Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1329/2013. Tribunalul BOTOŞANI

Comentarii

0

Sentința nr. 1329/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 352/40/2013

Dosar nr._ Litigiu de asigurări sociale

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.1329

Ședința publică din 08.10.2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. C.

Asistenți judiciari E. P.

D. C.

Grefier E. A.

Pe rol pronunțarea asupra litigiului de asigurări sociale privind pe contestatorul D. V. în contradictoriu cu intimatele C. Națională de Pensii Publice - C. C. de Contestații și C. Județeană de Pensii B..

Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 1 octombrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când:

TRIBUNALUL

Asupra litigiului de asigurări sociale de față:

Pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă sub nr._ a fost înregistrată la 15 ianuarie 2013 acțiunea formulată de contestatorul D. V. în contradictoriu cu intimații C. Județeană de Pensii B. și M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – C. de soluționare a contestațiilor în vederea recunoașterii dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată de către C. Teritorială de Pensii B., prin decizia nr._, datată 15.06.2012 și de către C. de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru neîncadrare în termen legal.

În motivare a arătat că, în fapt, la începutul anului 2012, luând cunoștință de Decizia nr. 19 /2011 a ICCJ, publicată în M.Of. nr. 824 din 22 nov 2011, a solicitat de la angajatorul său în perioada 1976 -1992, în ultima sa denumire legală . B., adeverință explicită privind veniturile suplimentare plătite lui în calitate de angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată al acestuia în perioada menționată mai sus și pentru sporurile aferente muncii în acord global în activitatea de proiectare pentru care s-au vărsat contribuțiile sociale la bugetul de stat în temeiul art. 1 din Decretul nr. 389/1972 acesta eliberându-i adeverința nr. 314/27.04.2012.

Totodată a mai solicitat și obținut adeverințe privind venituri plătite de la alți doi angajatori A. AQUA B. și . Iași în perioada 2009 2011.

Toate aceste înscrisuri le-a înaintat Casei teritoriale de pensii B., însoțite de o cerere explicită în vederea recalculării drepturilor sale la pensie - corespunzător și noilor înscrisuri doveditoare - cerere înregistrată la aceasta sub nr. 3156 din 2.05.2012 .

La data de 15 .06.2012 C. teritorială de pensii B. i-a comunicat prin poștă noua decizie cu recalcularea pensiei, cu nr._, datată 15.06.2012.

În parte, împotriva temeiurilor pe fond de fapt și de drept și al motivelor invocate, ale acestei noi decizii, a formulat - în temeiul legii nr. 263/2010 art. 149 - și motivat, o contestație pe care a depus-o, cu număr de înregistrare 19.290 din 02.07.2012, la C. teritorială de pensii B. și în vederea transmiterii la C. centrală de soluționare a contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice - pe cale procedural legală.

În contestația sa a cerut pe lângă o soluție pe fondul contestației și o respectare riguroasă a termenelor procedurale, rezervându-și explicit și dreptul legal al acțiunilor viitoare în caz de nerespectare a termenelor procedurale .

Deoarece prin art. 150 din legea 263/2010 este imperativ stabilit un termen de soluționare a acestor contestații, de respectiv 45 de zile, a constat că acest termen a fost nerespectat ca și procedură, ceea ce fundamentează procedural, în temeiul Legii 554/2004, sesizarea sa, aceasta neavând obiect doar dacă se probează cert prin înscris contrariul.

În drept:

1. Sesizarea sa se înscrie în interiorul termenului defipt de art. 11 pct. (1) litera c), raportat la art. 7 pct. (1) din Legea 544/2004.

2. Sesizarea sa are ca și temei de drept: art. 1 pct. ( 1 ) raportat la art. 2 pct. (2) din legea544/2004 privind nesoluționarea în termen ca și temei de drept cât și de a se constata pe fond, cu temeiul legal al faptelor și de drept, și a celor invocate în contestațial9.290 din 02.07.2012 ( raportate în principal ca și temei de drept la Decizia nr.19 /2011 a ICCJ) privind recunoașterea interesului legitim și al dreptului pretins în recalcularea pensiei pentru limită de vârstă și vechime în muncă, dovedit prin înscrisurile depuse, de la data depunerii cererii și înscrisurilor doveditoare ; 2.05.2012, cât și la repararea pagubei prin nesoluționare la termen.

În consecință, a formulat odată cu sesizarea și cerere pentru a se:

A - Constata neperimarea de drept a sesizării și admisibilitatea în principiu.

B - Constata existența motivelor pe fond, de fapt și temeiurilor de drept, în recunoașterea dreptului pretins, cu temei legal și acte justificative însoțitoare atașate și obligarea, pe cale de consecință, executorie a Casei teritoriale de pensii B. la recalcularea drepturilor de pensii ale sale, cu anularea deciziei nr._, datată 15.06.2012 și re-emiterea unei noi decizii de recalculare si cu respectarea dispozitivului Deciziei nr. 19/2011 a ICCJ, începând cu data de 1.06.2012 și plata acestora către el în temeiul art. 18 pct. (1) din legea 544/2004 cu comunicarea în scris a modului de calcul explicit inclusiv a penalităților și dobânzilor datorate conform celor admise definitiv de instanță urmare a celor cerute la pct C):

C - Constata existența motivelor de fapt și temeiurilor de drept în recunoașterea dreptului pretins, de subsemnatul pentru prejudiciu și la daune materiale si morale, cu temei legal și acte justificative însoțitoare, acordarea acestora și obligarea pe cale de consecință executorie a Casei teritoriale de pensii B. cu calculare la plata acestora către subsemnatul începând cu data de 1. 06.2012 în temeiul art. 18 pct (3) din legea544/2004.

În concret se consideră vătămat și cere ca și daune materiale:

1. Valoarea diferenței de drept la valoare punctaj mediu anual calculat în decizia_, datată 15.06.2012 și cea conform prevederilor Legii 263/2010 art. 96 pct. (2) rezultată din recalcularea deciziei_, datată 15.06.2012 și cu aplicarea prevederilor dispozitivului Deciziei nr. 19/2011 a ICCJ și până la data efectivă a plății, printr-o singură plată globală cu celeritate de termen cert, defipt prin decizia rămasă definitivă a instanței.

2. Actualizarea valorii prin rata inflației până la data efectivă a plății din obligațiile nestinse.

3. Valoarea penalităților de întârziere de 0,5 % pe zi întârziere, dar nu mai puțin de 15% din valoarea totală a diferenței de drept de pensie urmare a recalculării cu rata inflației până la data efectivă a plăți din obligațiile nestinse.

4. Valoarea dobânzilor de întârziere de 0,5% pe zi pentru fiecare zi aferentă

întârzierii la plata lunara a drepturilor de pensie urmare a recalculării cu rata inflației până la data efectivă a plății din obligațiile nestinse .

