Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 486/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 486/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 486/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.486
Ședința publică din 6 martie 2015
PREȘEDINTE – R. I. S.
ASISTENȚI JUDICIARI
-A. B.
-R. G.
GREFIER - I. C.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile formulată de reclamantul Ș. E.- cu domiciliul în C.. . nr. 128A, ., .>în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA FARUL C. 2010- cu sediul în C., .. 36 și C. B.- cu domiciliul în C., ., .>având ca obiect contestația decizie concediere.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20 februarie 2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 6 martie 2015, când s-a hotărât:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamantul Ș. E. M. a chemat în judecată pe pârâții Asociația Școala de Fotbal Farul C. 2010 și C. B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr. 104/23.06.2014 de încetare a contractului individual de muncă, reintegrarea în funcția anterior deținută, de antrenor de fotbal, plata drepturilor salariale restante și a celor cuvenite până la data reintegrării în funcție, precum și plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a concedierii nelegale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că decizia de concediere a fost emisă de managerul Asociației Școala de Fotbal Farul C. 2010, care nu avea atribuții legal conferite în ceea ce privește încheierea, modificarea, executarea sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului Asociației.
Reclamantul a mai susținut că faptele imputate prin decizia contestată nu există, în realitate fiind împiedicat să își exercite în mod corespunzător activitatea, chiar de către pârâtul C. B..
Asupra capătului de cerere având ca obiect plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei, reclamantul a precizat că solicită angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului C. B., ca urmare a tratamentului umilitor la care a fost supus în fața părinților elevilor săi.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar decizia nr. 104/23.06.2014 de încetare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, contract individual de muncă și acte adiționale la acesta, Hotărârea nr. 01/07.11.2013 Consiliului Director al Asociației Școala de Fotbal Farul C. 2010, Regulamentul de ordine interioară al Asociației.
În drept au fost invocate art.253, art.266 C.muncii, art.192 C., art.15 din Statutul asociației, art.46 din OG. Nr.26/2000.
În apărare, pârâții nu au formulat întâmpinare.
În cauză au fost administrate următoarele probe: cu înscrisuri, testimonială.
Considerentele tribunalului
Reclamantul Ș. E. M., împreună cu alte persoane - T. G., C. I., T. M. - se numără printre membrii fondatori ai Asociației Școala de Fotbal Farul C. 2010, persoană juridică de drept privat, de tip profesional și fără scop patrimonial, înființată în anul 2010 și înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor prin Încheierea nr. 251/J/03.08.2010 pronunțată de Judecătoria C. în Dosar nr._/212/2010.
Între asociația pârâtă menționată reclamant, a fost încheiat un contract individual de muncă nr.3/16.03.2011, în baza căruia reclamantul a desfășurat activitate în calitate de antrenor de fotbal.
Prin decizia nr.104/23.06.2014 emisă de pârâta Asociația Școala de Fotbal Farul C. 2010, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, în temeiul art. 58 și art. 61 lit.a Codul muncii, în sarcina salariatului reținându-se lipsa nejustificată de la locul de muncă, începând cu data de 01.03.2014. (raporturile de muncă au încetat la 30.06.2014)
Un prim motiv de nelegalitate a deciziei de concediere, invocat de reclamant, a vizat emiterea acesteia de către o persoană necompetentă, respectiv de managerul asociației angajatoare, pârâtul C. B..
Prin Hotărârea nr. 5/23.10.2013 a Adunării Generale a Asociației, s-a dispus modificarea statului asociației, prin introducerea art. 201, privind atribuțiile managerului general. Astfel, s-a prevăzut în mod expres competența managerului în angajarea, controlul, sancționarea și dispunerea încetării raporturilor de muncă ale salariaților.
Prin Încheierea nr._/05.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. în Dosar nr._/212/2013, modificările aduse statului asociației pârâte prin Hotărârea Adunării Generale nr. 5/23.10.2013, au fost înscrise în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa acestei instanței, devenind astfel publice.
Din analiza acestor înscrisuri se constată la data emiterii deciziei de concediere, pârâtul C. B., având calitatea de manager al Asociației Școala de Fotbal Farul C. 2010, avea atribuții statutare în sancționarea personalului asociației, inclusiv prin încetarea raporturilor de muncă. În consecință, instanța constată că acest motiv de nulitate nu poate fi reținut, decizia de sancționare disciplinară a reclamantului fiind legal emisă.
În ce privește temeinicia acestei decizii, reclamantul a contestat că faptele imputate există.
Angajatorul, prin decizia de sancționare contestată, a reținut în sarcina reclamantului lipsa de la locul de muncă începând cu data de 01.03.2014.
Ca element esențial al contractului individual de muncă, locul muncii poate fi determinat în mod generic, prin indicarea doar a angajatorului și implicit a localității unde urmează a se desfășura activitatea, sau poate fi concretizat prin precizarea locului unde se va lucra efectiv, respectiv a departamentului sau secției din structura organizatorică a unității angajatoare.
În cazul reclamantului, prin contractul individual de muncă încheiat la data de 16.03.2011 și nemodificat sub aspectul locului de muncă, s-a precizat că activitatea se desfășoară la Asociația Clubul Sportiv Școala de Fotbal Farul C. 2010, fără indicarea locului unde reclamantul urma a presta efectiv munca în folosul angajatorului.
Prin Hotărârea nr. 02/15.12.2013, Consiliul Director al Asociației a dispus cu privire la îndeplinirea de către reclamant a atribuțiilor de scouter, începând cu data de 06.01.2014, ce presupuneau coordonarea Centrului Zonal de selecție Cogealac, cu localitățile Fântânele, Cogealac, M. V., Istria și S..
