Recalculare pensie. Sentința nr. 439/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 439/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 8419/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.439
Ședința publică din 26 februarie 2015
PREȘEDINTE – A. N.
ASISTENȚI JUDICIARI
L. N.
G. C.
GREFIER – M. M.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect recalculare pensie, acțiune formulată de reclamantul M. A. domiciliat in C., ..105, ..A, ., in contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 16 februarie 2015 si au fost consemnate in încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26 februarie 2015 pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C., secția I civilă sub nr. _ , reclamantul M. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. obligarea acesteia să emită o decizie de recalculare a pensiei conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și obligarea pârâtei la plata diferențelor ce vor rezulta in urma acestei recalculări, pe ultimii 3 ani înaintea introducerii acțiunii, indexate cu indicele de inflație la data plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a învederat că beneficiază de pensie prin efectul deciziei nr._/19.10.1999.
Reclamantul susține că pensia s-a stabilit în baza Legii nr. 3/1977, având o vechime în grupa I de muncă de 30 ani, 5 luni și 13 zile.
Reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul iulie 1977-31 martie 2001, în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, la stabilirea stagiului de cotizare utilizat la determinarea punctajului anual se aplică dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Reclamantul susține că la determinarea punctajului anual se va lua în considerare un stagiu de 20 de ani persoanelor care și-au desfășurat activitatea în grupa I de muncă, cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești.
Pârâta în mod eronat a luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, împrejurare în care reclamantul a fost prejudiciat cu diferența între pensia cuvenită și cea efectiv încasată.
În drept, s-au invocat art. 14 din Legea nr. 3/1977, H.G. nr. 1550/2004, O.U.G. nr. 4/2005, Legea nr. 19/2000.
În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Au fost anexate acțiunii, în copie simplă, carte de identitate, decizia privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă.
Reclamantul a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa sa.
Legal citată, pârâta C. Județeană de Pensii C. a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâta a învederat că prin art. 196 din Legea nr. 263/2010 s-a abrogat O.U.G. nr. 4/2005 începând cu data de 01.01.2011, astfel că reclamantul solicită acordarea de drepturi în temeiul unei ordonanțe abrogate.
Pârâta susține că nu există un temei legal care să permită luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic de 30 de ani.
În drept, s-au invocat prevederile C. pr. civilă, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține:
Din cuprinsul Deciziei nr._/19.10.1999 emise de Oficiul de Pensii din cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială a Jud. C., rezultă că numitul M. A. a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârstă, fiind trecut cu o vechime totală în muncă de 48 ani, din care vechime efectivă în grupa I de muncă 30 ani, 5 luni și 13 zile.
Verificând înscrisurile de la dosar, instanța retine ca stagiul complet de cotizare care ar fi trebuit sa fie utilizat de pârâtă la recalcularea pensiei este de 20 de ani si nu de 30 de ani, cum eronat a stabilit pârâta.
Astfel, drepturile de pensie cuvenite reclamantului s-au născut în baza Legii nr. 3/1977, prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca pârâta a aplicat corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. 1 si alin. 3 din Normele Metodologice cuprinse în Anexa la H.G. nr. 1550/2005 și ale art. 14 alin. 1 si 3 din Legea nr. 3/1977, care guvernează raporturile juridice născute în perioada în care au fost în vigoare. Abrogarea unui act normativ are semnificația că acesta nu se mai poate aplica situațiilor juridice ivite ulterior abrogării, ceea ce nu este cazul în speță.
Din coroborarea prevederilor alin. 1 cu cele ale alineatului 3 ale art. 2 din Normele metodologice cuprinse în Anexa la HG nr. 1550/2005, rezultă că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este echivalent cu vechimea in muncă necesară, potrivit art. 14 alin. 3 raportat la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului său la pensie.
Din analiza art. 14 din Legea nr. 3/1977, rezultă că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestat activități în grupele I si a II-a de muncă, în condițiile expuse în acest text legal, ci și reducerea vechimii totale în muncă necesare pentru pensionare, deci a stagiului complet de cotizare.
Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004 și ale art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1550/2004, potrivit căruia pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 01 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
În această situație, având în vedere dispozițiile art. 8 alin. 1 si art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, această lege stabilește trei stagii complete de cotizare in funcție de grupa de muncă în care cel în cauză a lucrat, stagii care trebuie avute în vedere așa cum prevede art. 2 alin. 3 din Normele metodologice, respectiv: 30 ani pentru munci obișnuite, 25 ani pentru grupa a II-a de munca si 20 ani pentru grupa I de munca.
Dacă legiuitorul ar fi înțeles ca și cu ocazia recalculării pensiei sa facă trimitere doar la stagiul complet de cotizare de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei, atunci ar fi prevăzut expres aceasta situație in conținutul prevederilor art. 2 alin. 3 din Normele metodologice, așa cum a făcut cu dispozițiile art. 2 alin. 2 din aceleași norme.
Potrivit art. 2 alin. 1, 3 si 4 din HG nr. 1550/2004 „stagiul complet de cotizare utilizat in determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzuta de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare” care „pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001…va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977”, iar „pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special este vechimea in munca necesara deschiderii dreptului de pensie prevăzuta de aceste acte normative”.
Nu există nici o rațiune pentru a considera că situația este identică cu cea a persoanelor care au beneficiat de dispozițiile HG nr. 478/1990 sau alte asemenea acte normative speciale, care derogă de la dispozițiile Legii nr. 3/1977 sub aspectul stagiului complet de cotizare, câta vreme reclamantul a realizat stagiul complet de cotizare de 20 ani în grupa a I de munca, impus de Legea nr. 3/1977.
Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr. 3/1977, însă această lege a instituit și o . situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 ani în cazul persoanelor care lucrau în grupa I de muncă și de 25 ani pentru cei care lucrau în grupa a II-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare fiind de 15 ani la bărbați și 10 ani la femei.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (art. 14 alin. 1 si 2 din Legea nr. 3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie sa se facă in procedura de recalculare a drepturilor in temeiul O.U.G. nr. 4/2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
De altfel și prin decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, s-a stabilit ca dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 19/2000, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Față de aceste considerente și având in vedere că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioada de 30 ani, 5 luni și 13 zile, perioadă necontestată de pârâtă, rezultă că reclamantul este îndreptățit la recalcularea pensiei prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Întrucât prin nevalorificarea stagiului complet de cotizare menționat mai sus, pârâta a calculat și a plătit reclamantului drepturi de pensie mai mici decât cele care i s-ar fi cuvenit, producând în patrimoniul acestuia un prejudiciu care se impune a fi reparat, instanța apreciază întemeiat capătul de cerere referitor la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv achitată reclamantului, pentru perioada între 04.12.2011 și data emiterii deciziei de recalculare, în considerarea deciziei de recalculare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Actualizarea cu rata inflației se impune în vederea recuperării integrale a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a drepturilor de pensie cuvenite, având în vedere că un creditor poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin scăderea valorii creanței datorată inflației, după ce aceasta a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu constă în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată:
Cheltuielile de judecată reprezintă ansamblul sumelor de bani pe care trebuie sa le suporte părțile în legătură cu activitatea lor procesuală. Având în vedere că una dintre părți se face vinovată de declanșarea activității judiciare, partea care a pierdut procesul suportă atât cheltuielile făcute de ea, cât și cheltuielile făcute de partea care a câștigat, deoarece este în culpă procesuală, prin atitudinea sa în proces determinând aceste cheltuieli.
În cauză, reclamantul a făcut dovada suportării cheltuielilor de judecată, fiind depusă chitanța nr. 96/28.11.2014, emisă pentru suma de 1.000 lei.
Văzând art. 453 C. pr. Civilă, instanța va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. A. domiciliat in C., ..105, ..A, ., in contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C..
Obligă pârâta să emită reclamantului o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să se aibă în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Obligă pârâta sa plătească reclamantului diferența de drepturi de pensie cuvenite pentru perioada cuprinsă între 04.12.2011 și data emiterii deciziei de recalculare, în considerarea deciziei de recalculare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător.
Executorie.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunal.
Pronunțată in ședință publică, azi 26 februarie 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
A. N. L. N.
G. C.
GREFIER,
M. M.
Red.jud.A.N./07.04.2015
2 .
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 244/2015.... | Recalculare pensie. Sentința nr. 196/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
