Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1214/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1214/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 3018/40/2013
Dosar nr._ Litigiu de asigurări sociale
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1214
Ședința publică din 16.09.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe reclamanta U. A. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii B. și C. Națională de Pensii Publice București - Comisia Centrală de Contestații.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul se află la primul termen de judecată pe Noul Cod de procedură civilă, are ca obiect contestație împotriva Deciziei nr._/27.06.2012 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Instanța constată că este competentă să soluționeze cauza potrivit art.149 și următoarele din Legea 263/2010 întrucât este dată în sarcina tribunalelor soluționarea tuturor litigiilor de asigurări sociale ce decurg din aplicarea acestei legi, astfel că respinge excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă conform art. 248 din Noul Cod de procedură civilă . În ceea ce privește excepția prematurității este necesară soluționarea acesteia o dată cu fondul cauzei întrucât privește chestiuni legate de aplicarea Legii 263/2010 raportat la situația specifică a fiecărei persoane.
Nu este necesară amânarea soluționării cauzei potrivit art.244 din Noul Cod de procedură civilă întrucât rațiunea edictării acelui text a fost ca dezbaterile asupra cauzei să aibă loc în ședință publică, iar încheierea de constatare a terminării cercetării judecătorești privea situația în care această cercetare avea loc în camera de consiliu. Potrivit Legii 2/2013 această cercetare în camera de consiliu va privi doar dosarele înregistrate începând cu 01.01.2016 și, ca urmare, nu mai este necesară pronunțarea unei încheieri în care să se constate terminată cercetarea judecătorească și respectiv să se acorde termen în vederea dezbaterilor în ședință publică. Întrucât părțile au fost citate pentru dezbateri în ședință publică la acest termen li s-a cerut judecarea cauzei în lipsă instanța va constata încheiată cercetarea judecătorească și va rămâne în pronunțarea asupra excepției prematurității invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B., și asupra fondului.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
La data de 28 mai 2013 pe rolul Tribunalului B. – Secția a I a civilă, sub nr._ a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamanta U. A. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii B. și C. Națională de Pensii Publice București - Comisia Centrală de Contestații, pentru ca prin hotărârea ce se pronunța să se dispună:
- anularea Deciziei nr._/27.06.2012 privind recalcularea pensiei si a Hotărârii emise de Comisia Centrala de Contestații (pe care nu a primit-o) ca total nefondate;
- obligarea Casei Județene de Pensii B. la recalcularea dreptului de pensie cu emiterea unei noi decizii de recalculare cu luarea în considerare a veniturilor realizate în acord global conform Adeverinței nr. 378 din 15.05.2012 eliberată de . începând cu data de întâi a lunii următoare a celei in care s-a depus cererea la C. Județeană de Pensii B. actualizată cu rata inflației până la data plătii efective.
- acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că la începutul anului 2012 a luat la cunoștință de Decizia 19/2011 a ICCJ București publicată in M.O. nr. 824/22.11.2011, a căutat să-și valorifice o adeverință de venit eliberată de angajator prin care i se confirmă veniturile suplimentare aferente muncii in acord global pentru care angajatorul a vărsat contribuțiile sociale la bugetul de stat.
Prin intermediul cererii nr._/16.05.2012 a solicitat Casei Județene de Pensii B., recalcularea drepturilor de pensie pentru limita de vârstă prin depunerea adeverinței nr. 378/15.05.2012, eliberată de . privind sporul de acord realizat în perioada ianuarie 1977 - martie 1999.
În conformitate cu dispozițiile art.107 alin.3 din Legea 263/2010 privind pensiile unitare, C J.P. B. îi verifică documentele depuse și emite decizia_ din 27.06.2012 prin care se respinge cererea de recalculare a pensiei și valorificare a adeverinței nr. 378/2012.
În temeiul art.149 din Legea 263/2010 a depus la C.J.P. B. contestație împotriva Deciziei de pensie (prin care i s-a respins recalcularea), contestație înregistrată sub nr._ din 16.07.2012, care a fost înaintată Comisiei Centrale de Contestații din cadrul C.N.P.P. București.
