Decizia civilă nr. 3797/2013. Contestație decizie sancționare salariat
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 3797/R/2013
Ședința publică din data de 01 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr. 1326/F din 17 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. N. privind și pe pârâții intimați I. Ș. J. B. -N. și Ș. G. ,,E. G. Ș., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal și asistat de avocat Săsărman Gavril și reprezentanta pârâtului intimat I. Ș. J. B. N., consilier juridic Olinca M., lipsă fiind celelalte părți.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtului intimat I. Ș.
J. B. N. depune la dosar delegația de reprezentare în instanță și întâmpinare și acte anexă, din care un exemplar îl înmânează reprezentantei reclamantului recurent.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a avea posibilitatea să studieze întâmpinarea care i-a fost comunicată la acest termen de judecată.
Instanța încuviințează cererea formulată și lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut la a doua strigare a cauzei, se prezintă aceleași persoane. Reprezentanta recurentului solicită a fi întrebată reprezentanta intimatului dacă postul care a fost ocupat de către recurent este liber.
Reprezentanta intimatului arată că postul a fost ocupat prin suplinire.
Atât reprezentanta reclamantului recurent, cât și reprezentanta pârâtului intimat arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației, a se dispune reintegrarea în funcția avută anterior, aceea de profesor de sport, cu obligarea pârâtei intimate la plata drepturilor salariale pe întreaga perioadă de care a fost privat reclamantul, până la reintegrarea acestuia, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În susținerea recursului arată că Hotărârea nr. 2/28 august 2012 a Colegiului de Disciplină de pe lângă I. Ș. J. B. N. este nulă absolută, deoarece a fost pronunțată într-un complet nelegal constituit, având în vedere dispozițiile Ordinului nr. 3866/2 mai 2012 elaborat de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru aprobarea regulamentului privind organizarea,
funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al M. ui Educației.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică. La nivelul ISJ B. N. s-a constituit Colegiul de Disciplină, componența acestuia respectă prevederile ordinului ministrului, având numărul de membri și membri supleanți stabilit prin ordin, pentru ca acest colegiu să fie
funcțional și să își poată îndeplini atribuțiile. Pe de altă parte arată că reclamantul recurent a recunoscut abaterile, iar argumentul acestuia cum că elevii l-au provocat nu are un suport real.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, ulterior extinsă, reclamantul M.
V. a chemat în judecată pe pârâții I. Ș. J. B. -N. și Ș. G. "E.
G. Ș., solicitând să se constate nulitatea absolută a hotărârii nr.2/28 august 2012, emisă de I. Ș. J. B. -N. și, în subsidiar, să dispună anularea acestei hotărâri, cu consecința repunerii lui în funcția avută și cu obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale de la data luării măsurii și până la reintegrarea sa efectivă, cu cheltuieli de judecată.
Pârâții I. Ș. J. B. -N. și Ș. G. "E. G. Ș., prin întâmpinare,
au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 1326/F din_ a Tribunalului B. N., pronunțată în dosar nr._
, a fost respinsă ca neîntemeiată, contestația formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele
:
Reclamantul a fost salariatul Școlii Generale (redenumită ulterior "G. ";) "E. G. Ș. ca profesor de educație fizică, până la data de_, când contractul individual de muncă a încetat, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară a desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă, în conformitate cu art.280 alin.1 și art.7 din Legea nr.1/2011, prin decizia nr.64/26 aprilie 2012 emisă de Ș. Generală "E. G. Ș. .
Anterior, prin decizia nr. 12/_, emisă de aceeași pârâtă reclamantul a fost sancționat disciplinar pentru săvârșirea mai multor abateri, respectiv: cu avertisment, în baza art.280 alin.2 litera "b"; din Legea nr.1/2011, pentru comportament inadecvat față de elevi, unii profesori și conducerea școlii; cu diminuarea salariului de bază pe o perioadă de 3 luni, începând cu data de 1 noiembrie 2011, pentru suspendarea unor ore de curs, fără avizul conducerii școlii, nesupravegherii activități extrașcolare, refuzul de a da notă explicativă la acte de indisciplină și i s-a suspendat pe o perioadă de 2 ani dreptul de înscriere la vreun concurs de ocupare a unei funcții didactice superioare, sau pentru obținerea gradelor didactice, în baza faptelor săvârșite în 5 octombrie 2011.
Reclamantul a formulat contestație împotriva ambelor decizii de sancționare la data de_ , contestație depusă la Colegiul de disciplină de pe lângă I. Ș. J. B.
