Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 105/2014. Tribunalul IALOMIŢA

Sentința nr. 105/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 2545/98/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 105 F

Ședința publică din data de 20.01.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. A. G.

ASISTENȚI JUDICIARI – A. S. și L. A.

GREFIER – P. M.

Pe rol soluționarea litigiului de muncă privind pe reclamanții C. E. M., C. E. M., O. E., D. E., A. S., I. G., D. M. M., P. M., A. D., C. L. C., M. M., C. G., P. V., C. A., R. V., P. G. A., C. A. M., I. M., I. C., R. D. în contradictoriu cu pârâtul M. JUSTIȚIEI – TRIBUNALUL I. având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și procedura de citare, precum și faptul că la dosarul cauzei pârâtul a depus întâmpinare, comunicată reclamanților și că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, după care;

În conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul, verificând din oficiu competența, constată că, în raport de dispozițiile art. 95 pct.1 și 4 Noul Cod procedură civilă raportat la art. 210 din Lg. 62/2011, este competent să soluționeze prezenta cauză.

În temeiul art. 249 din Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamanți proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată și ia act că înscrisurile sunt depuse la dosarul cauzei.

Ia act că nu s-au mai formulat alte cereri și nu s-au ridicat excepții, și nemaifiind probe de propus și dovezi de administrat, în condițiile legii, considerându-se lămurit, apreciază cercetarea procesului terminată, motiv pentru care nu se mai face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 238 din Noul Cod de procedură civilă.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 244 alin. 3 și 4 din Noul Cod de procedură civilă, în sensul că constată încheiată cercetarea judecătorească, fixează termen pentru soluționarea pe fond a cauzei tot astăzi și o reține spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Cu privire la litigiul de muncă de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 07.11.2013 sub nr._, reclamanții C. E. M., C. E. M., O. E., D. E., A. S., I. G., D. M. M., P. M., A. D., C. L. C., M. M., C. G., P. V., C. A., R. V., P. G. A., C. A. M., I. M., I. C., R. D., toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Urziceni, . nr. 9, jud. Ialomița, au chemat în judecată pârâtul M. JUSTIȚIEI – TRIBUNALUL I., cu sediul în Slobozia, . jud. Ialomița, solicitând obligarea acestuia la plata premiului anual aferent anului 2010 (cel de-al 13-lea salariu) cuvenit fiecăruia dintre reclamanți, sume ce urmau sa fie reactualizate cu indicele de inflație începând cu momentul scadenței până la plata efectivă și integrală.

În motivarea cererii lor reclamanții în calitate de judecători, personal auxiliar, conex și contractual în cadrul Judecătoriei L.-Gară, au solicitat plata premiului anual pe 2010, premiu reglementat de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, lege în vigoare până la data de 31.12.2009.

Acest premiu ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 285/2010, nu a mai fost plătit, deși acest drept era un drept câștigat la data de 31.12.2010.

Reclamanții susțin că aplicarea dispozițiilor Legii nr. 285/2010 încalcă principiul neretroactivității legii, în condițiile în care dreptul solicitat se născuse anterior datei la care a intrat în vigoare legea mai sus arătată.

Mai mult decât atât, susțin reclamanții, sunt îndreptățiți să primească premiul anual întrucât Legea cadru nr. 330/2009, care reglementa acest drept, a fost abrogată prin Legea nr. 284/2010, iar această din urmă lege nu are nici-o reglementare în sensul că începând cu luna ianuarie 2011 acest premiu prevăzut de legea abrogată nu s-ar mai acorda.

Se invoca de asemenea prevederi cuprinse în deciziile Curții Constituționale (Decizia nr. 73/19.07.1995) precum și ale I.C.C.J. (decizia nr.XXIII/12.12.2005) și, în sfârșit, se susține că prin aplicarea articolului 8 din legea nr. 285/2010, se anulează un drept câștigat pentru anul 2010.

In dovedirea cererii lor reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri.

In drept reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile legale invocate în cuprinsul acțiunii și au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

In conformitate cu disp. art. 205 și urm. C. a depus întâmpinare pârâtul Tribunalul Ialomița, care a solicitat respingerea cererii reclamanților ca fiind neîntemeiată.