În conformitate cu prevederile art.150, pct.4 din Legea 263/2010 Comisia Centrala trebuia să răspundă în termen de 45 zile printr-o hotărâre dată în soluționare, lucru care nu s-a întâmplat deși au trecut 250 de zile, ea neavând nici o culpă.
Incidente în cauză, deci sunt prevederile Legii 263/2010 privind pensiile unitare și HG nr 257/2011 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii 263/2010.
Tribunalul B. - Secția conflicte muncă este competent să judece în temeiul art 153, lit d și g din Legea 263/2010, respectiv:
- „d” - hotărârile Comisiei Centrale de Contestații
- „g”- modul de stabilire a pensiilor.
Recursul în interesul legii a fost luat în examinarea de către ICCJ și se referă la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global prevăzute de art. 12, alin.1, lit „a” din Legea 57/1974, în sensul că în raport cu circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății în ipoteza în care se va dovedi că pentru sumele salariale reprezentând veniturile suplimentare pentru munca în acord global s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii și aceste drepturi salariale au fost incluse în salariul brut, formele de retribuire obținute în acord global vor fi luate în considerare pentru stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.
Sigur că la timpul respectiv, recursul în interesul legii - pornind de la Legea 57/1974 - s-a raportat la legislația muncii din acea perioadă: Legea 19/2001 și OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor - dar asta nu însemnă că precizările nu sunt valabile și în condițiile Legii 263/2010 privind pensiile unitare - pentru că privește tot sistemul public de pensii.
Așa cum rezultă din expunerea anterioară a circumstanțelor care au condus la promovarea recursului în interesul legii, obiectul practicii neunitare îl reprezintă soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974.
Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, principiul contributivității, nominalizat expres și în preambulul legii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
Sub acest aspect nu poate fi primită teoria, îmbrățișată în a doua orientare jurisprudențială, în sensul că s-ar face o aplicare retroactivă a Legii nr. 19/2000, în ceea ce privește principiul contributivității, pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au născut anterior datei de 1 aprilie 2001.
Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia au fost stabilite pensiile aflate în discuție, nu există obligația salariatului de a vira contribuția pentru pensia de asigurări sociale, această obligație revenind numai angajatorului. Ulterior, noua lege a pensiilor, Legea nr. 19/2000, a instituit obligația virării acestei contribuții de asigurări sociale atât pentru angajator, cât și pentru angajat, reglementând și posibilitatea recalculării pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia (art. 169).
Conform art. 8, 9 și 117 din Legea nr. 57/1974 și art. 4 și 5 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de bază ale perfecționării sistemului de retribuire a muncii și de repartiție a veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul în acord global și instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile realizate prin munca în acord global nu aveau natura unor sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau însăși o formă de retribuire.
În același timp dispozițiile art. 10 din Legea nr. 3/1977 prevedeau că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992, prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsă, în sensul că la stabilirea drepturilor de pensionare erau avute în vedere salariul de bază și o . sporuri sau indemnizații ce nu intraseră anterior în această bază.
Apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
La pct. I-V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cât și cu Legea nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 se completează cu cele generale cuprinse în Legea nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.
În acest sens trebuie subliniat că dispozițiile mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 au fost atacate la Curtea Constituțională a României, respingându-se excepția de neconstituționalitate, conform Deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006, însă această decizie a Curții Constituționale nu exclude „de plano” posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ, ci prevede că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale. Astfel, în opinia Curții Constituționale, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor și dacă s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt și de aplicare a legii a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Astfel fiind, în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.
Astfel, interpretarea general obligatorie, care ar contura sau determina înțelesul și sensul legii, are ca obiect principal și exclusiv interpretarea considerată ca necesară, față de sensul îndoielnic sau obscur al legii.
Interpretarea cazuistică, însă, are în vedere nu un impediment determinat de o lege neclară sau obscură, ci aplicarea legii, în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei, care incumbă exclusiv instanțelor judecătorești învestite cu o anumită cauză.