-N.
iar, prin Hotărârea nr. 2/28 august 2012, contestația a fost respinsă ca fiind tardiv formulată și ca neîntemeiată contestația formulată împotriva deciziei nr.64/26 aprilie 2012.
Împotriva aceste hotărâri reclamantul a formulat contestație la Tribunalul B. -N. la data de_ .
Reclamantul susține că Hotărârea nr. 2/28 august 2012 este nulă absolut, din două puncte de vedere și anume:1) a prevăzut în cuprinsul ei faptul că aceasta poate fi atacată în 15 zile de la comunicare în timp ce termenul de contestare este de 30 de zile de la comunicare("conform art.268(5) Codul muncii";) și că a indica un alt termen este echivalent cu a nu indica termenul în care poate fi contestată hotărârea astfel că potrivit
"art. 268 lit. e"; din codul muncii, hotărârea atacată este nulă absolut; 2)- hotărârea atacă nu indică motivele pentru care au fost înlăturate apărările făcute de el în timpul cercetării prealabile așa cum prevede art. 268 lit. c din codul muncii, care iarăși sancționează cu nulitate și că organul de jurisdicție s-a mărginit doar să expună starea de fapt, făcută de ambele părți înscrisurile și probele administrate, ca apoi să respingă contestația fără să facă referire la susținerile făcute în apărare și care au relevat faptul ca a fost provocat de cei doi, că a avut rezultate bune și foarte bune pe linie profesională că i s-au acordat calificative de bine și foarte bine.
Tribunalul a constatat că Hotărârea nr.2/28 august 2012 îndeplinește cerințele prevăzute pentru un act administrativ jurisdicțional, în privința acestei hotărâri nefiind impuse cerințele de formă pentru decizia de sancționare disciplinară din art.252 din Codul muncii
, ci trebuie să cuprindă mențiunile specifice unui act administrativ jurisdicțional, respectiv conținutul actului de sesizare(contestația), mersul dezbaterilor, susținerile reclamantului, apărările pârâtului, probele propuse și administrate, motivarea în fapt și în drept, soluția dată asupra contestației, calea de atac și instanța competentă.
Din hotărâre rezultă că reclamantului i-a fost acordat termen pentru apărare, hotărârea cuprinde mersul dezbaterilor, este motivată în fapt și în drept, fiind indicate considerentele pentru care colegiul de disciplină apreciat că decizia din 4 noiembrie 2011 a fost tardiv contestată iar decizia de sancționare din 26 aprilie 2012 a fost legală și temeinică iar sancțiunea aplicată de unitatea de învățământ nu este prea severă ci în concordanță cu gravitatea faptei săvârșite de reclamant la data de 28 martie 2012.
Este indicată corect și instanța competentă și calea de atac.
Hotărârea îndeplinește astfel și cerințele de formă prevăzute de art.11-17 din Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene aprobat prin Ordinul MEC nr. 3866/2012.
Tribunalul a redat in extenso conținutul Hotărârii nr. 2/28 august 2012, în care sunt surprinse pe larg toate faptele reținute în sarcina reclamantului ca abateri disciplinare prin cele două decizii de sancționare contestate, ca și mersul cercetării efectuate în fața comisiei de disciplină, la toate termenele ce s-au succedat în cadrul acestei proceduri, toate susținerile făcute de părți prin înscrisuri și verbal în fața comisiei, în legătură cu aceste fapte, nefiind necesar a fi reluate în cuprinsul prezentei decizii decât în măsura în care motivele de recurs le vizează.