5. Eventuale cheltuieli de judecată.

Deasemeni se consideră vătămat și cere ca și daune morale:

1. Suma în lei echivalent la cursul BNR a 1000 euro pentru plata drepturilor de pensie integral până la data de 1 mai 2013

2. Suma în lei echivalent la cursul BNR a 2000 euro pentru plata drepturilor de pensie integral între data de 1 mai 2013 până la data de 31 dec 2013

3. O penalizare de 15% pe zi din valoarea în lei la cursul BNR a 2000 euro+2000 euro pentru plata drepturilor de pensie integral după data de 1 ian 2014.

Valoarea dezdăunărilor materiale și/sau morale o solicită de la C. teritorială de pensii B. urmând ca aceasta să se îndrepte în regres asupra celor vinovați.

În susținerea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: Contestația la decizia nr._, datată 15.06.2012 a Casei teritoriale de pensii

B.; Decizia nr._, datată 15.06.2012 a Casei teritoriale de pensii B.; Cererea de recalculare a drepturilor de pensie înregistrată sub nr. 3156 din 02.05.2012; Adeverința nr. 314 din 27.04.2012 eliberată de ..A.; Adeverința nr. 116 din 26.04 2012 eliberată de ..

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii 554/2004 art.1 pct.1 raportat la art.2 pct.1 lit.h și pct.2.

C. Județeană de Pensii B. a depus întâmpinarea la data de 30 ianuarie 2013 prin care a solicitat respingerea contestației.

În motivare a arătat că, în fapt, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea adeverinței nr.314/27.04.2012 eliberată de . privind sporul de acord.

În conformitate cu dispozițiile art.107, alin3 din Legea nr.263/2010, C. Județeană de Pensii B. verifică documentele anexate la cererea de recalculare și emite o decizie prin care respinge cererea de valorificare a adeverinței nr.314/27.04.2012.

În temeiul art. 149 din legea nr.263/2010, contestatorul depune la CJP B. contestația împotriva deciziei de pensie înregistrată sub nr._ /02.07.2012 care este înaintată împreună cu dosarul de pensie la C. centrală de Contestații din cadrul CNPP București. Au precizat că până la această dată nu a fost comunicată Hotărârea Comisiei dată în soluționarea contestației.

Au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, respectiv solicitarea ca reclamantul să depună copia deciziei de recalculare, copia adeverinței eliberată de . . și ., precum și copia cererii de recalculare a pensiei .

Aceste înscrisuri le sunt necesare pentru a formula apărări pe fondul cauzei, având în vedere că dosarul de pensie în original se află la C. C. de Contestații din cadrul CNPP București.

În drept și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010,HG nr.257/2011 și Codul de procedură civilă

M. M., Familiei și Protecției Sociale, actualmente M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a depus întâmpinare la data de 14 februarie 2013 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a cerut respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M., Familiei Protecției Social și Persoanelor Vârstnice.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății.

Au menționat, că în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice M.M.F.P.S., actualmente M.M.F.P.S.P. V., nu are calitate procesuală pasivă, deoarece potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice „pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege și se acordă de la data înregistrării cererii.

Potrivit art. 131 alin. (1) din lege CNPP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol C. de pensii a municipiului București și casele județene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

Prin urmare, M. M., Familiei și Protecției Sociale nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, deoarece nu este emitentul deciziei de pensie contestate și nu are atribuții în stabilirea și plata pensiilor, sau în recuperarea debitelor.

Deci, potrivit Legii nr. 263/2010, dar și potrivit Legii nr. 19/2000, stabilirea și plata drepturilor de pensie revine caselor teritoriale de pensii, sau, după caz, sectoriale, care au personalitate juridică și stau în instanță în nume propriu, instituții, cărora, potrivit legii, le revine și recuperarea debitelor, în situațiile, expres prevăzute de aceasta.

CNPP este organul ierarhic superior al caselor teritoriale de pensii, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii.

Mai mult, în raport de dispozițiile art. 149 (3) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice C. C. de Contestații funcționează în cadrul CNPP, nu în cadrul M.M.F.P.S.P. V.

(2)Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional;

(4)Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Totodată, se observă că reclamantul a chemat în judecată C. Județeană de Pensii B. și nu M. M., Familiei și Protecției Sociale, actualmente M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu acest pârât purtând, de altfel, corespondență, astfel cum rezultă din acțiunea promovată.

Pentru considerentele arătate M.M.F.P.S.P.V. nu are calitate procesuală pasivă, în cauza dedusă judecății.

Prin precizările depuse la dosar la data de 25 februarie 2013 contestatorul D. V. a invocat excepția necompetenței materiale a Secției I civilă a Tribunalului B. în soluționarea contestației considerând că Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal este competentă a soluționa cauza.

Prin încheierea de ședință din 4 martie 2013 instanța a respins excepția necompetenței materiale a Secției I civilă a Tribunalului B. în soluționarea contestației, excepție invocată de contestatorul D. V., și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice București invocată de acest intimat.

La 13 martie 2013 contestatorul D. V. a formulat recurs împotriva încheierii de ședință pronunțate la data de 04.03.2013 în ceea ce privește excepția de necompetență materială a Secției I Civile în soluționarea cauzei. Prin Decizia nr.627/14.05.2013 Curtea de Apel Suceava a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestator.

La data de 24 aprilie 2013 contestatorul și-a modificat cererea.

În motivare a arătat că luând cunoștință cu tardivitate de soluționarea dată în hotărârea nr. 4452/08.04.2013, emisă și primită din partea Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor, din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, la o contestație depusă în termen sancționabilă conform prevederilor legii 554/2004 art. 8 pct. ( 1)raportat și la art. 2 litera h și i, în termen legal, a formulat și plângere suplimentară și complementară, solicitând după caz și daune, împotriva temeiurilor și fondului hotărârii nr. 4452/08.04.2013, și prin aceasta și față și de membrii semnatari ai hotărârii nr. 4452/08.04.2013 din cadrul Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, pentru abuz de drept.

A)Cu privire la termenul procedural al hotărârii, a cerut ca pe fondul judecății să se constate și că de drept respectiva hotărâre nr. 4452/08.04.2013 este emisă tardiv fată de termenul legal și cel puțin prin abuz în serviciu contra intereselor persoanei subsemnatului, ce i-au adus pe drept și prejudicii materiale (art 246 C.pen ) cu încălcarea cu vinovăție a prevederilor art 150 pct (4) din legea 236/10 urmând ca instanța, dacă este și în drept al competenței în materie penală, să dispună în consecință, sau să sesizeze în consecință instituțiile competente.