Această concluzie este întărită de considerentele Curții Europene a Drepturilor Omului, enunțate în Cauza M. contra României, (Hotărârea din 22 noiembrie 2002, paragraful 42), astfel: în ceea ce privește obligația judecătorilor de a se conforma jurisprudenței stabilite de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție, Curtea reamintește că reunirea Secțiilor Unite ale unei jurisdicții are drept scop să confere autoritate deosebită celor mai importante decizii de principiu pe care această jurisdicție este chemată să le pronunțe; această autoritate particulară - fiind vorba de o curte supremă - se impune secțiilor acestei jurisdicții, ca și jurisdicțiilor inferioare, fără a se aduce atingere dreptului și sarcinii lor de a examina, în totală independență, cazurile concrete care le sunt supuse judecății.
În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și bineînțeles conform Legii 263/2010 privind pensiile unitare, altfel s-ar crea discriminare între diferite categorii de pensionari.
În dovedirea acțiunii a anexat, în copie, înscrisuri: decizii, adrese.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 193 Cod procedură civilă și art. 153 lit. d și g din Legea 263/2010.
C. Județeană de Pensii B. a depus întâmpinare la data de 28.06.2013 prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului B., excepția prematurității formulării cererii iar pe fond a cerut respingerea acțiunii.
În motivare a arătat următoarele:
1.Necompetența materială a Tribunalului B. în temeiul art.153, lit.d din Legea nr.263/2010 potrivit căruia Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestații care funcționează în cadrul CNPP.
2.Prematuritatea formulării cererii de chemare în judecată a CJP B., din următoarele considerente:
În conformitate cu art.149 din Legea nr.263/2010 deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Având în vedere dispozițiile legale arătate mai sus, contestatoarea a depus la C.J.P. B. contestația înregistrată sub nr._/17.07.2012 care a fost înaintată Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP la data de 23.07.2012.
A menționat că odată cu această contestație C.J.P. B. a înaintat și dosarul administrativ nr._ al contestatoarei, conform metodologiei de lucru.
Potrivit dispozițiilor art.150, alin.3 din Legea nr.263/2010 în soluționarea contestațiilor, Comisia Centrală de Contestații adoptă hotărâri.
În temeiul art.151 din lege, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare.
Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pe cale de consecință, consideră că acțiunea formulată împotriva CJP B. este prematură, având în vedere că la instanța competentă se înregistrează contestațiile împotriva Hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și nu împotriva deciziilor de pensie emise de către CJP.
A mai menționat că până la această dată dosarul de pensie și Hotărârea Comisiei Centrale nu le-au fost comunicate.
Pe fond, prin Decizia nr._/2001, emisă de către C.J.P. B., doamna U. A., a fost înscrisă la pensie de invaliditate grad II, conform prevederilor Legii nr.l9/2000 privind sistemul public de pensii, drepturile fiind acordate începând cu data de 05.04.2001, pentru un punctaj mediu anual de 0,_ puncte.
Prin cererea nr.3621/17.05.2012 contestatoarea solicită recalcularea cuantumului prin valorificarea la calculul pensiei a Adeverinței nr.378/15.05.2012 eliberată de S.C. NORD PROIECT S.A. B., reprezentând spor de acord și prime pentru perioada 01/1977-05/2000.
Prin decizia nr._/27.06.2012, emisă de C. Județeană de Pensii B., în conformitate cu prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-a respins cererea de recalculare a pensiei. Nu au fost luate în calcul sumele reprezentând spor de acord si prime, înscrise în adeverința nr.378/15.05.2012, eliberată de S.C. Nord Proiect S.A. B. - se precizează pe motivarea deciziei sus menționată - întrucât aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent, conform Anexei nr.15 la Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin H.G. nr.257/2011 și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Se pot valorifica la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie, conform prevederilor art. 165 alin (2) din lege „ ...sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare „.