Astfel, în raport de decizia nr. 12/_, pe lângă alte chestiuni de procedură, reclamantul a arătat că tatăl elevului Bodriheic V. V. - și-a retras plângerea penală, considerând că a fost sancționat pentru o faptă inexistentă. Contestatorul a apreciat ca în această decizie de sancționare s-au adunat toate acuzațiile alimentate de profesorul Hădărău Augustin, fost director al școlii și membru în comisiile de cercetare disciplinară a contestatorului, precum și alte motive cum ar fi suspendarea unor ore de curs fără avizul conducerii școlii sau nesupravegherea la activități extrașcolare. Au fost depuse fișele de salarizare pe lunile septembrie-decembrie 2011 și ianuarie-martie 2012, din care reiese că nu s-a reținut plata nici unei ore neefectuate. Contestatorul a susținut că a efectuat antrenamente cu elevii, pentru campionate, în afara orelor de program, făcând naveta pe propria cheltuială, obținând rezultate mulțumitoare la toate campionatele școlare la care a participat, neavând nici o plângere pentru nesupravegherea copiilor. Consideră că este un fel de complot, îndreptat împotriva propriei persoane, din partea unor cadre didactice și membrii consiliului de administrație al școlii, în special din partea d-lui profesor Hădărău Augustin, care încearcă înlăturarea lui din școală pentru a face loc fiului său, Hădărău C. . La această acțiune împotriva contestatorului, susține acesta, s-a raliat și actualul director al școlii, profesor Sasu D. Zaharie, precum și primarul comunei Ș., Cornel M. il. Arată că în cursul lunii septembrie 2011 a depus o plângere, dat fiind că i s- a retras după o lună dirigenția de la clasă, aceasta fiind acordată profesorului suplinitor Hădărău C. . Apreciază contestatorul că scopul celor de mai sus rezidă din faptul că
familia Hădărău dorește postul de profesor de educație fizică și sport, motiv pentru care este în permanență provocat de unii colegi și, posibil, și de către unii copii de patroni, care au relații cu primarul.
Reclamantul a susținut că miza este și noua sala de sport, despre care primarul comunei crede că este moșia lui; are încredințarea că în mod tendențios i s-au aplicat trei sancțiuni disciplinare prin aceeași decizie de sancționare, pentru ca în cazul unei alte sancțiuni disciplinare, aceasta să poată fi cea de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă, sens în care crede că a fost premeditată provocarea copiilor.
În ce privește sancționarea cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, dispusă prin decizia nr. 64/_, arată că în data de_, la ora de educație fizică, s- au petrecut unele evenimente nedorite și regretabile, despre care a dat relații în notele explicative înregistrate sub nr. 510/_, respectiv nr. 540/_ .
În data de_ a fost convocat în fața comisiei de cercetare disciplinară a școlii, din care făcea parte și profesorul Hădărău Augustin, care îi este ostil, și de aceea a solicitat în data de_ schimbarea domnului profesor din comisie. Consiliul de administrație al Școlii a hotărât în data de_ menținerea acestuia în calitate de membru al comisiei.
Contestatorul își exprimă nemulțumirea față de atitudinea directorului școlii, considerând că acesta a dat informații presei în ceea ce îl privește și l-a dezinformat și pe inspectorul școlar de specialitate; este dezamăgit și de atitudinea primarului comunei Ș. ,
apreciind că acesta și-a făcut campanie electorală pe internet, exploatând cazul său, și s- a antepronunțat în legătură cu sancționarea sa disciplinară, instituind în acest fel o presiune uriașă asupra directorului unității de învățământ și asupra comisiei de cercetare disciplinară.
Solicită anularea deciziei de sancționare disciplinară nr. 64/_ și recunoaște faptul că "l-a atins cu palma peste obraz pe elevul P. D. "; și "a aplicat o corecție cu palma pe fața elevului Treitel Adi";, regretând cele întâmplate, menționând că pentru aceste fapte nu merită pedeapsa maximă și că se va supune altei sancțiuni, conform legii.
Contestatorul a depus înscrisuri: certificatul de înregistrare fiscală a Asociației Sportive Ș. e "Voința"; Ș., seria A nr. 0., copia certificatului de identitate sportivă a asociației Sportive Ș. e "Voința"; Ș. nr. 0058623, copii ale unor chitanțe și extrase de cont reprezentând sponsorizări obținute personal pentru asociația sportivă menționată, cu justificare cheltuirii acestor sume, precum și copii ale chitanțelor prin care elevii de la Ș. Generală Ș. au plătit sume bănești pentru a putea efectua antrenamente sportive la sala de sport aparținând Consiliului Local Rodna. Depune și copii ale unor diplome obținute la concursuri sportive de către elevii Școlii Generale Ș., pe care i-a antrenat, ca o ilustrare a activității extrașcolare desfășurată.
Directorul Școlii "E. G. Ș. a comunicat colegiului de disciplină o copie a carnetului de muncă al reclamantului, în care apare consemnat faptul că reclamantul a fost sancționat disciplinar în perioada în care a funcționat la Ș. Generala Ilva Mare cu reținerea a 5% din salariu, având consemnate și un număr de 148 de ore nemotivate în perioada lucrată în această unitate.
Înainte ca domnul director să termine de comunicat colegiului de disciplină ceea ce considera necesar, reclamantul a devenit violent verbal și a ieșit din sala în care se desfășura ședința colegiului de disciplină, amenințându-l pe directorul unității de învățământ.