B)Cu privire la temeiurile și fondul hotărârii nr 4452/08.04.2013 a Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice;

a) Acesta nu răspunde în totalitate la subiectele de fapt și drept invocate de subsemnatul în contestația înregistrată sub numărul 19.290din 2 iulie 2012, astfel ;

• a contestat comentând punctual perioada de contribuție suplimentară „luată în calcul„ la recalcularea punctajului, dovedită prin atașarea adeverințelor emise de . lași și A. AQUA B., cu referință la cele înscrise în Motivarea din subsolul deciziei nr_ din 15.06.2012, din care rezultă și că cel puțin adeverință emisă de A. AQUA, nu ar fi fost luată în calcul, plata respectivă a contribuției de asigurări sociale, fiind ulterioară perioadei specificate în „Motivarea” din subsol (adeverința respectivă și dovada plăților ar trebui să se regăsească la dosarul de pensionare a sa fiind atașată explicit la cererea de recalculare a dreptului la pensie) dar fiind anterioară cererii de recalculare a drepturilor de pensie ale subsemnatului. Asupra acestui capăt de contestație,la adeverința și dovada plății contribuției de asigurări sociale, de către ADIA AQUA, pe fond, hotărârea nu face vorbire,

• deși adeverința eliberată de . lași și atașată la cerere de recalculare a dreptului de pensie, se referă la perioada 1.02._11 din Motivarea din subsolul deciziei nr_ din 15.06.2012, ar rezulta că s-ar fi luat în calcul doar parțial,respectiv până la 30 nov 2010.

(Sub acest aspect a menționat că pur întâmplător și doar din dorința de a și verifica dacă angajatorul și-a achitat obligațiile de plată privind persoana subsemnatului, inclusiv față de fondul de pensii publice, cu ocazia absolut întâmplătoare a unei deplasări la Iași a solicitat - contractul de muncă fiind activ - din partea casei teritoriale de pensii Iași o adeverință din care să rezulte - până la data solicitării - dacă s-au făcut și plățile datorate pentru fondul de pensii publice și pentru el, casa teritorială de pensii lași eliberându-i în consecință și o dovadă în acest sens, este adevărat că doar pentru perioada anterioară datei de 30 nov 2010 pe care a atașat-o, în consecință probatorie, în completare la motivele recursului. Fiind îndrumat de registratura casei teritoriale de pensii B. la camera 1 din sediul acesteia, la persoana în drept să verifice și primească înscrisurile justificative, rămas nelămurit în parte, a întrebat funcționarul dacă cade în sarcina sa să administrez și pentru restul rămas din perioada adeverinței eliberată de . Iași, dovada reținerii și plății obligațiilor și față de fondul de pensii publice. Răspunsul acestuia a fost frust: „nu trebuie, o cerem noi dați-mi doar CNP-ul” (pe care l-a și notat) la care i-a replicat că este înscris în cerere. A rămas convins că acest act va fi și făcut de către casa teritorială de pensii B..)

Necunoscând motivele justificative detaliate a neluării în calcul a întregii perioade înscrise în adeverința eliberată de . Iași, ci doar parțial, și-a motivat și un capăt al contestației ( explicit și diferit de cel privind adeverința de la A. AQUA B.) sub rezerva în principial a posibilei erori materiale a cărei îndreptare o și cerea.

Sub aceste aspecte al fondării în hotărârea nr 4452/08.04.2013 a Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice; precum că "în mod corect nu a fost valorificată ca stagiu de cotizare, întrucât această perioadă nu este evidențiată în adeverința eliberată în baza declarației nominale depusă de angajator la casa teritorială de pensii" profund nelămurit și nemulțumit cer adițional judecății să se pronunțe privind și asupra sarcinii cui era obligația legală a solicitării adeverinței respective (date fiind și exemplificările referitoare la adeverințele nr: 9985/30.03 2009 și adeverința nr 314 /27 04 2012 pentru care nu a formulat el cerere de eliberare) cât și a lipsei referinței din hotărârea nr 4452/08.04.2013 a Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii față de adeverința cât și dovada plății eliberate de ADIAQUA B. ulterioară perioade reținute în determinarea stagiului de cotizare o apreciază și o contestă ca fiind si superficial întemeiată .

Până la lămurirea acestor aspecte, a cerut să fie obligată și casa teritorială de pensii B. să prezinte explicit modul de calcul al drepturilor de pensie actualizate - care să-i fie transmis și lui spre știință.

Chiar dacă art 150 pct ( 1) din legea 263/2010 nu îngrădește explicit acest drept, prin autosesizare, a soluționării unei contestații, explicit formulate de altfel, asupra cu totul altor aspecte lăsate în parte nelămurite, sau greșit și prin abuz de drept „lămurite în hotărârea4452/08.04.2013 referitoare la decizia de pensionare nr_ din 15.06.2012 a sesizat instanța:

b) Cu privire la susținerile referitoare în hotărâre privind nevalorificarea lunii noiembrie 2002 - la emiterea deciziei_ din 15.06.2012, a pus la îndoială probitatea temeiului.

În luna respectivă (noiembrie 2002) era angajat ca și specialist achiziții, în cadrul Unității de Implementare a Proiectului de Dezvoltare Rurală, derulat cu cofinanțare cu Banca Mondială, U.I.P.din subordinea Ministerului Administrației Publice (la acea dată) care efectua și plățile salariale cât și reținerile și plățile obligațiilor de plată la buget, inclusiv față de bugetul pensiilor publice. Este în opinia lui siderantă aserțiunea că însăși statul prin MAP nu și-ar fi îndeplinit obligațiile. Nici nu a fost informat asupra derulării obligațiilor respective de către MAP, așa că nici nu are cum să contraprobeze irefutabil, rămânând nelămurit și în acest sens cer instanței sprijin legal în a se solicita de la arhiva MAP explicații asupra acestei nelămuriri, posibil probate în scris prin adeverință, pentru a avea și posibilitatea solicitării reparațiilor.

c) Cu privire la susținerile referitoare în hotărâre privind nevalorificarea lunilor ianuarie și februarie 2009 - la emiterea deciziei_ din 15.06.2012.

Aparent poate fi o posibilă eroare în fapt, dar pe lângă aspectul că nu-mi poate fi imputată sau reproșată, rămas nelămurit, cer adițional instanței să fie analizată și cu integralitatea înscrisurilor probatorii, rămasă fiind nelămurită parțial problema concediului de odihnă rămas neefectuat la data încetării formale a contractului de muncă cu A. AQUA B. și plătit dovedit către el abia în 2010 și pentru care s-au făcut și plățile legale abia în ian 2011.

d) Critică prin plângere suplimentară, însă instanța în materia dreptului și

aspra văditei „omisiuni „din analiza așa zis „exhaustivă” a hotărârii 4452/08.04.2013 ce rezultă din opozabilitatea istoricului deciziei de pensionare_ emise de casa teritorială de pensii B. și în acest sens cer instanței competente în materie să se pronunțe solicitând și daune morale în valoare de 10OOlei din partea fiecărui membru a Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor.