Angajatorul nu a intervenit asupra locului muncii, prin această hotărâre ori printr-un act adițional la contractul individual de muncă, astfel cum a fost stabilit prin contractul de muncă încheiat de părți la data de 16.03.2011.În plus, pârâta nu a procedat la emiterea unei fișe a postului reclamantului, care să fie adusă la cunoștința acestuia și prin care să se detalieze atribuțiile specifice funcției, inclusiv din perspectiva locului în care urma a se presta activitatea ulterioară datei de 06.01.2014.
În aceste împrejurări, instanța apreciază că prezența reclamantului la locul de muncă trebuie analizată prin raportare la locul muncii stabilit prin contractul individual de muncă însușit de ambele părți, respectiv locul în care reclamantul își îndeplinea atribuțiile de antrenor, aferent funcției dobândite în cadrul asociației.
Sub acest aspect, martorii P. V. și A. D. au declarat că și după data de 06.01.2014 și chiar după 01.03.2014, reclamantul a continuat să se prezinte zilnic la stadion, potrivit programului de muncă pe care îl îndeplinea anterior emiterii Hotărârii nr. 02/15.12.2013.Martorii au confirmat totodată existența unui conflict între reclamant și noua conducere a asociației, conflict pe fondul căruia reclamantul a fost împiedicat la un moment dat să mai pătrundă în incinta sediul asociației, deși avea în continuare calitatea de salariat.
Aceeași situație de fapt rezultă și din declarațiile martorilor B. C. și M. L..
Din analiza probelor administrate, instanța reține că în perioada ianuarie-martie 2014 reclamantul a fost prezent la locul de muncă, stabilit prin contractul individual de muncă, singurele situații contrarii fiind acelea în care însăși conducerea asociației i-a interzis accesul în unitate.
Eventualul refuz al reclamantului de a pune în executare dispozițiile Hotărârii nr. 02/15.12.2013 a Consiliului Director al Asociației Școala de Fotbal Farul C. 2010, în condițiile în care această hotărâre nu fusese anulată de instanță, nu poate fi asimilat cu lipsa nemotivată de la locul de muncă, dată fiind prezența efectivă la program, într-un context în care hotărârea menționată nu a operat o modificare a locului muncii convenit prin contractul individual de muncă.
În consecință, instanța constată că fapta reținută prin decizia de sancționare nu a fost dovedită, iar din această perspectivă rezultă caracterul netemeinic al măsurii dispuse de angajator.
Raportat la considerentele expuse, instanța constată că decizia de concediere nr. 104/23.06.2014 este nelegală și urmează a fi anulată.
Pe cale de consecință, la solicitarea expresă a reclamantului, se va dispune și restabilirea situației anterioare emiterii deciziei, prin reintegrarea reclamantului în funcția anterior deținută, aceea de antrenor și obligarea pârâtei la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite de la data de 30.06.2014 și până la efectiva reintegrare în funcție, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
Asupra capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului C. B. la plata de daune morale, vor fi avute în vedere dispozițiile art.253 Codul muncii, potrivit cărora angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa sa în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, fiind aplicabile în acest sens regulile de la răspunderea civila contractuală.
Prin urmare, reclamantul era cel care trebuia sa facă dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor în care putea fi angajată răspunderea pârâtului, respectiv dovada faptei ilicite a acestuia și a prejudiciului moral pe care l-a suferit.
Analiza declarației martorilor propuși de reclamant pentru dovada pretențiilor sale, nu poate fundamenta însă concluzia instanței în sensul unei acțiuni deliberate a pârâtului menită să conducă la discreditarea reclamantului la locul de muncă și la prejudicierea morală a acesteia. În ce privește dispoziția de concediere anulată prin hotărârea de față, trebuie subliniat că pârâtul a acționat în limitele atribuțiilor conferite prin statutul asociației, dispoziția fiind totodată supusă controlului instanței de judecată.
Instanța apreciază că nu se cuvin reclamantului daune morale ca urmare a concedierii sale nelegale, având în vedere, pe de o parte, faptul ca el nu a dovedit producerea acestora, iar, pe de alta parte, faptul ca repunerea partilor in situatia anterioara, cu obligarea angajatorului la plata despagubirilor, conform art. 80 C. muncii, constituie o reparatie suficienta si echitabila, motiv pentru care capătul de cerere analizat va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Constatând că pârâta este cea care a căzut în pretenții, dar că reclamantul nu a făcut dovada efectuării unor asemenea cheltuieli, instanța va respinge cererea având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul Ș. E.- cu domiciliul în C.. . nr. 128A, ., . cu ASOCIAȚIA ȘCOALA DE FOTBAL FARUL C. 2010 -cu sediul în C., .. 36.
Anulează decizia nr. 104/23.06.2014 privind încetarea contractului individual de muncă emisă de pârâta Asociația Școala de Fotbal Farul C. 2010.
Dispune reintegrarea reclamantului Sovăila E. M. în funcția anterior deținută, aceea de antrenor.
Obligă pârâta la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite de la data de 30.06.2014 și până la efectiva reintegrare în funcție, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
Respinge capătul de cerere formulata in contradictoriu cu pârâtul C. B. I.- cu domiciliul în C., ., ., .>având ca obiect plata daunelor morale, ca nefondat.
Respinge capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedit.
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
R. I. S. A. B.
R. G.
GREFIER,
I. C.
tehnored.jud.R.I.S./24.04.2015/5 ex.
emis 3 .
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 484/2015. Tribunalul... → |
|---|