Conform prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art.165, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 01.07.1977;
b)salariile nete, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991;
c)salariile brute, de la data de 01.01.1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.(l) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
La stabilirea punctajului mediu anual nu sunt luate în calcul deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife ori cote procentuale
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice
- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate
- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer
- drepturile de autor
- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă
- al treisprezecelea salariu
- formele de retribuire definite sub sintagma „plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi
- formele de retribuire pentru „orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru
- sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor
- indemnizațiile de muncă nenormată
- compensațiile acordate conform Decretelor nr.46/1982 și nr.240/1982
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
În drept, și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010, H.G. nr.257/2011 și Codul de procedură civilă.
Instanța va respinge excepția prematurității formulării contestației invocată de intimata C. Județeană de Pensii B. având în vedere dispozițiile art.149 și următoarele din Legea nr.263/2010 care arată că procedura contestării deciziei de pensie la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii are caracter administrativ, Comisia Centrală de Contestații trebuie să răspundă în termen de 45 de zile de la depunerea contestației plus 5 zile pentru comunicarea hotărârii, în total 50 de zile. Petentul a respectat termenul în condițiile în care s-a adresat instanței de judecată la 28 mai 2013 iar contestația inițială a fost depusă la 16.07.2012, atâta timp cât legiuitorul a înțeles să definească procedura prealabilă ca fiind administrativă sunt aplicabile prevederile art. 8 al Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ care arată că se pot adresa instanței competente persoanele vătămate într-un drept al lor printr-un act administrativ unilateral indiferent dacă au primit răspuns la plângerea prealabilă sau nu. În plus prin decizia 956 din 13.11.2012 Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt constituționale în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
Analizând probele și înscrisurile administrate în cauză precum și dispozițiile legale aplicabile instanța reține următoarele:
Reclamanta este beneficiara unei pensii de limită de vârstă iar la 16.05.2012 a solicitat recalcularea acesteia prin valorificarea sumelor în acord și a premiilor evidențiate în Adeverința nr. 378/15.05.2012 (filele 11-16 ds.), emisă de S.C.NORD PROIECT SA B. încasate în perioada ianuarie 1977 - mai 1999.
În cuprinsul acestei adeverințe fostul angajator a menționat că:,, pentru aceste venituri care reprezentau componente ale venitului brut unitatea a virat CAS,………”.
Prin Decizia nr. 19/17.10.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea dispozițiilor art.2,lit.e, art.78 și art.164(1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art.1 și 2 din OUG nr. 4/2005 vizând recalcularea pensiilor din sistemul public,provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat a decis că:,,formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12,alin.1 litera a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 54/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.
Sintetizând, două au fost condițiile stabilite de instanța supremă pentru ca sumele obținute în acord global să poată fi valorificate la calculul pensiilor,respectiv:
- să fi fost incluse în salariul brut;
- pentru aceste sume să se fi plătit contribuția de asigurări sociale.
Or, adeverința nr. 378/15.05.2012 depusă de contestatoare la dosar întrunește cumulativ aceste două condiții.
Susținerea intimatei referitoare la faptul că pensia reclamantei a fost stabilită în baza Legii nr. 263/2010 și, ca urmare, ar fi aplicabile dispozițiile art.15 din H.G. nr. 257/2011 potrivit cărora:,, Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale”, este înlăturată de instanță motivat de următoarele:
1.-Potrivit art.12(1) litera a din Legea nr. 57/1974 printre formele de retribuire prevăzută de legiuitor era și cea în acord global, în cuprinsul art. 120 (1) prevăzându-ase expres că :,, În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global,,.
Așadar, în cazul reclamantei sumele încasate în acord global au avut un caracter permanent, forma de retribuire în acord era prevăzută de lege, iar virarea C.A.S.-ului s-a făcut la total venit brut realizat, întrucât conform art.1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii erau obligați ,,să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat”.
Prevederea legală mai sus citată a fot menținută prin Legea nr. 49/1991, modificându-se numai procentul C.A.S.-ului datorat de angajator.