În concretul faptelor și dreptului, dacă tot s-au „autosesizat” în exces față de capetele de cerere ale contestației, este și rămâne suspectă și sancționabilă prin omisiune vădită, cel puțin și prin lipsa de probitate a atributelor funcțiilor acestei comisii de a nu se „autosesiza” și privind stagiul de cotizare total înscris în istoricul decizieil55896 și prin analiză cum și la ce nr de puncte i s-au calculat și plătit pensiile lunar ulterior versiunii din 15 06.2012 .

Ce nu a sesizat - e adevărat - prin omisiune involutară în contestație, este perioada totală de cotizare a sa.

A exemplificat, și a atașat copii ale celor patru versiuni istorice ale deciziei nr_ de pensionare):

a) decizia de pensionare nr_ din 15.04 2008 - prima la împlinirea vârstei legale și simultan a stagiului minim de cotizare pentru pensie integrală;

•stagiu de cotizare realizat: 44 ani 6 luni 17 zile

b) decizia de pensionare nr_ din 9.04 2009 — a doua ;

•stagiu de cotizare realizat: 45 ani 5 luni 10zile

c) decizia de pensionare nr decizia de pensionare nr_ din 18.06 2009 — a treia ;

•stagiu de cotizare realizat: 40 ani 2 luni 25 zile ( au dispărut cea 5 anii), membrii comisiei au constatat că au fost incluse lunile ian și feb 2009 și nu au remarcat și „spolierea „ dreptului stagiului de cotizare realizat

d) decizia de pensionare nr nr_ din 15. 06 2013 — a patra ;

•stagiu de cotizare realizat: 41 ani 1 luni 25 zile

Nu înțelege ce a determinat „diminuarea” stagiului de cotizare, C. centrală de soluționare a contestațiilor nu s-a mai aplecat să se „autosesizeze” și pentru o corectare.

Nu i s-au făcut specificații scrise spre informare deși se face vorbirea despre adeverința nr 9985/30.03 2009 pe care nu a solicitat-o care ar fi de prezumat că cel puțin prin denumirea direcției emitente aceasta se ocupa și de stagii de cotizare .

A mai menționat că așa cum rezultă din cartea sa de muncă și-a început activitatea în „câmpul muncii” începând cu 26 sept 1962 și cu mici și scurte întreruperi și practic până la 1 mart 2009 a fost și salarizat, a satisfăcut stagiul militar și a urmat cursurile unei instituții de învățământ superior, cu diplomă de inginer, deducându-se și plătindu-i-se și obligațiile pentru fondul de pensii, deci stagiul său de cotizare corect calculat ar fi în jur de 46 de ani și nu 41 ani. Este în opinia sa, până la lămurirea prin înscrisuri a acestei suspecte „spolieri” a stagiului total de cotizare, o problemă deosebit de relevantă privind rezonabilitatea și a membrilor semnatari ai Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor pe care pe această cale o contestă și formulează critica .

Pe de altă parte deși în decizia_ din 15..06 2012 se înscrie punctaj mediu anual ; 2,_, în realitate pensiile ( conform a cel puțin trei cupoane de pensii atașate în fotocopie) i se plătesc în continuare la un punctaj mediu anual ; 2._ respectiv cel din decizia nr_ din 9.04 2009.

Față de aceste aspecte sesizate și cerute, a căror soluționare era și competența și dreptul Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor, consideră că membrii acesteia au administrat un abuz de drept prin facere greșită și nefacere vădită, cu o tardivitate față de prevederile legale și sancționabilă, în actul administrativ unilateral pe care l-au emis și consideră că acest aspect este unul exclusiv în materia contenciosului administrativ.

5) Cu privire la aserțiunea privind lipsa de temei legal a luării în calculul punctajului realizat și din adeverința nr 314 din 27 .04.2012 emisă de ..a. a reiterat sesizările și cererile mele anterioare, inclusiv și pe lipsa de competența în materia speței (respectiv sesizarea și plângerea asupra unui act administrativ unilateral cu invocarea unui act administrativ normativ), a completului civil, față de cel de contencios administrativ, așa cum procedural și legal a sesizat și cerut în speța sesizării și plângerii sale inițiale și a completării ulterioare în motivare,

Faptul că în hotărârea nr 4452/08.04.2013 a Comisiei Centrale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Casei Naționale de Pensii se face trimitere la art 165 din legea 263/2010 și în mod special la pct (2 ) și se specifică explicit.

„...La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la aliniatul (1)se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de autorități conform legislației anterioare”, îl determină să facă și următoarele mențiuni lămuritoare:

Perioada pentru care a solicitat, obținut și depus adeverința intra sub incidența Decretului 389 /1972, care explicit excludea veniturile brute realizate pentru care angajatorul nu era obligat să plătească cota de 15 % aferentă cotei de asigurări social, pentru restul veniturilor brute realizate obligația plății era prezumată ca obligatorie - deci și pentru veniturile suplimentare din realizările urmare a muncii în acord global.

Modul de salarizare efectiv era în acord global respectiv: o echipă - structurată de regulă pe mai multe specialități, primea ca sarcină un contract pe un proiect pentru care avea o sumă tarifată totală și un termen de finalizare .

Din varii posibilități; ori echipa se micșora fortuit și restul trebuiau să presteze un plus de muncă, ori prin efort performant, ori prin ore suplimentare prestate, și/sau prin finalizarea înainte de termen, se asigura un plus disponibil față de tarifare de valoare raportat la salariile tarifar de încadrare a întregii echipe care se distribuia, doar la încasarea valorii, prin raportare la contribuția fiecărui membru al echipei și proporțional cu salarizarea tarifară, dacă la propunerea șefului de proiect nu se opta pentru altă modalitate practică.

În finalitate aceste „sporuri” nu reprezentau sporuri propriu zise ci în fapt erau diferențe în plus la salariu tarifar de încadrare - variabile funcție de realizări, după rețineri prealabile a unor garanții - care se plăteau doar urmare a încasării de la beneficiar. Și pentru care angajatorul făcea, conf art 1 din decretul 389/1972, plățile și la bugetul asigurărilor sociale în cuantumul de 15% din valoarea brută sau netă a salariului realizat total în această formă de salarizare reglementată prin legea 57/1974 în art 12 la pct (1), diferențele din adeverința nr 314/27.04.2012 reprezentau doar diferențele față de salariu tarifar și nu fac referire la garanțiile reținute, ci reprezintă exclusiv un spor de salarizare variabil cantitativ funcție de realizări acordate individual în cadrul echipei de acord global.

A mai menționat că Decretul 389/1972 a fost abrogat de abia la data aprobării Legii nr 19/2000.

