceasta putea să înlăture greșelile făcute de C. Județeană de Pensii Iași. A depus decizia medicală 1015 din octombrie 2012.
La primul termen de judecată la solicitarea instanței C. Județeană de Pensii B. a depus la dosar documentația ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate în cauză conform art.248 din Noul Cod de procedură civilă instanța reține că pârâta C. Județeană de Pensii Iași a invocat excepția lipsei calității procesual pasive și excepția prescrierii dreptului la acțiune.
Tribunalul va analiza în primul rând dacă această pârâtă trebuie să figureze în calitate de parte în acest dosar fiind fără relevanță apoi dacă reclamantul a înțeles să formuleze o acțiune în cadrul termenului general de prescripție în măsura în care nu este dată calitatea procesuală pasivă a CJP Iași. Tribunalul observă că potrivit 74 alin. 1 și 2 din HG 257/2011 în vederea obținerii drepturilor de asigurări sociale persoana îndreptățită se va adresa în mod obligatoriu casei teritoriale de pensii competente în a cărei rază teritorială domiciliază persoana în cauză. În acord cu prevederile art.22 din NCPC instanța învestită este cea care trebuie să dea calificarea juridică a acțiunii formulate de parte în măsura în care nu a fost invocat un temei juridic în cerere. Numitul Ș. A. a menționat că a înțeles să cheme în judecată cele trei pârâte pentru a fi obligate la recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a două intervale de timp. A menționat în acest sens două adeverințe și respectiv carnetul de muncă în ceea ce privește dovedirea acestor perioade. În aceste condiții instanța stabilește că Ș. A. a învestit tribunalul cu acțiune în obligație de a face și nu cu o contestație împotriva vreunei decizii de pensie. De altfel, în tot cuprinsul acțiunii cât și în răspunsul la întâmpinare reclamantul nu face nici o mențiune cu privire la vreo decizie de pensionare. În aceste condiții conform HG 257/2011 C. Teritorială de Pensii Iași nu are calitate procesual pasivă întrucât dosarul de pensie al petentului se află în acest moment la C. Județeană de Pensii B.. Ca urmare, Ș. A. poate să se adreseze cu o cerere privind recalcularea drepturilor de pensie doar casei teritoriale în raza căreia își are domiciliul în acest moment, respectiv C. Județeană de Pensii B.. Ca urmare, va fi admisă excepția lipsei calității procesual pasive a CTP Iași motiv pentru care nu va mai fi cercetată și excepția prescrierii dreptului la acțiune formulată de această pârâtă.
În legătură cu excepția tardivității invocată de pârâtă C. Județeană de Pensii B. reține tribunalul că în raport cu calificarea juridică dată acțiunii în cele ce preced sunt aplicabile prevederile art.153 lit.f din Legea 263/2010, respectiv prin acțiune se contestă refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale. Pentru acest tip de acțiune legiuitorul nu a stabilit un termen în care să fie introdusă cererea astfel că nu sunt aplicabile prevederile art.149 din Legea 263/2010. În consecință va fi respinsă excepția tardivității invocată de pârâta CJP B..
Pe fondul cauzei reține instanța că petentul s-a plâns împotriva refuzului casei județene de pensii privind luarea în considerare a activității din perioada 15.01.1970 – 28.06.1977 și 1.12.1978 – 31.12.1989 privind activitatea desfășurată în grupă superioară de muncă conform adeverinței nr.1203 din 19.03.1992 eliberată de R. Carpați G. Șantiere 21 București și respectiv în ceea ce privește intervalul 1.03.1994 – 30.10.2002 consemnată ca activitate desfășurată în carnetul de muncă.
În ceea ce privește prima chestiune instanța constată că prin decizia nr.1-_ din 13.06.2003 la acordarea pensiei de invaliditate C. Județeană de Pensii Iași având în vedere înscrisurile depuse la dosar inclusiv adeverința eliberată de R. G. Construcții București a stabilit că nu se pot lua în considerare activitățile desfășurate cel puțin în intervalul 15.01.1970 – 1.02.1977 întrucât petentul avea la data de 15.01.1970 vârsta de 13 ani. S-a considerat ca urmare că sunt greșite mențiunile privind desfășurarea unei activități în grupa a II a de muncă astfel că intervalul respectiv nu a fost luat în considerare.