2.-Conform art.164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
3.-Mai mult, și Legea nr. 263/2010 a reluat în cuprinsul art.2 litera c) principiul contributivității, în sensul că drepturile de asigurări sociale trebuie să fie proporționale cu contribuțiile de asigurări sociale plătite.
În prezent prin Legea 263/2010 nu se mai face nici o mențiune cu privire la tipurile de venituri avute în vedere la calcularea sau recalcularea drepturilor de pensie în art. 165 consemnându-se că trebuie avute în vedere veniturile brute sau nete după caz înscrise în carnetul de muncă. Dar în Anexa 15 din HG 2578/2011 punctul 4 se arată că trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Or, fostul angajator al reclamantei a confirmat prin Adresa nr. 378/15.05.2012 că baza de calcul a C.A.S.-ului a constituit-o venitul brut lunar încasat de aceasta pentru care a achitat toate contribuțiile către bugetul consolidat al statului.
În aceiași anexă 15 în mențiune se stabilește că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. În condițiile în care reclamanta a dovedit că în fapt sporul de acord a făcut parte din baza de calcul a pensiilor întrucât s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale rezultă că este răsturnată ipoteza consemnată în textul menționat.
În cazul în care nu s-ar lua în considerare veniturile obținute anterior datei de 01.04.2001 pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale ar fi încălcat principiul fundamental al asigurărilor sociale, al contributivității, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii C.A.S.-ului și pentru sumele în acord global dovedite de contestatoare prin Adeverința nr. 378/15.05.2012, prin obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu în ultimul rând instanța observă că și în finalul OUG 4/2005, act aplicabil până la 01.01.2011 exista o mențiune în care se arăta:
„Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;
- drepturile de autor;
- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;
- al 13-lea salariu;
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”
Această mențiune a fost efectiv preluată în anexa 15 sus menționată.
În condițiile în care ÎCCJ a pronunțat recursul în interesul legii atâta timp cât în actul OUG 4/2005 existau asemenea prevederi, soluționarea favorabilă a cererii petentei se impune cu atât mai mult cu cât aceleași mențiuni se regăsesc în prezent într-un act de nivel inferior respectiv H.G. nr. 257/2011.
Din aceste considerente, instanța va admite contestația, astfel cum a fost precizată, contestație formulată de reclamanta U. A. împotriva Deciziei nr._/27.06.2012 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B..
Va anula Decizia nr._/27.06.2012 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B. cu privire la contestatoare și va obliga pârâta C. Județeană de Pensii B. să emită pentru contestatoare o nouă decizie de recalculare a pensiei cu luarea în calcul a sumelor înscrise în adeverința nr. 378/15.05.2012, emisă de pârâta S.C.,,Nord Proiect” S.A. B., drepturile de pensie astfel recalculate urmând a fi plătite reclamantei începând cu data de 1.06.2012.
Va obliga pârâtele să plătească reclamantei actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta hotărâre, de la data scadenței până la data plății efective.
Instanța a dispus ca plata drepturilor de pensie recalculate să fie făcută începând cu data de 1.06.2012 întrucât reclamanta a depus cererea de recalculare la data de 22.05.2012 iar potrivit art.107(5) din Legea nr. 263/2010 drepturile de pensie recalculate „se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea”.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a și excepția prematurității invocată de pârâta C. Județeană de Pensii B..
Admite în parte contestația formulată de reclamanta U. A., cu domiciliul în municipiul B., ..1, ., județul B., împotriva Deciziei nr._/27.06.2012 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în municipiul B., ..85, județul B..
Anulează Decizia nr._/27.06.2012 și obligă pârâta să emită pentru reclamantă o nouă decizie de recalculare a pensiei cu luarea în calcul și a sumelor din adeverința nr. 378/15.05.2012 emisă de S.C. ,,NORD PROIECT” S.A. B., drepturile de pensie astfel recalculate urmând a fi plătite reclamantei începând cu data de 1.06.2012.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Executorie de drept.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare .Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 16.09.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./14.10.2013
Tehnored. C.L./14.10.2013
5 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 302/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1299/2013.... → |
|---|