Pe de altă parte articolul 165 din legea 263/2010 nu exclude, deci aceste așa zise sporuri de acord decât prin caracterul neincluderii în baza de calcul anterioară datei de 1 aprilie 2001 ca având caracter nepermanent, ceea ce reprezint pe fond și drept și o discriminare raportat la faptul că pentru acestea s-au plătit și cotele aferente bugetului de pensii cât și la principiile care stau la baza Legii nr 263/2010 lăsând totuși și atunci o interpretare ; când acestea pot fi dovedite si cu adeverințe.

Pe de altă parte este criticabilă specificația din mențiunea de la anexa 15 a HG 257/2011, act administrativ normativ, și în acest scop subsemnatul a solicitat o judecată și asupra unui act - pe calea contenciosului administrativ - pentru că acesta în modul în care este formulat încalcă grav principiile care au stat la baza si a legii 263/2010 dar și a Legii 19/2001, ( asupra mențiunii din anexa 6 a OUG nr 4 /2005 ICCJ s-a pronunțat deja) chiar dacă abrogată, respectiv și cel al contributivității și în acest sens de discriminare istorică este și irefutabil faptul că pentru diferențele de salariu brut sau net angajatorul a vărsat și contribuția de asigurări sociale și pentru subsemnatul așa cum rezultă în concret din adeverința nr 314/27.04.2012 eliberată de acesta și în aceeași situație se mai află posibil și alte persoane

Pentru că așa cum a aflat de la colegii săi, aflați în situații similare - lui nefiindu-i comunicată încă posibila întâmpinare și a casei teritoriale de pensii B.-aceasta susține în temeiurile întâmpinărilor sale că legea 263/2010 și HG 257/2011 nu au fost declarate neconstituționale.

Lăsând la o parte faptul că nu a pus în discuție și nu a invocat încă pe parcursul cererilor subsemnatului, constituționalitatea legii 263/20"10;, în concret a prevederilor art 165 parțial din pct ( 2), care punctual și explicit creează o posibilă interpretare abuzivă raportat la principiile declarative ale fondului legii și în mod special cel al dreptului la pensie pe principiul contributivității, prin impunerea, cu abuz, a caracterului exclusivist al permanentei sporurilor, (ceea ce în opinia critică a sa s-a și produs și prin reiterarea unei mențiuni declarată aplicabilă sub o altă formulare, deja printr-o decizie executorie de interpretare a legii de către secțiile reunite a ICCJ ; decizia nr 19/2011) a făcut și mențiunea că, cu drept, o hotărâre de guvern (și a anexelor sale) nu poate fi atacată la Curtea Constituțională ci prin contencios administrativ, ca fiind doar un act administrativ normativ care se critică și poate fi atacat oricând pe calea contencioasă. Juriștii casei teritoriale de pensii B. trebuiau să știe aceasta.

Faptul că aceștia, tracasând petiționarii, pot și pe viitor să re-invoce, în varii situații similare, sau alții asemenea lor și cu aceleași argument, l-au determinat ca atât pentru cazul concret al său, dar și pentru alți petiționari cu același obiect de petiție să ceară ca pe calea contenciosului administrativ să fie lămurită definitiv și irevocabil și această carență a posibilei re-invocări și viitoare a unui act normativ (în speță și a re-menținerii formulării din anexa 15 la HG 257/2011 referitoare la munca și salarizarea în acord ) dată fiind și faptul că asupra aceluiași text secțiile reunite ale ICCJ s-au pronunțat deja în speța mențiunii anexei 6 la OUG 4/2005.

Consideră și cere ca pe calea contenciosului administrativ să fie și eliminată sau reformulată, formularea, menținută ad-litteram din OUG nr. 4/2005 și în mențiunea din Anexa 15 la HG 257/2011, privitoare la munca și retribuirea sau salarizarea în acord, în sensul interpretării și modificării date prin dispozitivul din Decizia nr 19/2011 ca fiind mai echitabilă și nediscriminatorie față de principiile legii 263/2010 și pe viitor

Acesta este și principalul și determinantul motiv pentru care el insistă asupra competentei în materia dreptului, limitată ca și competență a instanței litigiilor relațiilor de muncă în civil, față de cea a instanțelor de contencios administrativ singurele care au dreptul să soluționeze și aspectul tardivității și abuzului de putere a unui act administrativ, fie el cu caracter individual, fie el cu caracter normativ, ceea ce a și cerut de la început prin sesizarea și plângerea sa la fond.

Și pentru că principiul de drept ; erga omnes ar fi de așteptat a fi și menținut în judecățile viitoare, a atașat anterior la fond și două situații de sentințe și decizii definitive care au o aceeași optică cu considerațiile și dispozitivul deciziei nr 19/2011 a ICCJ deși sunt anterioare acesteia, logica juridică fiind similară și mai obiectivă la realitatea obligațiilor și drepturilor ce decurg din aceasta privind calculule drepturilor la pensie .

Toate cererile privind daunele material și morale anterioare le menține în continuare în justificare și documentare pentru relevanța judecații a atașat și următoarele fotocopii: Hotărârea nr. 4452/din 8.04 .2013 a Casei naționale de pensii –C. centrală de contestații; Trei taloane de pensie; Decizia nr._ din 15.04.2008; Decizia nr._ din 09 .04.2009; Decizia nr._ din 18 .06.2009; Decizia nr._ din 15 .06.2012; Două pagini comune din cartea de muncă cu luna nov 2002.

C. Județeană de Pensii B. a depus la dosar întâmpinare la data de 06.06.2013 prin care a solicitat respingerea contestației împotriva Hotărârii nr.4452/08.04.2013 a Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP prin care s-a respins contestația împotriva Deciziei nr._ din 15.06.2012 emisă de către C. Județeană de Pensii B.

În motivare a arătată că, în fapt, prin Decizia nr._/15.04.2008, emisă de către C.J.P. B., domnul D. V., a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, conform prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, drepturile fiind acordate începând cu data de 01.03.2008.

La data de 02.05.2012, prin cererea nr.3156, contestatorul a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea sporurilor de acord și prime, evidențiate în adeverința nr.314/27.04.2012, eliberată de S.C. Nord Proiect S.A. B., cât și valorificarea stagiului de cotizare realizat după data pensionării - perioada 01.01._10.

Prin Decizia nr._/15.06.2012, emisă de C. Județeană de Pensii B., drepturile de pensie au fost recalculate prin valorificarea stagiului de cotizare realizat în perioada sus menționată, dar s-a respins cererea de recalculare a pensiei cu valorificarea sumelor reprezentând spor de acord si prime, înscrise în adeverința nr.314/27.04.2012, eliberată de S.C. Nord Proiect S.A. B., întrucât aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent, conform Anexei nr.15 la Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin H.G. nr.257/2011 și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.