S-a invocat în primul rând faptul că potrivit disp. art.8 din Legea nr. 285/2010 dreptul reclamanților la încasarea sumelor solicitate nu mai subzistă în susținere fiind invocată și jurisprudența C.E.D.O. iar cu privire la principiul neretroactivității legii pârâtul consideră că acest principiu nu a fost încălcat, întrucât în cauză suntem în prezenta unor raporturi născute sub legea veche (Legea nr. 330/2009) și care nu și-a epuizat toate efectele, efecte care se epuizau începând cu luna ianuarie 2011, dată când a fost prevăzută prin lege plata acestui drept salarial și când, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, acest drept nu mai avea suport legal.

In drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205-208 C., art.8 din Legea nr. 285/2010, art.6 Cod civil, Deciziile nr. 874/2010 și nr.1250/2010 ale Curții Constituționale.

Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, tribunalul reține următoarele:

Prin acțiunea de față se solicită obligarea pârâților la acordarea premiului anual aferent anului 2010, reclamanții îndeplinind funcțiile de judecători, personal auxiliar și personal conex în cadrul Judecătoriei Urziceni.

Pentru judecători, dreptul la acordarea unui premiu anual solicitat prin acțiune a fost reglementat prin art.18 din OUG nr. 27/29.03.2006, iar pentru restul categoriilor de funcționari publici de art. 18 din O.G. nr. 6/2007, ordonanțe care au fost abrogate prin Legea nr.330/2009, lege care a reglementat în continuare acordarea premiului anual prin art. 25, după cum urmează:

“(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea.

(2) Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate.

(3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.

(4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul“.

De la data de 01 ianuarie 2011 a intrat în vigoare Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.2 din Legea nr.284/2010, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului prevăzut la alin.1 sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute de această lege, iar prin art.39 lit. w, de la data intrării în vigoare a acestei legi, a fost abrogată Legea cadru nr.330/2009, cu modificările ulterioare.

Așa cum rezultă din prevederile art.46 din Legea nr.284/2010, această lege a intrat în vigoare de la data de 01.01.2011, cu excepția art.34 și 35 care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Pentru salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a fost adoptată Legea nr.285/2010, în vigoare cu data de 31.12.2010, care la art.8 prevede că: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi”. Așadar, legiuitorul a prevăzut în mod expres că nu se mai acordă premiul anual pentru anul 2010, stabilind totodată și destinația sumelor corespunzătoare acestui premiu.

Referitor la principiul neretroactivității legii civile, instanța reține că potrivit prevederilor art.25 alin.4 din Legea nr.330/2009, „ plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul “. Prin urmare, sunt eronate susținerile petenților, în sensul că prin dispozițiile legale a fost amânată plata premiului anual. Dimpotrivă, conform acestor dispoziții legale, dreptul salariaților de a primi premiul anual se naște începând cu data de 1 ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul și nu anterior acestei date.

În consecință, dreptul reclamanților de a încasa premiul anual aferent anului 2010 s-a născut la data de 01.01.2011, dată la care era în vigoare Legea nr. 284/2010, care prin art. 39 lit. w a abrogat în integralitate Legea nr.330/2009, inclusiv art. 25 care prevedea acordarea premiului anual, precum și Legea nr. 285/2010, care la art. 8 prevede că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. În consecință sunt neîntemeiate susținerile petenților referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile.

În raport de cele arătate mai sus, instanța reține că acțiunea privind acordarea premiului anual aferent anului 2010 este neîntemeiată întrucât nu există temei legal pentru acordarea acestui drept.

În acest sens, susținerile reclamanților cu privire la succesiunea în timp a Legilor nr. 284/2010 și nr. 285/2010 nu pot fi primite, având în vedere dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 potrivit cu care aplicarea acestei legi se face în mod etapizat, prin legi speciale anuale de aplicare, o astfel de lege pentru anul 2011 fiind Legea nr. 285, care la art. 8 a stabilit că pentru anul 2010 premiul anual nu se mai acordă.

