Obligaţie de a face. Sentința nr. 2107/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 2107/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 19-09-2014 în dosarul nr. 994/118/2014

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.2107

Ședința publică din 19 septembrie 2014

PREȘEDINTE: R. I. S.

ASISTENȚI JUDICIARI:

A. B.

R. G.

GREFIER: I. C.

Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile formulată de reclamanta B. T.- cu sediul în C., .. 9, județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. - cu sediul în C., ., având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25 aprilie 2014, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 9 mai 2014, 23 mai 2014, când s-a hotărât:

TRIBUNALUL :

Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului C. și înregistrată la data de 07.02.2014 pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta B. T., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. a solicitat recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, cu valorificarea tuturor drepturilor salariale realizate și atestate prin adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA, precum și a adeverințelor nr._/09.11.2011 și nr._/22.03.2013 eliberate de . cu data de 22.03.2013. S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi de pensie cuvenite și neachitate, la restituirea sumei de 1748 lei reprezentând CAS și plata cheltuielilor de judecată în sumă de 333 lei, precum și daune morale în cuantum de 20.000 lei.

În motivarea cererii, reclamanta învederează instanței că a depus o cerere la C. Județeană de Pensii C., prin care solicita recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, întrucât nu au fost valorificate toate sporurile atestate prin adeverințele menționată în acțiune, dar nu a primit nici un răspuns.

În drept au fost invocate dispozițiile din legea nr.263/2010.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivând că la data de 25.02.2014 a emis decizia nr._ prin care au fost valorificate drepturile consemnate prin adeverințele nr._/09.11.2011 și nr._/22.03.2013 eliberate de . la adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA se arată că nu a fost fructificată întrucât funcțiile nu se regăsesc în temeiul legal invocat de unitate.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Considerentele tribunalului

La data de 20.11.2013 se înregistrează cererea reclamantei, de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Ulterior, în cursul judecății, prin decizia nr._/25.02.2014 emisă de C. Județeană de Pensii C., reclamantei i-a fost stabilit dreptul la pensia pentru limită de vârstă începând cu data de 20.11.2013.

La data de 21.03.2014 reclamanta a formulat o contestație împotriva acestei decizii, la C. Județeană de Pensii C., care nu a fost soluționată.

La dosarul cauzei părțile au depus înscrisuri prin care se face dovada faptului că reclamanta a solicitat instituției pârâte luarea în calcul la stabilirea drepturilor de pensie a drepturilor realizate și atestate prin adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA, precum și a adeverințelor nr._/09.11.2011 și nr._/22.03.2013 eliberate de . înregistrată de pârâtă sub nr._/18.03.2013.

În motivarea deciziei de pensie emisă la 25.02.2014 se arată că grupa superioară de muncă din adeverința nr.1058/2011 nu a fost fructificată deoarece funcțiile nu se regăsesc în temeiul legal invocat de unitate.

Conform mențiunilor din adeverințele nr._/09.11.2011 și nr._/22.03.2013 eliberate de . a desfășurat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă în perioadele 25.06.1977 – 28.10.1983.

Prin adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA se atestă faptul că reclamanta a desfășurat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă în perioada 01.02.1974 – 12.09.1974 și 21.04.1975 – 25.06.1977, temeiul juridic al încadrării fiind decizia CA nr.204/1999 și Ordinul 50/1990, anexa 2, poz.160.

Analizând buletinul de calcul și datele privitoare la activitatea în muncă, elemente pe baza cărora pârâta a calculat drepturile de pensie ce se cuvin reclamantei, instanța constată că au fost luate în calcul toate perioadele și datele incluse în adeverințele nr._/09.11.2011 și nr._/22.03.2013 eliberate de .>

Potrivit principiul contributivitatii reglementat de art.2 lit.c din legea nr.263/2010, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. În aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia asigurarilor sociale, înregistrate în carnetul de munca sau evidentiate în adeverinte eliberate de unitatile la care asiguratul si-a desfasurat activitatea.

Conform art. 165 alin 2 din Legea nr.263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lânga salariul prevazut la alin 1 se au în vedere si sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverinte eliberate de unitati”.

Din interpretarea textelor legale invocate, rezultă că perioadele lucrate de reclamantă au fost dovedite cu adeverințe și trebuie sa fie cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Având în vedere că adeverințele reprezintă acte oficiale ce emana de la unitatea angajatoare, pârâta nu are competenta de a cenzura acordarea drepturilor salariale realizate de către reclamantă, unitatea angajatoare răspunzând pentru realitatea datelor înscrise în actele pe care le emite.