Se pot valorifica la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie, conform prevederilor art.165 alin (2) din lege „ ...sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare”.

Conform prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art.165, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

- salariile brute, până la data de 01.07.1977;

- salariile nete, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991;

- salariile brute, de la data de 01.01.1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.(l) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

La stabilirea punctajului mediu anual nu sunt luate în calcul deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001:

- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife ori cote procentuale

- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice

- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite

- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate

- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer

- drepturile de autor

- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă

- al treisprezecelea salariu

- formele de retribuire definite sub sintagma „plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi

- formele de retribuire pentru „orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru

- sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor

- indemnizațiile de muncă nenormată

- compensațiile acordate conform Decretelor nr.46/1982 și nr.240/1982

- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Față de toate acestea C. C. de Contestații constată că în mod corect, prin Decizia nr._/15.06.2012, C. Județeană de Pensii B. nu a valorificat sumele cu titlul de „spor de acord și prime" înscrise în adeverința nr.314/27.04.2012, eliberată de S.C. Nord Proiect S.A. B., întrucât aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent, conform Anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010, aprobate prin H.G. nr.257/2011 și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.

De asemenea C. a constatat că prin Decizia nr._/15.06.2012, a fost valorificată ca stagiu de cotizare perioada 01.02._10, iar perioada 01.11._11, în mod corect nu a fost valorificată ca stagiu de cotizare, întrucât această perioadă nu este evidențiată în adeverința eliberată în baza declarației nominale depusă de angajator la casa teritorială de pensii.

Având în vedere dispozițiile art.13 din Regulamentul Comisiei, s-a dispus Casei Județene de Pensii B. revizuirea Deciziei nr._/15.04.2008 și a celor emise ulterior, sub următoarele aspecte:

- nevalorificarea ca stagiu de cotizare a lunii noiembrie 2002

- nevalorificarea ca stagiu de cotizare a lunilor 01/2009 și 02/2009, la emiterea Deciziei nr._/15.06.2012.

În drept, și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010, H.G. nr.257/2011 și Codul de procedură civilă.

La data de 11 septembrie 2013 D. V. a formulat o precizare la cerere prin care a solicitat anularea tuturor deciziilor de pensie cu nr._ inclusiv cea din versiunea mai 2013. A adus la cunoștință că sunt date aceleași motive ca în acțiunea principală în sensul că pârâta C. Județeană de Pensii B. nu a luat în considerare adeverințele depuse eliberate de AdiAqua B. și . Iași cu toate că la data de 29 mai 2013 sub nr.4641 a depus o nouă cerere însoțită de înscrisuri doveditoare. A considerat că se impune ca diferențele de plată să fie acordate în sumă totală într-un termen cert iar C. Județeană de Pensii trebuie să recalculeze drepturile de pensie în baza actelor doveditoare depuse și pentru perioada dovedită suplimentar a anilor 2011 – 2012. A solicitat acordarea daunelor interese reprezentând rata inflației, a penalităților de întârziere de 05,% pe zi și a dobânzilor de întârziere de 0,5% pe zi. Instanța a acordat termen pentru ca pârâta să depună întâmpinare iar la data de 30.09.2013 CJP B. a adus la cunoștință că își mențin punctul de vedere în totalitate iar cererea din 29.05.2013 a fost soluționată prin Decizia_ din 26.09.2013 punctajul fiind majorat la 2,_ puncte.

La 1.10.2013 petentul a reiterat că toate deciziile de pensionare emise după 25.06.2012 sunt nelegale astfel că ar trebui respinsă întâmpinarea depusă de CJP B. la 11.09.2013.

Analizând probele și înscrisurile administrate în cauză precum și dispozițiile legale aplicabile instanța reține următoarele:

Reclamantul este beneficiar al unei pensii de limită de vârstă iar la 02.05.2012 a solicitat recalcularea acesteia prin valorificarea sumelor în acord și a premiilor evidențiate în Adeverința nr. 314/27.04.2012 emisă de S.C.NORD PROIECT SA B. încasate în perioada august 1976 – octombrie 1992, adeverința nr.2422 din 15.11.2010 eliberată de Asociația de Dezvoltare Comunitară ,, AQUA”B., adeverința nr.116 din 26.04.2012 eliberată de . Iași, adeverința nr.115din 26.04.2012 eliberată de . Iași .

În cuprinsul primei adeverințe fostul angajator a menționat că:,, pentru aceste venituri care reprezentau componente ale venitului brut unitatea a virat CAS,………”.

Prin Decizia nr. 19/17.10.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea dispozițiilor art.2,lit.e, art.78 și art.164(1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art.1 și 2 din OUG nr. 4/2005 vizând recalcularea pensiilor din sistemul public,provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat a decis că:,,formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12,alin.1 litera a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 54/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

Sintetizând, două au fost condițiile stabilite de instanța supremă pentru ca sumele obținute în acord global să poată fi valorificate la calculul pensiilor,respectiv:

- să fi fost incluse în salariul brut;

- pentru aceste sume să se fi plătit contribuția de asigurări sociale.

Or, adeverința nr. 378/15.05.2012 depusă de contestatoare la dosar întrunește cumulativ aceste două condiții.

Susținerea intimatei referitoare la faptul că pensia reclamantului a fost stabilită în baza Legii nr. 263/2010 și, ca urmare, ar fi aplicabile dispozițiile art.15 din H.G. nr. 257/2011 potrivit cărora:,, Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale”, este înlăturată de instanță motivat de următoarele:

1.-Potrivit art.12(1) litera a din Legea nr. 57/1974 printre formele de retribuire prevăzută de legiuitor era și cea în acord global, în cuprinsul art. 120 (1) prevăzându-ase expres că :,, În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global,,.

Așadar, în cazul reclamantului sumele încasate în acord global au avut un caracter permanent, forma de retribuire în acord era prevăzută de lege, iar virarea C.A.S.-ului s-a făcut la total venit brut realizat, întrucât conform art.1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii erau obligați ,,să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat”.

Prevederea legală mai sus citată a fot menținută prin Legea nr. 49/1991, modificându-se numai procentul C.A.S.-ului datorat de angajator.

2.-Conform art.164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.

3.-Mai mult, și Legea nr. 263/2010 a reluat în cuprinsul art.2 litera c) principiul contributivității, în sensul că drepturile de asigurări sociale trebuie să fie proporționale cu contribuțiile de asigurări sociale plătite.

În prezent prin Legea 263/2010 nu se mai face nici o mențiune cu privire la tipurile de venituri avute în vedere la calcularea sau recalcularea drepturilor de pensie în art. 165 consemnându-se că trebuie avute în vedere veniturile brute sau nete după caz înscrise în carnetul de muncă. Dar în Anexa 15 din HG 2578/2011 punctul 4 se arată că trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.