Domnul director mai depune și o copie a aprecierii anuale a contestatorului pentru anul școlar 2006-2007, dată de Ș. Generală "Florian Porcius"; Rodna, precum și o copie a fișei de evaluare a profesorului în vederea acordării calificativului anual, pentru același an școlar. Depune și copii ale: dispoziției nr. 18/a/2006, dispoziției nr. 22/a/2006, dispoziției nr. 4/2007, toate emise de directorul Școlii Generale "Florian Porcius"; Rodna și referitoare la sancțiuni disciplinare aplicate contestatorului M. V. . Se depun și copii ale unor cereri formulate de contestator pentru învoiri în vederea participării la competiții sportive, precum și un extras din Raportul scris al inspecției de specialitate desfășurată la Ș. Generală "E. G. Ș., înregistrat la inspectoratul școlar sub nr. 5836/_ și la Ș. Generală Ș. sub nr.1436/_, din care rezultă calificativul "slab"; acordat contestatorului cu această ocazie.
Analizând actele și lucrările dosarului, membrii colegiului de disciplină au reținut în ceea ce privește cererea de anulare a deciziei de sancționare cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, dispusă prin decizia nr. 64/_ a directorului Școlii Generale "E. G. Ș., faptul că, urmare a sesizării formulate de doamna P. D.
M., mama elevului P. I. D. din clasa a VI-a B de la Ș. Generală Ș., înregistrată
sub nr. 411/_ și a sesizării elevului Treitel Adi, elev în clasa a V-a A la aceeași unitate de învățământ, înregistrată sub nr. 415/_, ambele referitoare la faptul că în ziua de_, la ora de educație fizică și sport, elevii au fost loviți de către domnul profesor M. V., în Consiliul de administrație al școlii din data de 4 aprilie 2012 s-a decis constituirea unei comisii de cercetare disciplinară a reclamantului, comisie care s-a constituit prin decizia nr. 63/_ a directorului, în conformitate cu prevederile art. 280 alin. 5 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
În fața comisiei de disciplină contestatorul recunoaște faptul că "l-a atins cu palma peste obraz pe elevul P. D. "; și "a aplicat o corecție cu palma pe fața elevului Treitel Adi";, regretând cele întâmplate, menționând că pentru aceste fapte nu merită pedeapsa maximă și că se va supune altei sancțiuni legale.
Aceeași poziție a avut-o contestatorul și față de Colegiul de disciplină, recunoscând abaterea disciplinară, faptul că i-a lovit pe cei doi elevi, chiar daca regretă fapta și apreciază că gestul a fost motivat, fiind provocat de cei doi elevi.
Tribunalul reține că Hotărârea nr.2/2012 este legală și temeinică.
Referitor la decizia de sancționare disciplinară nr.64/_
, tribunalul a reținut că îndeplinește toate cerințele de formă și fond prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art.251-252 din Codul muncii, precum și de art.280 alin.4-8 din Legea nr.1/2011.
Decizia a fost temeinică și în privința faptei reținute în sarcina reclamantului precum și în ce privește sancțiunea aplicată.
Reclamantul a fost profesor de educație fizică și la ora de sport din data de 28 martie a lovit doi elevi din clasa la care reclamantul desfășura activitatea de predare. Nu a probat reclamantul că ar fi fost provocat de cei elevi și chiar dacă ar fi reale susținerile reclamantului, aplicarea de corecții fizice elevilor nu sunt admise, mijloace de sancționare pentru actele de indisciplină a elevilor, fiind doar cele prevăzute de lege.
S-a constatat că reclamantul nu este la prima abatere, prezumându-se ca fiind săvârșite toate faptele menționate în decizia de sancționare nr. 12/2011 și totodată și anterior a mai fost sancționat disciplinar. Din copia carnetului de muncă al reclamantului reiese că acesta a avut absențe nemotivate nu numai la unitatea de învățământ precedentă Școlii generale "E. G. Ș., adică Ș. generală "Florian Porcius"; Rodna ci, și la unitatea de învățământ unde și-a desfășurat activitatea, Ș. generală Poiana Ilvei.
