Decizia civilă nr. 106/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 106/R/2013

Ședința publică din 14 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D.

JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. LOCAL AL M. C.

-N. și P. M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 9739 din 24 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat S. L. D. I. P. C. EAN, și pe pârâtul intimat L. T. "M. E. ", având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Învățământului P. C. ean, avocat G. Patricia, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți și reprezentantul pârâtului intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate reclamantului intimat și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală. Nu solicită obligarea pârâților recurenți la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că prin sentința civilă nr. 9739/_, pronunțată în dosar nr._ de către Tribunalul Cluj,

s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâții C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N. și P. MUNICIPIULUI C. N.

prin întâmpinare, ca neîntemeiate.

S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul S. L. AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI P. C. EAN în numele membrei de sindicat M. L. în contradictoriu cu pârâții L. T. "M. E. "; C., C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N. și P. MUNICIPIULUI C. N. și în consecință:

A fost obligată pârâta L. T. "M. E. "; C. în calitate de angajator, la calcularea și la plata către membra de sindicat a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu_ și până la_, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.

Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N. și P. MUNICIPIULUI C. N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:

Excepțiile lipsei calității procesuale pasive

a pârâților C. Local al Municipiului C. -N. si P. Municipiului C. -N. au fost respinse ca nefondate, reținându-se că acești pârâți au calitatea de finanțatori ai unităților de învățământ preuniversitare.

Privitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâți, instanța a reținut că, potrivit art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, cererea în vederea soluționării unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate se poate formula în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului material la acțiune.

Potrivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, salariile in sistemul bugetar se platesc o data pe luna, in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta Prin urmare, dreptul de a acționa în justiție cu privire la drepturile salariale neacordate în această perioadă se naște în data de 16 a lunii următoare celei pentru care ar fi trebuit acordate drepturile.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. 3 din Codul de procedură civilă, termenele statornicite pe ani de sfârșesc în ziua anului corespunzătoare zilei de plecare.

În cauza de față, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de_ și vizează acordarea drepturilor salariale pentru perioada_ - _

, astfel că instanța constată că excepția invocată este neîntemeiată, fiind de natura evidenței că pentru diferențele de drepturi salariale solicitate termenul de prescripție nu era împlinit la data învestirii instanței, motiv pentru care și această excepție se va respinge ca neîntemeiată

Pe fondul cauzei

, s-a reținut că, în fapt, potrivit adeverințelor de la filele 6- 7, reclamanta M. L. a avut calitatea de angajata a pârâtului L. T. M.

E. C. -N. în perioada pentru care au fost solicitate drepturile, ocupând funcția didactică de învatatoare.

Constatând că reclamantul nu și-a primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 si 2009 personalului din învățământ și reținând faptul că aceste prevederi sunt în vigoare, în condițiile în care au fost aprobate prin Legea nr. 221/2008, Tribunalul a apreciat ca fiind fondată cererea dedusă judecății.

De asemenea, s-a reținut și decizia nr. 3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

În termen legal, au declarat recurs pârâții C. Local al municipiului C. -N. și P. municipiului C. -N. .

Prin recursurile formulate pârâții

au solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de C. Local C. -N. și P. Municipiului C. N., pentru lipsa calității procesuale pasive.

În motivarea recursului, recurenții au arătat că instanța de fond nu a avut în vedere poziția procesuală a acestor instituții, raportat la prevederile legale în vigoare acestea nu au legitimare procesuală pasivă, deoarece pentru ca aceste plăți să poată fi efectuate trebuiau să fie prevăzute în bugetul de stat, să fi fost repartizate și virate în contul bugetului local.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula si achita drepturile salariale acestora.

Bugetul pe anul 2011 a fost aprobat prin HCL nr.2 din 25 ian.2011, însă nu a fost asigurată sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.

De asemenea, față de prevederile art. 50 alin. 2 lit. a din Legea nr. 273/2006, Direcția Generală a Finanțelor P. e asigura repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit Legii nr.1 din 5 ian.2011 prin art.104 alin.2 finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

Intimata

nu a depus întâmpinare. Nu au fost administrate probe noi. Recursurile sunt nefondate.

Constatând că motivele invocate de către cei doi pârâți în susținerea recursurilor sunt similare, Curtea va proceda la analizarea concomitentă a acestora.

Criticile formulate de pârâți nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății, aceștia înțelegând să critice hotărârea tribunalului doar prin invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive proprii.

Prin raportare la normele legale incidente, Curtea apreciază că excepția nu poate fi primită.

Cum pretențiile deduse judecății se referă la perioada anterioară datei de_, Legea 1/2011, care este în vigoare începând cu data de_ (30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial din_ ) nu este incidentă în cauză, raporturile dintre părți fiind guvernate de Legea învățământului nr. 84/1995.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat "cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Conform dispozițiilor art.167 alin. din Legea nr.84/1995 statuează că finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de

învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ- teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale "veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabilește că "Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea.";

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale "veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.

În cauza dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât

C. Local al Municipiului C. N., rezidă din dispozițiile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, care stabilesc că acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și potrivit art. 36 alin. 6 pct. 1 asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.

Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat "finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001, aprobată prin Legea nr. 374/2001, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.

Așadar, criticile aduse de acest pârât sunt nefondate, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea acestuia doar la asigurarea către unitatea școlară a sumelor necesare plății drepturilor pretinse, iar nu la plata acestor sume direct către reclamanți. Or, din ansamblul dispozițiilor legale incidente în materie rezultă faptul că pârâtul recurent are pe segmentul lui de activitate atribuții specifice în ceea ce privește alocarea sumelor, reprezentând drepturi salariale.

P. Municipiului C. N. este ordonator principal de credite al bugetului orașului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv Municipiul C. N. , art. 62 alin. (1) din Legea administrației publice locale prevăzând expres că "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.

În consecință, Curtea observă că pârâții nu au fost chemați în judecată în calitate de angajatori, ci în calitate de ordonatori de credite (finanțatori), doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală.

Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale nu poate determina sistarea plății acestor drepturi, ordonatorii de credite având obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariaților la elaborarea bugetelor instituțiilor pe care le finanțează.

Faptul că pârâții nu au calitatea de angajatori ai reclamanților nu prezintă nicio relevanță, întrucât, așa cum s-a subliniat anterior, aceștia au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori de credite ai angajatorului reclamanților, cei din urmă solicitând obligarea la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va respinge ca nefondate recursurile pârâților

C. Local al Municipiului C. N. și P. Municipiului C. N. . Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. și P. MUNICIPIULUI C. -N. împotriva sentinței civile nr. 9739 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

D. G. L.

D.

D. C. G.

C.

M.

Red.DG/dact.MS 2 ex./_

Jud.fond: A.M.I.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 106/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă