Sentința civilă nr. 3940/2013. Contestație decizie sancționare salariat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR.3940

Ședința publică din 16 septembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: C. N. C., judecător Grefier: P. A.

Completul este asistat de asistenții judiciari

P. R. S.

V. R. I.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta T. I. C. cu sediul în Ș. S., str. N. Bălcescu, nr.13,ap.7, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâta S. B. S. N., cu sediul în N., str. G., nr.30, județul Sălaj, având ca obiect contestație decizie de sancționare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei av. Man Ovidiu, reprezentanta pârâtului av. Groza Liliana și martorul

T. G. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se învederează instanței faptul că reprezentanta pârâtului av. Groza Liliana a depus prin serviciul registratură note de ședință, de asemenea se mai arată faptul că s-a depus răspuns la adresa trimisă la termenul anterior.

Reprezentantul reclamantei av. Man Ovidiu, depune la dosarul cauzei o copie după certificatul medical al reclamantei.

Se procedează la audierea, sub prestare de jurământ, a martorului T. G., depoziția acesteia fiind consemnată la filele 37, din dosarul cauzei.

Reprezentanta pârâtului av. Groza Liliana arată faptul că renunță la martorul Florea Bianca.

Instanța i-a act de renunțare la martorul Florea Bianca.

Instanța pune în discuție excepția lipsei de obiect, excepție invocată de către pârâtă.

Reprezentantul reclamantei av. Man Ovidiu, solicită respingerea excepției invocate de către pârât.

Reprezentanta pârâtului av. Groza Liliana solicită admiterea excepției.

Nemaifiind cereri în probațiune, ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul reclamantei av. Man Ovidiu, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei la anularea deciziei de concediere nr.30/_ și reîncadrarea reclamantei pe postul deținut anterior emiterii deciziei

de concediere, de asemenea obligarea pârâtei la plata către reclamantă a drepturilor bănești neachitate, sume indexate, majorate și reactualizate cu rata inflației, cu cheltuieli de judecată conform chitanței anexate.

Reprezentanta pârâtului av. Groza Liliana solicită respingerea acțiunii. Instanța, pe baza actelor de la dosar reține cauza în pronunțare

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea sa reclamanta T. I. C. a solicitat instanței :

  • constatarea nulității absolute a Deciziei de concediere nr.30/_, emisă de pârâta S. B. S.

  • obligarea pârâtei la reâncadrarea sa pe postul deținut anterior concedierii.

  • obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri bănești egale cu salariile de care ar fi fost lipsită indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat în calitate de salariat de la data concedierii și până la data reîncadrării efective.

  • obligarea pârâtei la plata concediului medical pe perioada_ -_ și pe viitor pentru toată durata incapacității temporare de muncă justificate prin concedii medicale, după data de_ .

  • obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru perioada_ -_ în care a desfășurat activitate pentru care nu a fost salarizată.

  • obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale pentru sumele datorate de la scadență și până la achitarea integrală.

  • obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale reclamanta arată că a fost angajată cu contract individual de muncă a pârâtei până la data de_, când aceasta a procedat la concedierea sa in temeiul art.61 lit.a din Codul muncii, emițând în acest sens Decizia nr.30/._ .

Reclamanta consideră ca această decizie este lovită de nulitate deoarece nu au fost respectate prevederile art.63 alin.1 raportat la prevederile art.263 - 268 din Codul muncii și prevederile art.60 raportate la prevederile art.78 Codul muncii.

În mod concret se arată faptul că decizia de concediere disciplinară a fost emisă fără ca în prealabil să se parcurgă procedura cercetării disciplinare prealabile iar în cuprinsul deciziei nu s-a făcut descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară.

De asemenea decizia a fost emisă în perioada în care reclamanta se afla în concediu pentru incapacitate temporară de muncă.

Se arată faptul că pentru perioada_ -_ a depus certificate pentru concediu medical la sediul pârâtei dar aceasta nu a făcut plata indemnizației cuvenite.

În privința drepturilor salariale solicitate pentru perioada_ -_ reclamanta arată faptul că a prestat muncă pentru pârâtă dar aceasta a refuzat să - i plătească drepturile salariale cuvenite cu motivația că plecarea intempestivă în concediu medical i-a creat un prejudiciu patrimonial.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pârâta a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantei ca rămasă fără obiect deoarece i-a emis acesteia adresa nr.31/_ prin care a invitat-o la sediul său în vederea reîncadrării, încasării drepturilor salariale aferente lunilor decembrie 2012 și ianuarie 2013, deoarece aceasta nu a dat curs invitației.

Se arată că nu s-a putut calcula indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă aferentă lunii ianuarie 2013 deoarece reclamanta nu a depus la sediul pârâtei certificatu de concediu medical nr.0629468, acordat la data de_ .

În privința concedierii reclamantei pârâta arată că aceasta a lipsit nemotivat în datele de_ și_ încălcând astfel prevederile regulamentului intern și ca urmare a fost emisă decizia de concediere nr.30/_ .