Chiar dacă tribunalul a avut în vedere doar fapta în privința căreia reclamantul recunoaște că a fost cercetat disciplinar, s-a constată că fapta săvârșită de reclamant în luna octombrie 2011, constituie tot o faptă de lovire a unui elev, fără să se poate reține că acea faptă a fost inexistentă, așa cum susține reclamantului, datorită faptului că plângerea penală formulată de părinții elevului a fost soluționată prin rezoluție neîncepere urmărire penală la data de 30 noiembrie 2011, în dosarul nr.1284/P/2011 al Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, întrucât această soluție a fost dată urmare a împăcării părților și nu a inexistenței faptei, în considerentele rezoluției statuându-se că, urmare a lovirii, lovire pe care reclamantul o apreciază ca fiind "atingere";, elevul a necesitat un număr de 13-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Conform art. 250 din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se stabilește în funcție de gravitatea faptei avându-se în vedere: împrejurările în care fapta a fost săvârșită; gradul de vinovăție a salariatului; consecințele abaterii disciplinare; comportarea generală în serviciu a salariatului; eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Având în vedere calitatea reclamantului de profesor, faptul că abaterea disciplinară a fost săvârșită în timpul orei, în prezența celorlalți elevi, faptul că anterior a mai săvârșit același tip de faptă; consecințele faptei sale, comportarea generală a reclamantul, chiar dacă acesta a participat cu unii elevi la competiții sportive, faptul că a mai fost sancționat disciplinar, justifică pe deplin aplicarea sancțiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de muncă.
Față de aceste considerente de fapt și de drept tribunalul a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul
, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii contestației, a se dispune reintegrarea în funcția avuta cu obligarea intimatei la plata drepturilor salariale pe întreaga perioada de care a fost privat, până la integrarea efectivă, cu cheltuieli de judecata în ambele instanțe.
În motivare arată că recursul vizează doar capătul de cerere din contestația introdusa referitor la încetarea contractului de muncă, măsură luată prin decizia nr. 64/26 aprilie 2012, decizie care a fost atacata la Consiliul de disciplina de pe lângă I. Ș. J. B. -N., fiind respinsa.
Hotărârea nr. 2/28 aug.2012 a Colegiului de Disciplina de pe lingă I. Ș. J.
B. -N. este nulă absolut, deoarece a fost pronunțată (judecată) într-un complet nelegal constituit.
Are în vedere dispozițiile Ordinului nr. 3866/2 mai 2012 elaborat de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru aprobarea regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplina al M. ui, Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale Colegiilor de disciplina de pe lângă inspectoratele școlare județene, potrivit căruia, din Colegiul de disciplina fac parte un inspector școlar general adjunct, 2 inspectori școlari, un consilier juridic, câte un reprezentant desemnat de fiecare federație sindicala etc. (art.8), iar potrivit art.8 (7) ședința colegiului de disciplina este statutara în prezența a cel puțin jumătate plus unu din totalul membrilor.
Potrivit art. 14(7) membrii colegiului de disciplină hotărăsc motivat asupra contestației, pe baza probelor administrate și a susținerilor părților, iar potrivit art. 14(8) hotărârea se ia cu majoritatea simpla a membrilor prezenți.
În componența completului care a judecat contestația trebuia sa fie mai mulți membri nu unul așa cum s-a procedat, astfel ca hotărârea pronunțata în contestația introdusă este nulă absolut.
Aceasta hotărâre nu face referire în nici un fel la susținerile și argumentele făcute prin actele scrise depuse la dosar, în special prin Memoriul înregistrat sub nr. 215/_ la I. Ș. J. .
Pe cale de consecința, și hotărârea instanței de fond, care a validat hotărârea atacata este nelegala.
Hotărârea nr. 2/28 august 2012 nu a fost semnată de președintele acestui colegiu care a soluționat cauză. Are în vedere celelalte înscrisuri semnate de același inspector școlar general adjunct, prof. Mihai M. (adresa nr. 5044/9 august 2012, nr. 4532/16 iulie 2012), ce poarta o alta semnătură.
Hotărârea este nelegală și netemeinică și prin prisma reținerilor că a comis o abatere disciplinara gravă și că singura măsura posibilă este desfacerea (încetarea) contractului de muncă. De la început a recunoscut fapta și a arătat ca s-a comis în niște împrejurări, determinate și de atitudinea celor doi elevi.
Trebuie să se țină seama și de rezultatele foarte bune pe care le-a obținut cu elevii din clasele la care a fost profesor, materializate în diplomele obținute, cu toate piedicile, intrigile, pe care a trebuit sa le suporte din partea conducerii școlii (a fostului director Hadarau Augustin) și din partea fostului primar al comunei.
Măsura luata este mult prea gravă față de abaterea săvârșită și se poate înlocui cu o altă măsură din cele prevăzute de art. 264 Codul muncii.
În drept, invocă prevederile art. 299 și urm, art. 304 pct.9, art. 312 și 274 cod proc.
civ.