Demn de reținut este și faptul că Legea nr. 285/2010 a fost supusă controlului de constituționalitate, și că, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 115/2012 a stabilit că este în concordanță cu Constituția României motivat de faptul că pentru anul 2011, pe cale legislativă, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 au fost incluse în creșterile salariale, iar pe de alta parte că premiul anual acordat demnitarilor și altor salariați, prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție (situație cuprinsă și în Decizia nr. 1615/20.12.2011).

În ceea ce privește susținerea petenților în sensul că privarea lor de acordarea dreptului salarial solicitat prin acțiune, respectiv premiul anual aferent anului 2010, încalcă art.1 al Protocolului nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța reține:

Angajatorul nu a acordat premiul anual aferent anului 2010, întrucât dispozițiile legale care reglementau acest drept au fost abrogate prin lege, respectiv art.39 lit. w din Legea nr.284/2010, conform căruia, de la data intrării în vigoare a acestei legi, a fost abrogată Legea cadru nr.330/2009, cu modificările ulterioare.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut în mod expres prin art.8 din Legea nr.285/2010 că: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi”.

Instanța constată că Legea nr.284/28.12.2010 a fost supusă controlului de constituționalitate, iar prin decizia nr.1658/28.12.2010 a Curții Constituționale, s-a constatat că „ dispozițiile Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) și (2), art. 33 alin. (1) și art. 37 alin. (1) și (3) din lege sunt constituționale”.

De asemenea și Legea nr. 285/28.12.2010 a fost supusă controlului de constituționalitate și prin decizia nr.1655/28.12.2010 a Curții Constituționale, s-a constatat că dispozițiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. 1 din lege sunt constituționale.

Analizând acțiunea de față și din perspectiva Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, instanța reține:

Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 la C.E.D.O., orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. La alin.2 al aceluiași articol se prevede că dispozițiile alin.1 nu aduc atingere drepturilor statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor și altor contribuții, sau a amenzilor.

Curtea europeană a drepturilor omului a statuat că politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, cuantumul drepturilor de natură salarială fiind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetului din care acestea se achită, iar statul, prin legislativul său, dispune de o largă latitudine, prin prisma Convenției, de a stabili politica economică și socială a țării (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Marii Britanii).

Așadar, o creanță cum este cea privind un drept salarial, poate reprezenta un bun numai în măsura în care are o bază suficientă în dreptul intern. Ori, în condițiile în care în dreptul intern s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, fiind abrogate dispozițiile legale care reglementau acordarea premiului anual, sumele de care reclamanții au fost privați nu reprezintă un bun în sensul art. 1 din Protocol, o astfel de creanță neavând o bază suficientă în dreptul intern.

Totodată, instanța retine că prin prevederile Lg. nr. 284/2010 și 285/2010, nu se aduce atingere principiilor fundamentale consacrate prin Convenție, întrucât dispozițiile legale privind premiul anual sunt aplicabile în mod nediscriminatoriu, fiind incidente tuturor categoriilor de personal bugetar.

Cat privește principiul drepturilor câștigate acest principiu nu este reținut în jurisprudența CEDO și nu este aplicabil în cazul în speță, având în vedere că premiul anual nu face parte din drepturile fundamentale garantate persoanelor și cât în materie salarială statul are atribut exclusiv în stabilirea politicii salariale a personalului bugetar, politică indisolubil legată de nivelul resurselor bugetului din care se achită drepturile salariale.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța urmează să respingă cererea, ca fiind neîntemeiată.

In temeiul art.36 din Regulamentul de Ordine interioara al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția si considerentele expuse in motivarea prezentei hotărâri.

Văzând si dispozițiile art. 215 din Legea 62/2011

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată de reclamanții C. E. M., O. E., D. E., A. S., I. G., D. M. M., P. M., A. D., C. L. C., M. M., C. G., P. V., C. A., R. V., P. G. A., C. A. M., I. M., I. C., R. D. toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Urziceni, . nr. 9, jud. Ialomița, în contradictoriu cu pârâtul M. JUSTIȚIEI – TRIBUNALUL I., cu sediul în Slobozia, . jud. Ialomița, ca nefondată.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ialomița .

Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2014.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,

M. A. G. A. S. L. A. P. M.

Red.M.

Dact.PM/22ex...2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 105/2014. Tribunalul IALOMIŢA