Pârâta susține că nu au fost încălcate prevederile art.60 din Codul muncii deoarece decizia de concediere a fost întocmită în perioada în care reclamanta nu se mai afla în concediu medical.

De astfel pârâta consideră că certificatele de concediu medical au fost eliberate cu nesocotirea dispozițiilor Ordinului nr.60 /2006.

Pârâta a formulat și o cerere reconvențională prin care a solicitat instanței obligarea reclamantei la plata sumei de 250 lei reprezentând cotă - parte din lips de inventar în cuantum de 1504,57 lei stabilită prin inventarul nr. 2912/2013.

Lipsa de inventar a fost constatată pentru perioada ianuarie 2012 - ianuarie 2013 și se consideră că trebuie recuperată de la reclamantă în temeiul art.169 alin.2 și 254 din Codul muncii.

În cauză s-a administrat proba cu acte și a fost audiat martorul T. G. . Asupra acuzei de față instanța reține următoarele:

Instanța va respinge excepția lipsei de obiect invocată de către pârâtă având în vedere faptul că decizia contestată a fost comunicată reclamantei, intrând în circuitul civil și producând efecte neputând fii revocată de către pârâtă iar drepturile salariale cuvenite reclamantei nu i-au fost efectiv achitate acesteia.

Reclamanta a fost angajată cu contract individual de muncă la societatea pârâtă până la data de_ când aceasta a procedat la concedierea reclamantei în temeiul art.61 lit.a din Codul muncii, emițând în acest sens Decizia nr.30/_ .

Această decizie i-a fost comunicată reclamantei la data de_ .

Anterior emiterii acestei decizii reclamanta a beneficiat de concediu pentru incapacitatea temporară de muncă fiind eliberate certificate de concediu medical seria CCMAF nr.0629457 și seria CCMAF nr.0629458 pentru perioada_ -_ .

Aceste certificate de concediu medical au fost comunicate pârâtei de către soțul reclamantei la data de_ (f.22).

Ulterior au fost eliberat și certificatul de concediu medical seria CCMAF nr.0629468, pentru perioada_ -_ .

Acest certificat de concediu medical nu a fost comunicat pârâtei deoarece administratorul acesteia a refuzat primirea lui.

De astfel pârâta consideră că aceste certificate de concediu medical au fost acordate în mod nelegal dar nu a dovedit că a întreprins vreun demers în vederea anulării acestora conform art.51 din OUG nr.158/2005.

Procedând la emiterea deciziei constatate în această perioadă pârâta a încălcat prevederile art.60 alin.1 lit.a și c din Codul muncii conform cărora concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă stabilită prin certificatul medical și pe durata în care salariata este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere (f.22).

De asemenea decizia contestată a fost emisă cu încălcarea prevederilor art.251 și 252 din Codul muncii, fără ca să fie efectuată cercetarea disciplinară prealabilă și fără să fie menționate în cuprinsul ei descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat și nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului.

Având în vedere aceste considerente instanța va anula decizia de concediere nr.30/_ .

Ca urmare în temeiul art.80 din Codul muncii instanța va obliga pârâta să reîncadreze pe reclamantă pe postul deținut anterior concedierii și o va obliga să- i plătească acesteia despăgubiri egale cu drepturile salariale și celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat de la data concedierii și până la data reîncadrării efective, precum și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada_ -_, suma indexată, majorată și reactualizată.

În privința drepturilor salariale cuvenitei reclamantei pentru munca prestată în perioada_ -_, instanța reține faptul că pârâta nu a putut face dovada achitării lor conform prevederilor art.168 din Codul muncii, nefiind depus la dosarul cauzei nici un act justificativ de plată.

Prin urmare pârâta va fi obligată să plătească aceste drepturi salariale reclamantei deoarece potrivit art.159, alin.2, art.166 alin.1 și art.169 alin.1 din Codul muncii, pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se plătește cel puțin odată pe lună, și asupra căruia nu poate fi operată nici o reținere, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă instanța va obliga pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată (chitanța nr.314/_ ).

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge excepția lipsei de obiect, excepție invocate de parata S. B. S. Admite cererea formulată de reclamanta T. I. C. cu domiciliul în Ș.

S., str. N. Bălcescu, nr. 13,ap. 7, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâta S.

B. S. N., cu sediul în N., str. G., nr. 30, județul Sălaj și în consecință anulează decizia de concediere nr. 30/_ emisă de parata, dispune reîncadrarea reclamantei pe postul deținut anterior emiterii acestei decizii.

Obliga pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale precum și celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat de la data concedierii și până la data reîncadrării efective.

Obliga pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale neacordate aferente perioadei_ -_ precum și contravaloarea concediilor pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada_ -_ .

Obliga pârâta să plătească reclamantei toate aceste sume indexate, majorate și reactualizate.

Obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică la sediul Tribunalului Sălaj.

Președinte,

Asistenți judiciari,

Grefier,

C. N. C.

P. R.

S.

V.

R. I. P. A.

Red.P.R.S./_

Dact.P.A./_

Com.4ex.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3940/2013. Contestație decizie sancționare salariat