Decizia civilă nr. 15/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 15/R/2013
Ședința publică din 07 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. GREFIER: C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. L. AL
I. P. C. EAN și, respectiv de pârâții C. LOCAL AL M. C. N.
, P. M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 9857 din 27 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați G. S. "S. P. " A., S. CU C. I-V. "N. I. ", C.
LOCAL AL C. A., P. C. A., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent S. L. al Învățământului P. C. ean, avocat G. Patricia, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea lasă cauza la o strigare ulterioară pentru a se verifica la Tribunalul Cluj dacă s-a întors dovada de comunicare a sentinței recurate, având în vedere că aceasta a fost comunicată pârâtului intimat G. Ș. "Ștefan P. "; A. la data de 12 decembrie 2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a treia strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent S. L. al Învățământului P.
C. ean, avocat G. Patricia, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar dovada de comunicare a sentinței recurate cu pârâtul intimat G. Ș. "Ștefan P. "; A. și arată că acesta nu a declarat recurs împotriva hotărârii atacate.
Curtea dispune coaserea la dosarul tribunalul fila de comunicare a hotărârii atacate cu pârâtul intimat G. Ș. "Ștefan P. "; și renumerotarea acestui dosar.
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului declarat de S. L. al Învățământului P. C. ean așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii introductive pentru reclamanții membrii de sindicat încadrați la unitatea de învățământ G. Ș. "Ștefan P. "; A. pentru perioada_ -_, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Referitor la recursurile declarate de pârâții recurenți P. municipiului C.
-N. și C. Local al municipiului C. -N., reprezentanta reclamantului
recurent solicită respingerea acestora, având în vedere că aceștia au calitate de ordonatori principali de credite conform art. 167 din legea veche a învățământului și a Legii nr. 1/2011.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9857din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada_ -_ invocată din oficiu de către instanță.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI P. C. EAN în numele membrilor de sindicat indicați în tabelul anexat cererii, în contradictoriu cu pârâții G. ȘCOLAR";ȘTEFAN P. "; A.
, Ș. CU C. I-V. "N. I. "; C., C. LOCAL AL C. UNEI A., P. C. UNEI A., C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. și P. MUNICIPIULUI
C. -N., și în consecință a fost obligat pârâtul G. ȘCOLAR";ȘTEFAN P. "; A. în calitate de angajator, la calcularea și la plata către membra de sindicat V. ANA-M. a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu_ și până la_, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL C. UNEI A., P. C. UNEI A.
, la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
A fost obligată pârâta Ș. CU C. I-V. "N. I. "; C. în calitate de angajator, la calcularea și la plata către membra de sindicat V. ANA-M. a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu_ și până la_, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. și P. MUNICIPIULUI C. -N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul au promovat prezenta acțiune în numele membrei de sindicat în calitatea sa de fost cadru didactic la cele două unități școlare, fapt care rezultă din adeverințele eliberate de către acestea (f. 6-7).
Referitor la acțiunea reclamantului, anterior Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 93/_ a constatat că Legea 221/2008 privind aprobarea OG 15/2008 este constituțională însă Guvernul României a emis OUG 136/2008 care limitează efectele creșterilor salariale dispuse prin Legea 221/2008 și prin OUG 151/2008 ceea ce face inaplicabilă respectiva lege.
Împotriva acestor două ordonanțe a fost invocată excepția de neconstituționalitate privind prevederile art. 1,2 și 4 din OUG 136/2008 și prevederile art. I pct.2 și 3 din OUG nr. 151/2008.
Prin Decizia nr. 843/_ și Decizia nr.989/_ Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate si a constatat că disp. art. I pct.2 si 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008
personalului din învățământ și art.2 și art.3 din O.U.G. nr.1/2009 sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a folosit aceleași argumente care au stat la baza constatării neconstituționalității O.U.G. nr. 136/2008 si a statuat că adoptarea ordonanțelor de urgență numai in scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de
Parlament încalcă prevederile art. 1 alin.4, art. 61 alin. 1 si art.115 alin.4 din legea fundamentală si este contrară dispozițiilor art. 115 alin.6 coroborate cu cele ale art. 41 si art. 47 alin.7 din Constituția Românei.
Trebuie remarcat că atât prin dispozițiile art.2 și art.3 din O.U.G.nr.1/2009 cât și prin dispozițiile art.2 și art.3 din O.U.G.nr.31/2009 și art.2 din O.U.G. nr.41/2009 se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art.I pct.2 și 3 din O.U.G. nr.151/2008 ce au fost declarate neconstituționale.