Prin întâmpinare, pârâtul I. Ș. J. B. - N.
, solicitând respingerea
recursului și menținerea în totalitate a sentinței ca legală și temeinică.
În motivare susține că potrivit prevederilor Ordinului MECTS nr. 3866/_, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 311/_, la nivelul I. ui Ș.
J. B. -N. s-a constituit Colegiul de disciplină prin decizia nr. 3705/_ . Componența colegiului de disciplină respectă prevederile ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului invocat, având numărul de membri stabilit prin ordin, precum și membri supleanți necesari pentru ca acest colegiu să fie funcțional și să își poată îndeplini atribuțiile.
Depune și copii ale proceselor verbale încheiate în ședințele colegiului de disciplină în care s-a analizat și soluționat contestația formulată de reclamant, din 19 iulie 2012, 9 august 2012, 22 august 2012 și 28 august 2012, cu precizarea că în Hotărârea nr. 2/2012 sunt incluse conținuturile acestor procese verbale. Acesta a judecat contestația față de măsura desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă având cvorumul necesar pentru a fi statutar.
Colegiul de disciplină de pe lângă ISJ B. -N. este compus dintr-un număr de 5 membri, întrucât la nivelul județului există o singură federație sindicală din învățământul preuniversitar, reprezentativă la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar.
La toate termenele la care s-a judecat contestația reclamantului au fost prezenți patru dintre cei cinci membrii ai colegiului, ședințele au fost statutare, întrucât au fost prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor, respectându-se prevederile art. 8 alin.(7) din OMECTS nr.3866/2012.
Hotărârea nr. 2/2012 a colegiului de disciplină a fost semnată de doamna Tabără
C., inspector școlar general al I. ui Ș. J. B. -N., în calitate de președinte supleant al colegiului de disciplină.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii și a modificării deciziei nr. 2/_ emisă de ISJ B. -N. în sensul că admiterii contestației formulate împotriva deciziei nr. 64/_ și al înlocuirii sancțiunii încetării contractului individual de muncă al reclamantului cu sancțiunea diminuării cu 15% a salariului de bază pe o perioadă de 6 luni.
Se constată, în acest sens, că sunt nefondate primele motive de recurs invocate.
Astfel, în ce privește susținerea că nu ar fi fost soluționată contestația reclamantului de către colegiul de disciplină din cadrul I. ui Ș. J. B. N. în componența legală, Curtea notează că recurentul se raportează la faptul că hotărârea acestui colegiu, nr. 2/2012, poartă doar semnătura unui singur membru al colegiului.
Faptul nu are relevanța pe care o deduce recurentul, anume, nu atestă că judecata contestației a fost făcută de acest unic membru al colegiului de disciplină, în condițiile în care în procesele verbale întocmite cu ocazia multiplelor termene de-a lungul cărora s-a întins cercetarea, s-a înregistrat de fiecare dată prezența unui număr de cel puțin 4 membri ai colegiului, fiind astfel întrunit cvorumul legal potrivit prevederilor art. 8 alin.(7) din OMECTS nr.3866/2012, iar decizia de respingere a contestației reclamantului a fost adoptată cu acest cvorum la ultimul termen, anume, 28 august 2012, fapt consemnat în procesul verbal al ședinței (filele 19-20 dosar recurs).
Hotărârea nr. 2/2012 poartă doar semnătura președintelui și al secretarei colegiului, fapt care demonstrează că aceștia au atestat prin semnătură caracterul veridic al hotărârii, ca emanând de la acest organ disciplinar al instituției pe care o reprezintă, iar nu că hotărârea ar emana doar de la aceștia. Cu alte cuvinte, decizia de respingere a contestației reclamantului a fost adoptată cu cvorumul cerut de dispozițiile reglementare pe care părțile se întemeiază, iar redactarea formei finale a acestei decizii, incluzând și considerentele pe care se întemeiază, a fost făcută ulterior, fiind semnată de către președinte, fără a exista dispoziții legale care să stipuleze sancțiuni pentru acest mod de lucru.
Nu se poate afirma că prin această modalitate, s-ar fi încălcat prevederile art. 14 alin. 7 din OMECTS nr.3866/2012, care statuează că "membrii colegiului de disciplină hotărăsc motivat asupra contestației, pe baza probelor administrate și a susținerilor părților";, chiar în lipsa semnăturii tuturor membrilor colegiului de disciplină de pe forma motivată a deciziei, fiind evident că sarcina redactării motivării și a deciziei în formă finală a fost delegată unui membru, iar sancționarea unei atari proceduri ar fi excesiv de formală și nejustificată prin dispoziții clare în acest sens.
