Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 1184/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1184/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 1184/2015
Dosar nr._ Contestație decizie sancționare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1184
Ședința publică de la 17.11. 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul E. V. și pe pârâta S.C. "U. S." B., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. M. S. I. care substituie pe av. S. I. pentru reclamantul lipsă și cons. jr. G. D. E. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la al doilea termen de judecată și s-au depus la dosar precizări și înscrisuri din partea pârâtei.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar delegație de substituire.
Se procedează în prezența părților la vizionarea CD-urilor depuse de pârâtă la dosar.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Reprezentanta reclamantului susține că fișa postului depusă la dosar este de acum 10 ani, actul adițional de 6 ani și că pârâta trebuia să depună aceste înscrisuri în legătură cu momentul încheierii contractului de muncă al reclamantului.
Reprezentanta pârâtei susține că a depus la dosar fișa postului valabilă la momentul actual, nefiind întocmită o altă fișă a postului pentru reclamant și de asemenea nici alte acte în legătură cu reclamantul.
Reprezentanta reclamantului susține că reclamantul a desfășurat activitatea de dispecer numai pentru două săptămâni, iar în legătură cu registrul de poartă consideră că ar trebui să se depună la dosar procesele verbale și înregistrările din acea perioadă pentru ceilalți dispeceri. Solicită completarea probatoriului cu aceste înscrisuri. Mai susține că s-a realizat o dublă sancționare pentru reclamant fiind luate în considerare și mențiunile din registru făcute de ceilalți dispeceri ai societății.
Instanța pune în discuție solicitarea formulată de reprezentanta reclamantului.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acestei probe deoarece reclamantul a fost sancționat numai pentru fapta săvârșită de el fiind întocmit în acest sens și un referat.
Având în vedere că raporturile de muncă au caracter personal instanța respinge solicitarea formulată de reprezentanta reclamantului.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, instanța declară cercetarea procesului încheiată în tem. art.244 (1) NCPC și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii și anularea deciziei de sancționare. Invocă disp. art.252 lit.a din Codul muncii și arată că descrierea faptei ar trebui să fie cu atât mai lămuritoare având în vedere că decizia nu conține și o cercetare prealabilă. Arată că s-a făcut mențiunea că reclamantul nu a notat în registrul de poartă că s-a stricat pompa de apă și s-au spălat mai multe mașini ale angajaților societății însă, defecțiunea nu putea fi depistată decât printr-o deplasare în teren și nu se poate reține o abatere în sarcina reclamantului. Consideră că nu se impune sancționarea în condițiile date, dispoziția de sancționare fiind lovită de nulitate, deoarece angajatorul nu a încheiat niciun act adițional la contractul de muncă.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii ca nefondată. Susține că activitatea de dispecerat se desfășoară cu acordul celor înscriși în graficul de lucru pe care reclamantul nu l-a contestat, iar prevederile clare și concrete din Regulamentul intern au fost menționate în decizie. Mai arată că atribuțiile sunt prevăzute în art.5 alin.1 și 2 din Regulament iar parcarea și staționarea mașinilor în curtea unității cât și folosirea furtunului de apă sunt interzise.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 30.06.2015, reclamantul E. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta . să se anuleze decizia nr.66 din 12.06.2015 prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii de avertisment. A arătat reclamantul că această decizie nu conține elementele prevăzute în mod imperativ de disp. art.252 alin.2 lit.a și c din Legea 53/2003 și că nu s-ar face vinovat de abaterea reținută în sarcina sa. Totodată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, a arătat că prin decizia contestată s-a reținut că la data de 31.05.2015 era de serviciu la dispecerat și nu ar fi înregistrat în registrul de poartă și nu a anunțat șeful direct despre faptul că s-a ars pompa de la aparatul de spălat sub presiune, respectiv că mai mulți salariați ai unității au folosit aparatul de spălat sub presiune pentru a-și spăla autoturismele proprietate personală. A arătat că decizia nu face o expunere în detaliu a faptei ci o încadrare generală a unei abateri disciplinare care nu-i poate fi imputată .Fapta pentru care a fost sancționat nu poate fi reținută deoarece în seara respectivă a avut calitatea de dispecer anume să redirecționeze comenzile primite către rampa de gunoi având în primire postul telefonic de comandă precum și calculatoarele în care se înregistrează comenzile. Nu a primit în data de 31.05.2015 decât inventarul postului de dispecer și evident că nu a predat decât inventarul primit.