Mai mult, C. județeană de Pensii nu poate nici refuza recunoașterea unei situații probată cu acte ( prevăzute de lege și valabile până la dovedirea falsului ) pe motiv că s-a sesizat din oficiu despre nelegalitatea unei mențiuni făcută de unitatea angajatoare, pentru că o atare poziție ar depăși competențele sale, intrând în sfera puterii judecătorești. Cel mult, în situația în care ar fi sesizat inadvertențe ori situații contradictorii din documentele depuse ori între mențiunile acestora, C. Județeană de Pensii avea posibilitatea (deși neprevăzută expres, această posibilitate nu este nici interzisă de lege și, oricum este în concordanță cu spiritului legii nr.263/2010, cu deontologia profesională și cu principiile CEDO privind echitatea și justa proporție între valorile protejate și dreptul încălcat ) de a solicita lămuriri titularului drepturilor de asigurări sociale respective ori emitentului (fost angajator), pentru a soluționa în cunoștință de cauză dosarul, ori de a sesiza organele în drept a constata, după caz, nulitatea sau falsul.

Procedând altfel, s-ar ajunge la situația nefirească de a impune persoanei ce nu are nici o culpă în completarea carnetului de muncă și în emiterea de adeverințe – să se adreseze instanței pentru ca aceasta să efectueze probatorii menite să lămurească și să înlăture tocmai dubiile pârâtei – emitentă a deciziei contestate; de asemenea, nu este nici rezonabil să i se impună tot asiguratului să suporte consecințele unor acte ce nu-i sunt imputabile.

Raportat la considerentele expuse, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să emită în favoarea reclamantului o noua decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, cu valorificarea tuturor drepturilor salariale realizate și atestate prin adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA, începând cu data de 01.04.2013, conform disp.art.107 alin 5 din legea nr.263/2010.

Întrucât prin nevalorificarea tuturor drepturilor realizate și dovedite de către reclamantă, parata a calculat si plătit acesteia drepturi de pensie mai mici decât cele care i s-ar fi cuvenit, producând in patrimoniul acesteia un prejudiciu care se impune a fi reparat, instanța apreciază întemeiat si capătul de cerere referitor la plata diferențelor dintre pensia cuvenita si cea efectiv achitată pentru perioada cuprinsa între 01.04.2013 si data emiterii deciziei de recalculare.

Raportat la cererea reclamantei privind la restituirea sumei de 1748 lei reprezentând CAS, instanța constată că între părți a fost încheiat un contract de asigurare socială la data de 15.04.2012, în baza căruia reclamanta, în calitate de asigurat, avea obligația de a achita contribuția de asigurări sociale, considerent pentru care această cerere urmează a fi respinsă, întrucât nu este fondată.

Instanța apreciază că și cererea ce are ca obiect plata daunelor morale nu este fondată și o va respinge, având în vedere faptul cădaunele morale solicitate au ca scop realizarea unei dezdăunări materiale, iar prin recunoașterea dreptului pretins de reclamantă, se asigură în mod suficient reconsiderarea respectului de sine și al legii care trebuia aplicată de către cei chemați să o facă, potrivit atribuțiilor ce le revin.

Cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată nu este dovedită prin înscrisuri de către reclamantă, motiv pentru care instanța o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite acțiunea în parte.

Obligă parata sa emită o noua decizie de recalculare a pensiei ce se cuvine reclamantei, cu valorificarea tuturor drepturilor salariale realizate și atestate prin adeverința nr.1058/25.11.2011 emisă de . SA, începând cu data de 01.04.2013.

Obligă pârâta la plata diferențelor de pensie cuvenite si neachitate aferente perioadei cuprinsa între 01.04.2013 si data emiterii deciziei de recalculare, în considerarea deciziei de recalculare, actualizate cu rata inflației.

Respinge ca nefondate celelalte pretenții.

Respinge ca nedovedită cererea privind plata cheltuielilor de judecată.

Executorie.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul C..

Pronunțata in ședința publica azi, 19.09.2014.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,

R. I. S. A. B.

R. G.

GREFIER,

I. C.

tehnored.jud.R.S./25.09.2014/4 ex.

emis 2 .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2107/2014. Tribunalul CONSTANŢA