Se mai invocă de către recurent, ca un secund motiv de recurs, faptul că semnătura de pe hotărârea nr. 2/_ nu aparține președintelui colegiului de disciplină, însă acest aspect a fost clarificat într-o manieră necontestată de către reprezentanta intimatului I. Ș. J. B. N., care a arătat că semnătura aparține președintei supleante a colegiului de disciplină, nefiind invocate, față de aceste precizări, noi critici de nelegalitate de către recurent.
Întemeiat apare însă cel de-al treilea motiv de recurs formulat, sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate, în raport de toate circumstanțele cauzei și de apărările formulate de către contestator.
Astfel, acesta a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că a fost provocat de către elevi, fiind lovit intenționat de către aceștia cu mingea, în contextul în care la nivelul comunității mici în care s-au derulat raporturile juridice supuse judecății, ar exista o divizare a intereselor sociale și un interes conturat pentru înlăturarea acestuia din școală.
În mod evident, cum corect a reținut tribunalul, nu poate fi scuzată fapta unui cadru didactic, care chiar în ipotetice împrejurări de provocare din partea elevilor, apelează la măsuri coercitive fizic (loviri) față de elevi, profesorul având o misiune nu doar informativă, de a transmite un anumit volum de cunoștințe practice sau teoretice elevilor, ci și una educativă, fiind în primul rând un exemplu pentru aceștia prin chiar personalitatea sa, astfel încât în exercitarea funcției sale, este necesar a păstra un comportament exemplar, neviolent, pilduitor pentru devenirea copiilor.
În contextul în care apar devieri de la acest comportament exemplar, se impune sancționarea celor vinovați, fapt pe care de altfel recurentul îl acceptă și chiar îl solicită, arătând prin acțiunea înregistrată că măsura luata este mult prea gravă față de abaterea săvârșită și se poate înlocui cu o altă măsură din cele prevăzute de art. 264 Codul muncii.
Acest aspect, al sincerității reclamantului, care pe tot parcursul cercetării disciplinare a recunoscut fapta și a regretat-o, trebuie luat în considerare.
A reținut tribunalul că reclamantul nu a dovedit provocarea, însă Curtea constată că în conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului, astfel încât elucidarea împrejurărilor în care s-a produs abaterea disciplinară sancționată revenea acestuia, mai cu seamă că s-a invocat provocarea ca apărare de către reclamant, în cadrul cercetării disciplinare, iar decizia de sancționare trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost
înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare (art. 252 Codul muncii).
Or, prin decizia nr. 64/2012 nu s-au arătat considerentele pentru care au fost înlăturate aceste apărări, angajatorul nu a deconstruit afirmațiile reclamantului privitoare la crearea unei atmosfere ostile din partea conducerii în ce-l privește, și care ar fi ocazionat săvârșirea abaterii. Dimpotrivă, angajatorul a refuzat a înlătura din comisia de cercetare disciplinară pe membrul acesteia față de care reclamantul a indicat că ar
justifica interese contrare reclamantului, în legătură chiar cu cercetarea disciplinară, deci practic un caz de incompatibilitate.
Aceste omisiuni săvârșite cu ocazia cercetării disciplinare nu pot fi imputate reclamantului, ca reprezentând o omisiune a acestuia de a proba. Cercetarea împrejurărilor faptei, indicate de angajat, revine angajatorului, legat de obligația acestuia de a motiva înlăturarea apărărilor angajatului.
Sub aspectul faptelor anterioare pentru care reclamantul a mai fost sancționat, Curtea reține că acestea au vizat 6 zile de absențe nemotivate în cursul anilor 2006 și 2007, iar ulterior mutării la școala pârâtă, a mai fost sancționat doar o dată, prin decizia
nr. 12/2011, atacată și ea prin contestația formulată la colegiul de disciplină de pe lângă
I. Ș. J. B. N. și soluționată prin hotărârea nr. 2/_ .
Or, prin această decizie, nr. 12/2011, i s-au aplicat trei sancțiuni pentru două abateri, dintre care pentru fapta de a-l fi lovit pe elevul Bodriheic V., s-au aplicat sancțiunea avertismentului și a suspendării dreptului de a se înscrie la vreun concurs pe o perioadă de 2 ani, astfel încât concluzia nu poate fi decât că gravitatea acestei fapte a fost redusă, fiind aplicată cea mai puțin gravă dintre sancțiunile disciplinare reglementate de Codul muncii, față de împrejurările cauzei, pe care instanța nu le-a putut verifica, fiind tardivă contestația formulată de către contestator sub acest aspect și nefiind dezvoltate motive de recurs în această privință.