Or, fostul angajator al reclamantului a confirmat prin Adresa nr. 314/27.04.2012 că baza de calcul a C.A.S.-ului a constituit-o venitul brut lunar încasat de aceasta pentru care a achitat toate contribuțiile către bugetul consolidat al statului.

În aceiași anexă 15 în mențiune se stabilește că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. În condițiile în care reclamanta a dovedit că în fapt sporul de acord a făcut parte din baza de calcul a pensiilor întrucât s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale rezultă că este răsturnată ipoteza consemnată în textul menționat.

În cazul în care nu s-ar lua în considerare veniturile obținute anterior datei de 01.04.2001 pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale ar fi încălcat principiul fundamental al asigurărilor sociale, al contributivității, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii C.A.S.-ului și pentru sumele în acord global dovedite de contestator prin Adeverința nr. 314/27.04.2012, prin obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.

Nu în ultimul rând instanța observă că și în finalul OUG 4/2005, act aplicabil până la 01.01.2011 exista o mențiune în care se arăta:

„Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:

- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;

- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;

- drepturile de autor;

- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;

- al 13-lea salariu;

- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”

Această mențiune a fost efectiv preluată în anexa 15 sus menționată.

În condițiile în care ÎCCJ a pronunțat recursul în interesul legii atâta timp cât în actul OUG 4/2005 existau asemenea prevederi, soluționarea favorabilă a cererii petentului se impune cu atât mai mult cu cât aceleași mențiuni se regăsesc în prezent într-un act de nivel inferior respectiv H.G. nr. 257/2011.

În ceea ce privește adeverințele eliberate de . Iași și de Di Aqua B. instanța observă că acestea au fost depuse la dosarul_ și respectiv_ -loc de dosar. Adeverințele eliberate de . Iași poartă numerele 115/26.04.2012 și 116 din 26.04.2012 și au practic același conținut. Angajatorul confirmă că în intervalul 1.02.2010 – 30.11.2011 D. V. a fost angajatul societății obținând un salariu lunar de 350 lei. În ceea ce privește adeverința 2422 din 15.11.2010 eliberată de DI Aqua B. în aceasta se consemnează că în luna iulie 2010 D. V. a obținut un venit brut de 3620 lei. Cele menționate în adeverințele eliberate de . Iași sunt confirmate de adeverințe nr.5057 din 14.05.2013 eliberată de C. Județeană de Pensii Iași. Din aceasta rezultă că în intervalul 1.02.2010 – 30.11.2011 petentul a realizat un venit de 350 lei . În decizia din 15.06.2012 C. Județeană de Pensii B. nu a făcut nici o mențiune în legătură cu cele trei adeverințe eliberate de Zest DP SRL Iași și DI Aqua B.. Conform art.125 din HG 257/2011 instituția care stabilește drepturile de asigurări sociale trebuie să ia în considerare adeverințele eliberate de angajatori, aceștia din urmă fiind singurii responsabili privind realitatea datelor înscrise. În măsura în care existau îndoieli cu privire la realitatea datelor consemnate în cele trei adeverințe C. Județeană de Pensii ar fi trebuit să ceară eventual relații suplimentare petentului sau eventual să solicite eliberarea unei adeverințe de stagiu de cotizare de către C. Județeană de Pensii Iași. Din buletinul de calcul aflat la dosar la filele 116 – 145 rezultă că nici în deciziile din 25.04.2013 nu au fost luate în considerare veniturile realizate de către petent în intervalul 1.02.2010 – 30.11.2011 certificate de cele trei adeverințe depuse în luna iunie 2012.

În ceea ce privește deciziile din 25.04.2013 constată tribunalul că acestea au fost emise în baza hotărârii Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP. Hotărârea în cauză a fost atașată de petent la dosar iar din dispozitiv rezultă că s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie ale petentului în sensul neluării în considerare a stagiului de cotizare aferent lunii noiembrie 2002, a stagiului de cotizare din luna ianuarie 2009, a stagiului de cotizare din luna februarie 2009. La data de 25.04.2013 au fost eliberate numai puțin de cinci decizii de recalculare a drepturilor de pensie. Prima aflată în copie la fila 69 dosar_ are ca obiect nevalorificarea stagiului de cotizare a lunilor ianuarie și februarie 2009. Cea de a doua decizie cu același număr din aceeași dată are ca obiect recalcularea drepturilor de pensie prin adăugare stagiu de cotizare pentru perioada martie 2008 – februarie 2009 (fila 89 dosar). Cea de a treia decizie cu același număr și din aceeași dată are ca obiect revizuirea drepturilor de pensie prin nevalorificarea stagiului de cotizare pentru luna noiembrie 2002 în urma contestației depuse la CNPP – C. C. de Contestații (fila 98 ds.). Cea de a patra decizie cu același număr din aceeași dată privește recalcularea drepturilor de pensie prin adăugarea stagiului de cotizare pentru luna noiembrie 2008(fila 80 dosar). Tribunalul arată în primul rând că această modalitate de stabilire a drepturilor de pensie este defectuoasă în sensul că este greu de înțeles care din deciziile emise de CJP la 25.04.2013 stabilește drepturile de asigurări sociale finale de care trebuie să beneficieze persoana în cauză. În măsura în care era necesară stabilirea unor drepturi suplimentare de asigurări sociale sau revizuirea drepturilor de pensie prin neluarea în calcul a unor perioade CJP B. trebuia să emită o singură decizie de pensionare care să ateste punctajul mediu anual final în baza căruia trebuiau calculate efectiv drepturile de pensie.

Nu pot fi primite susținerile din întâmpinarea Casei Județene de Pensii privind procedura standard de lucru întrucât a existat o singură operațiune la data de 25.04.2013 aceea de revizuire a drepturilor pe care trebuia să le primească D. V.. Nu a fost depusă nici o dovadă din care să rezulte că rularea mai multor aplicații informatice impune emiterea a patru decizii de pensie în aceeași zi.

Pe de altă parte așa cum se arată în art. m154 din Legea nr.263/2010 dispozițiile se completează cu Codul de procedură civilă. Cu alte cuvinte în propria cale de atac nu ar trebuie să fie înrăutățită situația petentului. Or prin Hotărârea 4452 din 8.04.2013 C. C. de Contestații nu numai că a respins cererea formulată de D. V. împotriva Deciziei_ din 15.06.2012 dar a și dispus revizuirea acestei decizii în sensul ștergerii unor stagii de cotizare deja valorificate de C. Județeană de Pensii. Raționamentul pentru care nu trebuie înrăutățită situația petentului în propria cale de atac este acela că în măsura în care acesta nu ar fi uzat de calea contestației drepturile de pensie astfel stabilite ar fi rămas aceleași inclusiv prin valorificarea stagiului de cotizare pentru lunile noiembrie 2002, ianuarie 2002 și februarie 2002. În măsura în care C. C. de Contestații ar fi constatat neconcordanțe între datele ce rezultă din înscrisurile depuse la dosarul de pensie și cele luate în calcul în buletin ar fi trebuit să dispună sesizarea Casei Județene de Pensii pentru efectuarea de verificări și nu direct revizuirea drepturilor de pensie în sensul eliminării unor stagii de cotizare luate în calcul pretins în mod greșit.