În mod curent este șef de formație iar ,ocazional - când este cazul –dispecer . În exercitarea atribuțiilor de dispecer are activități specifice privind primirea și direcționarea comenzilor fără a avea ca obligație de serviciu și supravegherea sau verificarea modului de folosire a pompei de la aparatul de spălat sub presiune. De altfel, aceasta se află într-un spațiu închis ,anume într-un garaj folosit pentru reparații și spălatul mașinilor din dotare, gestionarea locației revenind unei persoane desemnate de unitate și muncitorilor care sunt angajați pentru activitățile specifice de reparații, întreținere și spălare.
Astfel, nici la primire și nici la predare nu avea obligația de a verifica pompa. Cel mult ,dacă ar fost înștiințat despre o avariere a acesteia, ar fi putut informa șeful ierarhic superior despre acest lucru.
Cum, nu a avut cunoștință despre acest fapt și nici cu prilejul anchetei administrative nu i s-a luat vreo declarație, sancțiunea aplicată este nelegală. A susținut că dispoziția este nulă și pentru că s-a dat cu încălcarea disp. art.251-252 din Legea 53/2003. Nu s-a desfășurat o cercetarea disciplinară și nu există în niciun caz o expunere a punctului său de vedere. În decizie nu sunt specificate în mod clar motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat astfel cum dispune art.252 alin.2 lit.c din legea nr. 53/2003 .
În drept, a invocat disp. art.247,250 ,251,252, raportat la art.268 alin.1 lit.b din Legea 53/2003.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu martori.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată ( f.24-26 ds.) pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată. A arătat că informarea către conducerea societății nr.6638 din 04.06.2015 a fot întocmită de inginerul de sistem informatic cu privire la preluarea și vizionarea înregistrărilor video de la punctul de lucru al societății - Baza de salubrizare ( garaj) din . perioada 29.05._15, selectând evenimentele semnificative din 31.05.2015 orele 9,00-14,00 ,iar referatul nr.6911 din 10.06.2015 a fost întocmit de șeful de coloană auto ca urmare a depistării în stare de nefuncționare a pompei pentru spălat autovehicule de la Baza de salubrizare .Acestea au stat la baza emiterii deciziei prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului reclamantului care a îndeplinit funcția de dispecer în data de 31.05.2015, în conformitate cu graficul lunar de lucru.
A arătat pârâta că sancțiunea a fost aplicată conform prevederilor art.248 alin.1 lit.a coroborat cu art.251 alin.1 din Codul muncii și a fost comunicată cu semnătură în data de 12.06.2015, iar în conformitate cu prevederile art.251 alin.1 din Codul muncii sancțiunea avertismentului scris se poate aplica de către angajator fără efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Reclamantul a desfășurat activitatea de dispecer în perioada 25-31.05.2015 cu acordul său motivat de faptul că a deținut anterior această funcție. Nu era prima dată când, din cauza lipsei de personal a asigurat înlocuirea în acest post.
În urma informărilor menționate a rezultat că acesta ,pe parcursul orelor de serviciu, a încălcat disp. art.61 lit.B pct.41 și pct.44 din Regulamentul intern al societății U. S. SA și cap. V privind atribuțiunile din fișa postului de dispecer .Potrivit acestora era obligat de a anunța șefului direct despre orice eveniment petrecut. Acesta nu a înregistrat în registrul de poartă și nici nu a anunțat șeful direct despre faptul că s-a ars pompa de la aparatul de spălat sub presiune și că, mai mulți salariați ai societății au pătruns în incinta garajului auto cu autovehicule proprietate personală și au folosit aparatul sub presiune pentru a le spăla. Ultima dată această pompă a fost văzută în funcțiune la ora 9,19.
La întâmpinare au fost anexate înscrisuri.
La termenul din 21.10.2015 instanța a pus în discuția părților solicitările de administrare a probei cu martori în legătură cu împrejurările în care și-a desfășurat activitatea reclamantul.