Apoi conform Deciziei nr.3/_ a Î.C.C.J. privind recursul în interesul legii asupra efectelor Deciziilor Curții Constituționale nr.1221/2008, nr.842/_ și nr.989/_, prevederile O.G.nr.15/2008, așa cum au fost aprobate și modificate prin Legea nr.221/2008, constituie temei legal pentru plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice stabilite de către acest act normativ și drepturile salariale efectiv încasate.
Se cunoaște că elementele principale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii și salarizarea acesteia de către angajator. Fiind un contract cu titlu oneros plata salariului constituie un element al său.
Salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza contractului individual de muncă, echivalentul muncii prestate de către angajat. Prin corelația dintre prestarea muncii de către salariat si salarizarea muncii de către angajator se respectă principiul echivalenței prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv poți pretinde numai în măsura în care dai.
Salariul constituie obiect dar si cauza contractului individual de muncă. Este obiect deoarece el constituie contraprestația pentru munca efectuată de către salariat, este cauză pentru că în vederea obținerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.
Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege. Reținerile din salariu, cu titlu de daune, se pot face doar în cazul în care datoria este scadentă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă.
Toți angajatorii, indiferent de forma de proprietate sunt obligați să depună la bancă, odată cu documentele pentru plata salariilor si documentația pentru plata contribuției datorate bugetului asigurărilor sociale de stat. In cazul neachitării, Casele teritoriale de pensii vor putea aplica măsuri de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite conform prevederilor legale privind executarea creanțelor bugetare.
In cazul lichidării administrative sau falimentului angajatorului, sumele datorate bugetului de stat se recuperează conform proceduri legale în această materie.
Potrivit dispozițiilor art.156 și art.163 din versiunea nemodificată a Codului Muncii, în vigoare la data nașterii drepturilor salariale solicitate, salariile se plătesc înaintea oricărei obligații bănești ale angajatorului iar plata acestora se dovedește prin semnarea statelor de plată,precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Conform prevederilor art.166 alin.4 din Codul Muncii angajatorul este obligat,în temeiul principiilor răspunderii civile contractuale,să-l despăgubească pe salariat în situația în care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa
angajatorului în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Pe de altă parte neplata de către angajator la scadența a drepturilor salariale cuvenite dă naștere,în plus față de achitarea salariului restant și obligației de plată a daunelor-interese sub forma dobânzii legale aferente sumei solicitate.
Față de cele ce preced, având în vedere că cea reprezentată de reclamant nu și-a primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin actele normative anterior arătate ca și faptul că prevederile O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce urmau a se acorda în cursul anilor 2008 si 2009 personalului din învățământ au fost în vigoare până în data de_, în condițiile în care aceste prevederi au fost aprobate prin Legea 221/2008, tribunalul a admis în parte cererea reclamantului, în conformitate cu prevederile art.208 si urm. din Legea nr. 62/2011, coroborate cu prevederile art.268 lit. c și art.269 din Codul Muncii și i-a obligat pe pârâți să calculeze, să aloce și să plătească sumele necesare drepturilor solicitate și cuvenite pentru cadrul didactic reprezentat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul S. L. din Învățământul P. C. ean și pârâții C. Local al municipiului C. -N. și P. municipiului C. -N. .
Prin recursul declarat de S. L. din Învățământul P. C. ean
, s-a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive pentru membrii de sindicat pentru perioada_ -_ .
În motivare reclamantul a arătat că instanța a admis cu privire la membrii de sindicat pentru perioada_ -_ admițând prescripția dreptului la acțiune pentru perioada_ -_ .
Instanța a admis excepția prin raportare la faptul că acțiunea a fost înregistrată în data_ .
Recurenta apreciază ca fiind greșită poziția instanței, deoarece termenul de 3 ani, prevăzut de art.283 alin.1 lit. c Codul muncii, se raportează de la data nașterii dreptului la acțiune.
În sistemul bugetar plata drepturilor salariale se face în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă conform Ordinului Ministrului finanțelor nr. 86 din 2005, modificată prin Ordinul Ministrului finanțelor nr. 1319/2006.
Raportat la prezenta speță drepturile salariale aferente lunii februarie 2009 se achită în perioada 5-15 mai 2009.
Apreciază că momentul nașterii dreptului la acțiune este atunci când creanța este certă, lichidă și exigibilă, cu alte cuvinte din momentul prejudicierii salariului, respectiv din momentul în care urmau a fi acordate anumite drepturi salariale.
Din acest motiv apreciază că prin raportare la data introducerii acțiunii _
, nu sunt prescrise drepturile salariale aferente perioadei 1 martie - 11 aprilie 2009.