La prezenta cauză contestatorul nu a anexat nici un document din care să rezulte că ulterior emiterii deciziilor de pensionare ar fi obținut un înscris nou din care să rezulte când a lucrat efectiv în grupa a II a de muncă. A motivat petentul că s-a aflat în posesia adeverinței 1203 din 19.03.1992 în care s-a consemnat că a desfășurat activitate în grupa I de muncă de la 15.01.1970 până la 30.04.1991. În mod corect casa județeană de pensii a considerat că nu poate fi luată în considerare această adeverință întrucât petentul este născut la data de 18.02.1957. Ca urmare la data de 15.01.1970 consemnată în adeverința 1203/1992 petentul avea vârsta de 12 ani și 11 luni. Nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte că a fost posibilă angajarea sa într-o instituție înainte de vârsta de la care puteau să desfășoare activități minorii prevăzută în Legea 3/1953, respectiv 14 ani.
Pe de altă parte, reține tribunalul așa cum a arătat Ș. A. în acțiune adeverința a fost depusă la C. Județeană de Pensii Iași în momentul în care s-a solicitat acordarea pensiei de invaliditate. În măsura în care această instituție a refuzat luarea în considerare a adeverinței și a perioadelor înscrise în aceasta Ș. A. avea deschisă calea de atac a contestației prin intermediul căreia putea să solicite reevaluarea documentelor atașate cererii de către instanța competentă. În măsura în care o asemenea cale de atac nu a fost exercitată sau dacă instanța a respins o eventuală contestație ca nefondată, rezultă că înscrisul în cauză nu mai poate fi luat în considerare într-o procedură ulterioară în legătură cu recalcularea drepturilor de pensie. Dacă s-ar accepta contrariul ar rezulta că în fapt persoana interesată poate să formuleze oricând contestație împotriva deciziei de pensionare pe calea unei cereri de recalculare, invocând ca temei înscrisul respectiv în contradicție cu dispozițiile Legii 19/2000 și respectiv Legii 263/2010 care stabileau un termen fix de 45 de zile, respectiv 30 de zile în care persoana interesată putea să invoce neregularități în legătură cu soluționarea cererii de acordare a drepturilor de asigurări sociale.
În consecință stabilește tribunalul că pârâta casa județeană de pensii ar putea fi obligată la recalcularea drepturilor de pensie numai în măsura în care Ș. A. va prezenta alte documente eliberate de angajatori ,în original, față de cele depuse deja la dosarul de pensie și care au fost cercetate de casa județeană de pensii sau respectiv de către instanța învestită eventual pe calea unei contestații împotriva unei decizii de pensii.
În legătură cu cea de a doua chestiune invocată de către reclamant stabilește tribunalul că Ș. A. este în eroare în legătură cu modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie în ceea ce privește stagiul de cotizare aferent intervalului 1.03.1994 – 30.10.2002. Asta întrucât din buletinul de calcul emis la data de 21.09.2011 rezultă că începând cu data de 1.03.1994 reclamantului i s-au luat în considerare veniturile realizate, respectiv în intervalul 1.03.1994 – 20.08.-1994 suma de 130.000 lei vechi lunar, adică chiar suma înscrisă în carnetul de muncă la poziția 38, în intervalul 1.10.1994 – 1.11.1994 suma de 243.280 lei vechi adică chiar suma înscrisă la poziția 41 din carnetul de muncă mențiune efectuată de . București și în continuare veniturile de_ lei vechi ,_ lei vechi și altele în concordanță cu mențiunile din carnetul de muncă de la pozițiile 42, 43 și următoarele.
În raport cu cele consemnate instanța va respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor CJP B. și CNPP – Comisia Centrală de Contestații la recalcularea drepturilor de pensie.
Și capătul de cerere subsecvent privind plata diferențelor de pensie va fi respins ca nefondat întrucât la momentul soluționării prezentei cauze instanța nu a reținut că petentul ar fi depus la C. Județeană de Pensii B. vreun înscris nou în original care să poată conduce la recalcularea drepturilor de pensie și implicit la modificarea cuantumului drepturilor pe care trebuia să le primească petentul.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Teritorială de Pensii Iași, cu sediul în municipiul Iași, ..17-19, ..2A-2B, județul Iași, și, pe cale de consecință, respinge acțiunea formulată de reclamantul Ș. V. A. în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge excepția tardivității invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B..
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Ș. V. A., cu domiciliul în satul Miletin, ., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii B., cu sediul în municipiul B., ..85, județul B., și C. Națională de Pensii Publice București-Comisia Centrală de Contestații, cu sediul în municipiul București, ., sector 2, acțiune având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie și plata diferențelor de pensie.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare .Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 30.09.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./13.11.2013
Tehnored. C.L./13.11.2013
6 ex.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1214/2013.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 70/2013.... → |
|---|