Celelalte fapte sancționate prin decizia nr. 12/2011 constau în suspendarea unor ore de curs fără avizul conducerii școlii, nesupravegherea elevilor la activități extrașcolare, refuzul de a da notă explicativă la acte de indisciplină, fără alte determinări care să permită instanței a aprecia în concret gravitatea faptelor, în operațiunea de apreciere a proporționalității sancțiunii aplicate prin decizia nr. 64/2012 prin raportare la activitatea anterioară a salariatului. Pentru aceste fapte reținute prin decizia nr. 12/2011 s-a aplicat reclamantului diminuarea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de 3 luni.
Or, în raport de aceste sancțiuni anterioare, ca și de celelalte considerente ce preced, sub raportul gravității faptei și a circumstanțelor în care s-a săvârșit, Curtea apreciază că pentru o corectă aplicare a legii, este necesar a se înlocui sancțiunea concedierii disciplinare, care este cea mai drastică dintre sancțiunile aplicabile în dreptul muncii, cu următoarea ca importanță în ierarhia sancțiunilor disciplinare, anume, cea a diminuării cu 15% a salariului de bază pe o perioadă de 6 luni, sancțiune suficientă pentru a se atrage atenția reclamantului asupra gravității faptei de a aplica corecții fizice elevilor și de natură a preveni pe viitor repetarea unor astfel de fapte.
Se au în vedere și elementele de bună purtare probate prin diplomele obținute ca urmare a implicării deosebite a recurentului în promovarea interesului elevilor săi pentru sport și în dezvoltarea unei culturi sportive în rândul tinerilor, fiind evident că acesta își ia în serios, din acest punct de vedere, menirea de dascăl în mediul rural, canalizând interesul elevilor în domenii pozitive pentru dezvoltarea acestora și susținând comunitatea locală în cadrul competițiilor la care școala a participat.
De asemenea, se constată, sub acest aspect, faptul că prin întâmpinarea formulată în recurs, doar în ce privește primele două motive de recurs s-a formulat opoziție din partea intimatului I. Ș. J. B. N., în timp ce în raport de ultimul motiv de recurs, formulat sub aspectul individualizării sancțiunii, nu au fost dezvoltate apărări, practic nefiind propus de intimat un alt punct de vedere decât cel al recurentului sub acest aspect.
Ca urmare a înlocuirii sancțiunii aplicate, potrivit prevederilor art. 80 Codul muncii, Curtea va dispune reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior și obligarea pârâtei Ș. G. "E. G. Ș. la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, pentru perioada cuprinsă între data concedierii și cea a reintegrării efective.
Vor fi menținute dispozițiile primei instanțe care nu au făcut obiectul recursului, anume, cele vizând valabilitatea deciziei nr. 2/_ emisă de I. Ș. J. B.
-N. sub raportul modului de soluționare a contestației împotriva deciziei de sancționare nr. 12/2011 emisă de Ș. G. "E. G. Ș. .
În temeiul art. 274 C.proc.civ., având în vedere măsura în care a fost modificată sentința, vor fi obligați pârâții intimați la plata către recurent a cheltuielilor de judecată parțiale aferente fondului și recursului, în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu avocațial.
În drept, se au în vedere prevederile art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr. 1326/F din_ a Tribunalului B. N., pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M.
V. în contradictoriu cu pârâții I. Ș. J. B. -N., respectiv Ș. G.
"E. G. Ș., și în consecință:
Modifică decizia nr. 2/_ emisă de I. Ș. J. B. -N. în sensul că admite contestația formulată împotriva deciziei nr. 64/_ a pârâtei Ș. G.
"E. G. Ș. .
Anulează în parte decizia nr. 64/_ în sensul înlocuirii sancțiunii încetării contractului individual de muncă al reclamantului cu sancțiunea diminuării cu 15% a salariului de bază pe o perioadă de 6 luni.
Dispune reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior.
Obligă pârâta Ș. G. "E. G. Ș. la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei.
Obligă pe intimații I. Ș. J. B. -N. și Ș. G. "E. G. Ș. să plătească recurentului suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs și la fond, parțiale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
I. T. | D. C. | G. | M. | N. |
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.fond. B. R. I.
GREFIER,
A. B.