Prin recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. ȘI P. MUNICIPIULUI C. -N., s-a solicitat
în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamantă, față de acești pârâți
.
În motivarea recursurilor s-a arătat că în mod eronat s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de recurenți întrucât în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula și achita drepturile salariale ale acestora.
S-a mai invocat în temeiul art. 1 din Legea 1/2011 că pentru ca pârâții să poată aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale este necesar ca sumele care cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost calculate în mod corect, sa fi fost prevăzute în bugetul de stat, din acesta, sumele destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate și virate în contul bugetului local de la bugetul de stat.
Totodată, bugetul pe anul 2012 a fost aprobat prin HCL nr. 57/2012 insa nu a fost asigurata sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.
De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2012, Legea 293/_ sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin Decizia directorului Direcției Generale a Finanțelor P. e Județene după consultarea consiliului județean, a primarului și cu asistenta tehnica de specialitate a Inspectoratului Ș. sau a Direcției de Munca și Solidaritate Sociala, după caz, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
Din coroborarea textelor legale la care s-a făcut referire mai sus, rezulta ca, pentru ca instituția pârâtă sa poată aloca fonduri pentru cheltuielile solicitate este imperios necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost calculate în mod corect, sa fi fost prevăzute în bugetul de stat - aceasta pe de-o parte, iar pe de alta parte, din bugetul de stat sumele destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate și virate în contul bugetului local, instituția pârâtă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, în funcție de necesarul financiar al fiecăreia, în conformitate cu dispozițiile art. 39, alin. 6 din Legea nr. 273/2006.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul declarat de pârâții C. Local al Municipiului C. -N. și P. municipiului C. -N.
se constată că în conformitate cu dispozițiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat
"cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Art. 167 din Legea nr. 84/1995 a învățământului (în vigoare în perioada pentru care reclamantul solicită drepturile salariale pentru membrii săi de sindicat, Legea 1/2011 invocată de recurenți neputând fi aplicată retroactiv) prevede că "(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. (2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(3) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de
bază se asigura prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale";.
De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabilește că "Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se
asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea.";
Conform art.36 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, iar în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. (4) lit. a) din același act normativ primarul este de ordonator principal de credite al bugetului unității administrativ-teritoriale.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, Curtea reține că recurenții au obligația să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate de reclamant, fiind fără relevanță că nu au calitate de angajatori ai membrilor de sindicat reprezentați de reclamant, în condițiile în care nu au fost obligați la calculul și plata drepturilor salariale.
Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale membrilor de sindicat pentru care reclamantul a formulat acțiunea nu poate determina sistarea plății acestor drepturi, ordonatorii de credite având obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariaților la elaborarea bugetelor instituțiilor pe care le finanțează.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă să respingă ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. municipiului C. -N. și C. Local al municipiului C. -N. .
Referitor la recursul promovat de S. L. al Învățământului P. C. ean
se apreciază că întrucât drepturile salariale aferente perioadei_ -_ se achită în perioada 5-15 aprilie 2009, termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii începe să curgă de la data la care trebuiau plătite drepturile salariale aferente lunii martie 2009.
În consecință, constatând că acțiunea a fost înregistrată în data de_, Curtea apreciază că instanța de fond a soluționat în mod greșit excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de S. L. AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI P. C. EAN împotriva sentinței civile nr. 9857 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. _
, care va fi modificată în parte în sensul că va fi admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei_ -_ și, în consecință, va fi obligat pârâtul G. UL S. "S. P. " A. să plătească membrei de sindicat V. ANA M. a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile cuvenite conform Legii nr. 221/2008 și cele efectiv achitate pentru perioada_ -_ .
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond
Vor fi respinse recursurile declarate de pârâții C. Local al municipiului
C. -N. și P. municipiului C. -N. împotriva aceleiași hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de S. | L. | AL I. P. | C. EAN |
împotriva sentinței civile nr. 9857 din _ | a Tribunalului C. | pronunțată în |
dosar nr._, pe care o modifică în parte și, în consecință admite excepția
prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada_ -_, și obligă pârâtul G. S. "S. P. " A. să plătească membrei de sindicat V. ANA M. diferența de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008, începând cu _
-_ .
Menține restul dispozițiilor.
Respinge ca nefondate recursurile | declarate | de | pârâții | P. |
MUNICIPIULUI C. -N. ȘI C. LOCAL C. -N. | . | |||
Decizia este irevocabilă. | ||||
Dată și pronunțată în ședința publică din _ | . |
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
S. | D. | D. | G. | L. | D. |
GREFIER
C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.E. B.