Cum atribuțiile reclamantului rezultau din fișa postului instanța a respins solicitarea de administrare a probei cu martorul indicat, în legătură cu aceste aspecte. În schimb, a pus în discuție din oficiu necesitatea completării probatoriului cu înregistrările video la care s-a făcut referire în întâmpinare. La termenul următor, s-a procedat în acord cu prevederile art.341 Cod proc.civ. la vizualizarea și ascultarea înregistrărilor camerelor video de supraveghere din incinta punctului de lucru.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri și cu mijloacele materiale de probă respectiv înregistrările audio-video menționate.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că cererea este nefondată urmând a fi respinsă.
Instanța va respinge motivul invocat de reclamantul potrivit căruia decizia nu cuprinde elementele imperativ prevăzute de lege, respectiv de dispozițiile art.252 alin.2 lit.a și c din Legea 53/2003 fapta pentru care a fost sancționat acesta fiind în mod detaliat prezentată prin indicarea datei,locului și a elementelor ce au constituit-o, respectiv omisiunea înregistrărilor în legătură cu cele petrecute . De asemenea, va fi respinsă și susținerea potrivit căreia în decizie nu sunt cuprinse motivele care au condus la înlăturarea apărărilor formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art.251 alin.3 din Legea nr. 53/2003 nu a fost efectuată cercetarea, asemenea motive nefiind necesar a fi prevăzute în decizie câtă vreme potrivit art. 251 alin.1 din Legea 53/2003, efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile nu este obligatorie în cazul în care se aplică sancțiunea prevăzută de art.248 alin.1 lit.a ,respectiv sancțiunea „avertismentului” .În mod implicit, pentru această situație –care este dată în cauză –nu pot fi formulate apărări de către salariat astfel că nu ar avea cum să figureze obligatoriu aceste mențiuni în cuprinsul deciziei .
Instanța are în vedere că reclamantul este angajat al societății pârâte în funcția de șef formație conform actului adițional la contractul individual de muncă nr.1293 încheiat la 01.02.2013 ( f.14 ds.) și își desfășoară activitatea în cadrul Sectorului salubrizare fiind șef de formație în cadrul formației Salubrizare căi publice, pentru acesta fiind emisă fișa postului nr.2060 din 15.03.2011 ( f.10-13 ds.).
Anterior, reclamantul a ocupat funcția de dispecer în baza actului adițional nr.7 încheiat la contractul individual de muncă nr.1293 din 01.12.2009 ( f.36 ds.) postul de dispecer fiind ocupat în cadrul formației dispecerat central pentru care s-a comunicat fișa postului la 01.12.2009 ( f.34-35 ds.). Din acest motiv, astfel cum arată și reclamantul prin acțiunea sa, în anumite ocazii în care interesul unității angajatoare o solicita ,reclamantul era programat să exercite atribuții specifice de dispecer în vederea suplinirii lipsei de personal .
În cadrul exercitării acestor atribuții de dispecer s-a reținut pentru reclamant că ar fi săvârșit abaterile din 31.05.2015 în sensul că nu a înregistrat în registrul de poartă și nu a anunțat șeful direct despre faptul că s-a ars pompa de la aparatul de spălat sub presiune și că mai mulți salariați ai unității au folosit aparatul de spălat sub presiune pentru a-și spăla autoturismele proprietate personală, fapte despre care angajatorul a arătat că reprezintă încălcări ale prevederilor art.61 lit.B pct.26, pct.41 și 44 din Regulamentul intern, motiv pentru care i s-a aplicat acestuia sancțiunea de avertisment.
Va reține instanța de judecată că reclamantul nu contestă faptul că această abatere s- a reținut a fi fost săvârșită în exercitarea funcției de dispecer sau că nu ar fi cunoscut care sunt atribuțiunile sale pentru acest post. Ceea ce susține reclamantul în contestarea deciziei este că - pe durata îndeplinirii funcției de dispecer - obligațiile sale erau legate de primirea și transmiterea sesizărilor, comunicărilor, solicitărilor, notarea în rapoarte, respectiv muncă de birou care nu presupune deplasare pe teren pentru efectuarea de verificări.
Susținerea reclamantului este însă contrazisă de mențiunile din cuprinsul fișei postului de dispecer, fișă despre care reclamantul a luat la cunoștință încă de la momentul la care îndeplinea în principal această atribuțiune .