Instanța mai observă că toate deciziile din 25.04.2013 au fost emise în baza Legii 19/2000. Acestea sunt mențiunile făcute de CJP B. în partea finală a fiecărei din cele patru decizii în condițiile în care s-a stabilit că actele pot fi contestate în 45 de zile de la comunicare conform art.87 din Legea 19/2000. În realitate Legea 19/2000 a fost abrogată începând cu 1.01.2011 astfel că actul normativ nu mai putea constitui temei juridic de revizuire a drepturilor de pensie la data de 25.04.2013.

În raport cu cele consemnate instanța stabilește că pârâta C. Județeană de Pensii B. a emis în mod greșit deciziile de pensionare nr._ din 15.06.2012 și 25.04.2013 motiv pentru care actele emise vor fi anulate. Va fi anulată și Hotărârea nr.4452 din 8.04.2013 emisă de CNPP – C. C. de Contestații și va obligată intimata CJP B. să emită o decizie de recalculare cu luarea în considerare a sumelor din

- adeverința nr. 314/27.04.2012 emisă de S.C.,,NORD PROIECT” S.A. B.,

- adeverința nr. 5057/14.05.2013 emisă de Direcția Economic Stagii de Cotizare și Arhive din cadrul Casei Județene de Pensii Iași;

- adeverința nr.2422 din 15.11.2010 eliberată de Asociația de Dezvoltare Comunitară ,, AQUA”B.,

- adeverința nr.116 din 26.04.2012 eliberată de .

- adeverința nr.115din 26.04.2012 eliberată de .

și a stagiilor de cotizare aferente lunii noiembrie 2008 și intervalului martie 2008-februarie 2009;

Instanța va consemna în dispozitiv și adeverința nr.5057 din 14.05.2013 emisă de Direcția Stagii de Cotizare și Arhive din cadrul CJP Iași întrucât prin aceasta a fost confirmat stagiul de cotizare realizat din intervalul 1 februarie 2010 – 30.11.2011 . Deși documentul a fost eliberat la 14.05.2013 acesta conține date care sunt deja evidențiate și în adeverințele 116 și 115 din 26.04.2012 eliberate de . Iași. Deci C. Județeană de Pensii trebuie să ia în considerare stagiul de cotizare evidențiat în această adeverință 5057/14.05.2013 pentru intervalul 1.02.2010 – 30.11.2011 aferent unui venit brut lunar de 350 lei venit înscris și în adeverințele 115 și 116/2012 eliberate de angajatorul din Iași. Nu poate constitui temei al recalculării drepturilor de pensie stagiul de cotizare arătat în adeverința 5057/2013 pentru intervalul mai 2012 – noiembrie 2012 pentru cererea depusă în iunie 2012 întrucât drepturile de pensie recalculate se acordă de la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea de recalculare. Astfel drepturile de pensie recalculate trebuie plătite petentului începând cu data de 1 iunie 2012.

În ceea ce privește celelalte capete de cerere instanța va obliga intimata C. Județeană de Pensii să plătească petentului actualizarea diferențelor de pensie în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la 14 ianuarie 2013 cât și dobânda legală stabilită de OG 13/2011 de la 15 ianuarie 2013 până la data plății efective. Nu pot fi acordate penalitățile de întârziere întrucât nu există în prezenta cauză un raport de drept fiscal, penalitățile de întârziere fiind prevăzute doar de OG 92/2003 și numai în ceea ce privește obligațiile restante la bugetele de stat. Instanța apreciază că nu a fost dovedită existența unui prejudiciu moral în ceea ce îl privește pe D. V.. În altă ordine de idei în prezenta cauză s-a contestat modul de recalculare a drepturilor de pensie și nu s-a invocat faptul că reclamantul a fost lipsit total de plata pensiei începând cu data de 1.06.2012. Instanța va respinge și capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată întrucât D. V. nu a făcut dovada că ar fi efectuat asemenea cheltuieli.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte, contestația formulată de contestatorul D. V., cu domiciliul în municipiul B., ..13, ., județul B., împotriva Hotărârii nr. 4452 din 08.04.2013 emisă de C. Națională de Pensii Publice - C. C. de Contestații, cu sediul în municipiul București, ., sector 2, cu privire la Decizia nr._ din data de 15. 06.2012 emisă de C. Județeană de Pensii B., cu sediul în municipiul B., ..85, județul B..

Anulează Hotărârea nr. 4452 din 08.04.2013 emisă de C. Națională de Pensii Publice - C. C. de Contestații și Deciziile Casei Județene de Pensii B. nr._ din data de 15.06.2012, și nr._ din data de 25.04.2013 privind pe contestator.

Obligă intimata C. Județeană de Pensii B. să emită contestatorului decizie de recalculare a pensiei cu luarea în calcul și a sumelor din:

- adeverința nr. 314/27.04.2012 emisă de S.C.,,NORD PROIECT” S.A. B.,

- adeverința nr. 5057/14.05.2013 emisă de Direcția Economic Stagii de Cotizare și Arhive din cadrul Casei Județene de Pensii Iași;

- adeverința nr.2422 din 15.11.2010 eliberată de Asociația de Dezvoltare Comunitară ,, AQUA”B.,

- adeverința nr.116 din 26.04.2012 eliberată de .

- adeverința nr.115din 26.04.2012 eliberată de .

și a stagiilor de cotizare aferente lunii noiembrie 2008 și intervalului martie 2008-februarie 2009;

drepturile de pensie astfel recalculate urmând a fi plătite contestatorului începând cu data de 1.06.2012;

Obligă intimata C. Județeană de Pensii B. să plătească contestatorului actualizarea diferențelor de pensie în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la 14.01.2013 precum și dobânda legală de la 15.01.2013 până la data plății efective.

Respinge capetele de cerere privind acordarea daunelor morale și a cheltuielilor de judecată,

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 08.10.2013.

Președinte, Grefier,

C. M. A. E.

Cu opinie în același sens,

Asistenți judiciari

P. E., C. D.

Red. C.M./28.11.2013

Tehnored. C.L./28.11.2013

5 ex.

← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 70/2013....		Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 78/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţie de a face. Sentința nr. 302/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1214/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1299/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 70/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 78/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 719/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1697/2013. Tribunalul BOTOŞANI Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 781/2013. Tribunalul BOTOŞANI