Potrivit punctului 5 din atribuțiuni, subpunctul 5,6 alin.4 din Fișă, dispecerul este care transmite conducerii societății informații și situații privind evenimente deosebite apărute în activitatea societății, măsurile luate pentru înlăturarea operativă a lor, orice alte date care trebuie aduse la cunoștința concedierii societății, propuneri.
Această obligație este cumulativă celorlalte obligații la care face referire reclamantul prin contestația sa cu referire la primirea și direcționarea comenzilor către rampa de gunoi .
Astfel cum a rezultat din chiar vizionarea înregistrărilor puse la dispoziție de către unitatea angajatoare, în biroul dispecerului se transmiteau imaginile înregistrate de camerele video de supraveghere a anumitor spații din cadrul punctului de lucru în cadrul Sectorului de prestări servicii 2- bază de salubrizare. Însuși reclamantul a avut reprezentarea că are de îndeplinit această sarcină prin mențiunile pe care le-a făcut în cuprinsul procesului verbal din 31.05.2015 ( f.16 ds.) prin care a arătat că „predă schimbul cu inventarul complet și în stare de funcționare”.O asemenea, mențiune nu ar relevanță decât în situația în care reclamantul a cunoscut împrejurarea că între atribuțiunile sale erau și cea de supraveghere a activității în cadrul punctului de lucru .
Prezența ecranului de redare a imaginilor surprinse de camerele video în camera de lucru a dispecerului confirmă același aspect .
Or, din derularea înregistrărilor din data menționată rezultă că, aparatul de spălat sub presiune a fost folosit pentru a fi spălate alte mașini decât cele aparținând unității angajatoare fără ca reclamantul să consemneze aceste aspecte și să aducă la cunoștința conducerii unității despre aspectele astfel petrecute.
Această împrejurare se circumscrie prevederilor art.61 lit.B pct.26 reținute de către angajator la emiterea deciziei ,anume necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidențelor, respectiv pct. 41 legat de neglijența în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și punctul 44 ce se referă la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în fișa postului .Dată fiind situația de fapt astfel cum rezultă din înregistrări ,rezultă că aceste abateri au fost reținute în mod corect de către angajator cu atât mai mult cu cât deși avea sarcina de supraveghere a punctului de lucru salariatul a plecat de la punctul de lucru înainte de terminarea programului stabilit de angajator.
Instanța va înlătura apărările formulate de către pârâtă potrivit cărora reclamantul ar fi cunoscut despre faptul că s-a ars pompa de la aparatul de spălat sub presiune și nu a anunțat acest lucru deoarece din elementele de fapt ce rezultă din înregistrări nu rezultă în mod direct și fără echivoc acest lucru. Astfel ,faptul că mașinile care nu aparțineau unității nu au mai fost spălate prin folosirea pompei la aparatul de spălat sub presiune nu implică automat faptul că în aceste împrejurări respectiva pompă s-a ars .Cu toate acestea, modalitatea în care reclamantul și-a îndeplinit atribuțiunile de serviciu prin neconsemnarea în mod corect a celor petrecute la punctul de lucru - deși ar fi trebuit și ar fi putut observa aceasta atât prin intermediul camerelor de supraveghere cât și în mod direct și să anunțe conducerea unității sunt suficiente pentru a se reține că nu a înregistrat în registrul de poartă și nu a anunțat șeful direct despre împrejurarea că mai mulți salariați ai unității au folosit aparatul de spălat sub presiune pentru a-și spăla autoturismele proprietate personală și atrag răspunderea reclamantului pentru abaterile reținute de către .
Pentru motivele arătate instanța va respinge ca nefondată contestația formulată de către reclamant împotriva deciziei nr.66 din 12.06.2015 emisă de ., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamantul E. V., domiciliat în B., Calea Națională, nr.48, ., ., CNP –_, împotriva deciziei nr. 66 din 12. 06.2015 emisă de pârâta ., cu sediul în B., ..19, jud.B..
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmează a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2015.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I.
Tehnored.P.R.
Ex.4/17.12.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1149/2015. Tribunalul... | Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 1183/2015. Tribunalul... → |
|---|
