Decizia civilă nr. 3876/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3876/R/2013
Ședința publică din 07 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul L. F. împotriva sentinței civile nr. 12473 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată S. C. DE R.
L. C. - S. B. SA, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent L. F., asistat de avocat Negru P. a L., lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că această cauză a fost reținută în pronunțare la data de 23 septembrie 2013, când instanța cu ocazia deliberării a constatat că sunt necesare lămuriri referitoare la despăgubirile solicitate pentru plata stimulentului de inserție prevăzut de art. 7 alin. 1 din OUG 111/2010 și a dispus repunerea pe rol a cauzei.
De asemenea, se constată că la data de 02 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, Agenția Județeană pentru Plăți și Inserție Socială C. a depus la dosar informațiile solicitate de către instanță.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentantul reclamantului recurent arată că înțelege să își mențină concluziile puse în ședința publică din 23 septembrie 2013, când s-a acordat cuvântul asupra recursului, cu precizarea că în încheierea de ședință din data de
23 septembrie 2013 s-a consemnat din eroare că funcția pe care a avut-o reclamantul recurent la data la care i s-a desfăcut contractul de muncă este TSE, însă acesta a avut funcția de șef formație PTE, având în vedere că în cazul în care se va admite recursul și în consecință se va admite și contestația când se va dispune reîncadrarea și drepturilor salariale să fie acordate pe funcția pe care a avut-o anterior așa cum s-a și precizat.
Curtea, în urma verificărilor efectuate, constată că în decizia de concediere se menționează că reclamantul recurent L. F. este angajat în funcția de electrician la Secția R. L. C. .
Reprezentantul reclamantului recurent confirmă acest aspect însă arată că anterior emiterii deciziei de concediere reclamantul recurent avea funcție de conducere, în prima etapă a fost retrogradat tocmai pentru aceste considerente, acest aspect nefiind consemnat, iar ulterior s-a emis decizia de desfacere a contractului individual de muncă.
Fiind întrebat de către instanță dacă reclamantul recurent a fost retrogradat ca o sancțiune disciplinară distinctă, reprezentantul reclamantului recurent confirmă acest aspect arată că în prima etapă a fost ca o sancțiune, iar ulterior s-a efectuat cercetarea disciplinară la B., la care reclamantul recurent nu a participat, întrucât nu a fost convocat, și nu a fost audiat, astfel că cercetarea disciplinară nu a fost efectuată procedural, în sensul de a fi audiat și reclamantul recurent, ci doar s-a emis decizia de desfacere a contractului de muncă.
Curtea, în urma verificărilor efectuate, constată că prin fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale depusă la dosar la fila 52 se menționează faptul că funcția reclamantului recurent este de electrician și locul de muncă este PTE.
Reprezentantul reclamantului recurent confirmă acest aspect. Reclamantul recurent arată că a avut funcția de șef formație. Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12473 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul U. UȚ F. în contradictoriu cu pârâta S. C. DE R. LSC. C.F.R. -
S.C.R.L. B. S.A. B. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte până la data de_ în funcția de electrician la Secția reparații locomotive C. .
Prin Decizia nr. 106/128/_ acestuia i s-a desfăcut contractul individual de muncă în temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii.
Potrivit Regulamentului intern, reclamantul avea obligația să respecte disciplina muncii si prevederile cuprinse în regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă. De asemenea, trebuia să se abțină de la sustragerea de bunuri din unitate sau subunitate, indiferent de proprietari.
Instanța a reținut că în baza Raportului de cercetare privind cercetarea cazului de sustragere de motorină din data de 19/_, reclamantul se face vinovat de sustragerea cantității de 403,5 litri motorină depozitată în 19 recipiente.
În urma analizării fizico-chimice a motorinei din recipiente, Inspectoratul General al Politiei Române -Direcția de Politie Transporturi - Secția Regională de Politie Transporturi C., a stabilit că motorina găsită asupra reclamantului are caracteristici asemănătoare la determinarea densității si identice la restul determinărilor efectuate cu cea din pompa de alimentare locomotive situată în incinta Depoului de L. C. .
Reclamantul a recunoscut că a părăsit unitatea în interes personal fără să fi fost învoit în baza unui bilet de voie si a fost oprit de către agenții de poliție în timp ce se deplasa cu autovehiculul cu care transporta cantitatea de 403,5 litri motorină.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul deși nu a recunoscut prejudiciul cauzat pârâtei, a comis abaterea disciplinară, motiv întemeiat pentru desfacerea contractului individual de muncă.
Reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 61 lit. a, art. 247 alin. 2 din art. 252 alin. 1 și 2 Codul Muncii, Tribunalul a reținut că prin Decizia nr.100/16/_, angajatorul a numit Comisia de cercetare disciplinară care l-a convocat pe reclamant să se prezinte în data de_, ora 08:00, la Depoul C.
pentru a da relații privind "neregulile din data de_ ";. Acesta a semnat de luare la cunoștință în data de_ .
Cu acest prilej, reclamantul a dat o Notă de relații din care rezultă că nu recunoaște săvârșirea faptei si în care afirmă că a cumpărat cantitatea de motorină de la un șofer de tir în zona Polus-Center.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a considerat atribuțiile sale de serviciu ca fiind facultative și nicidecum obligatorii. Astfel pentru neîndeplinirea unor atribuții prevăzute în fisa postului pe care reclamantul a semnat-o, acesta poate fi pasibil de sancționare disciplinară, inclusiv cu desfacerea contractului individual de muncă.
Față de materialul probator depus la dosarul cauzei, instanța și-a format convingerea că, contestatorul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, respectiv a sustras cantitatea de 403,5 litri de motorină, motiv suficient pentru a i se desface contractul individual de muncă.
De asemenea, trebuie reținut că actul sancționator a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.251 și următoarele din Codul Muncii, angajatorul îndeplinindu-și obligația prevăzută de art.272 din Codul Muncii, respectiv aceea de a proba că reclamantul nu a respectat obligațiile instituite în sarcina unui salariat prin dispozițiile art. 39 alin.2 lit. a-c din Codul Muncii și cele din Fișa postului.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 208 și urm. din Legea nr. 62/2011, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâta, acțiune ce a avut ca obiect anularea Deciziei de sancționare disciplinară nr. 106/128/_ emisă de către aceasta.
Deși s-a aflat în culpă procesuală, instanța nu l-a obligat pe reclamant să achite pârâtei cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 si urm. Cod Procedură Civilă, întrucât nu a existat asemenea solicitare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul L. F.
, solicitând în temeiul art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă în principal casarea hotărârii instanței de fond - trimiterea cauzei la aceeași instanța pentru rejudecare și administrarea probelor solicitate de reclamant și, în subsidiar, modificarea hotărârii instanței de fond și admiterea în totalitate a contestației, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În motivarea recursului s-a arătat, după reiterarea obiectului cererii de chemare în judecată și a stării de fapt, că prin hotărârea pronunțată instanța de fond a încălcat formele de procedură, încălcând dreptul la apărare al reclamantului, ceea ce i-a produs o vătămare care poate fi înlăturată prin casarea hotărârii instanței de fond si trimiterea cauzei în vederea rejudecării, deoarece instanța de fond si-a întemeiat soluția numai pe apărările si dovezile produse la dosarul cauzei de angajator.
S-a precizat că la baza pronunțării hotărârii recurate a stat o confuzie clară a stării de fapt cu privire la modul cum s-au petrecut evenimentele, stare de fapt descrisă de angajator în Raportul de Cercetare, raport ce s-a încheiat în lipsa reclamantului, doar pe baza unor suspiciuni materializate în conținutul unor acte întocmite de Politia Transporturi Feroviare C. .
Deși procedura cercetării disciplinare nu s-a respectat, instanța de fond nu a încuviințat reclamantului nicio proba în apărarea sa, nepronunțându-se cu privire la audierea martorului Drăgan Cosmin, probă propusă de reclamant.
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă s-a invocat nerespectarea prevederilor art. 252 alin 1 din Codul Muncii, întrucât cercetarea disciplinara nu a fost efectuată cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege, una dintre acestea fiind neaudierea reclamantului în cadrul acestei proceduri, iar cea de a doua, în lipsa unei hotărâri judecătorești
definitive si irevocabile de condamnare a sa pentru fapta de care era acuzat reclamantul, o măsura corecta era de suspendare a sa din funcție și nicidecum desfacerea contractului individual de muncă.
În recurs s-au administrat înscrisuri.
În ședință publică din_ s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art.
244 pct. 2 Cod procedură civilă până la soluționarea irevocabilă a dosarului penal nr. 1621017/1807/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca (fila 22).
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Întrucât în ședința publică din_ recurentul a arătat că, raportat la rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dată în dosarul penal nr. 1621017/1807/P/2012, nu mai susține casarea cauzei și trimiterea acestei spre rejudecare instanței de fond pentru audierea martorului, Curtea urmează să analizeze numai motivele de recurs subsecvente.
În acest sens, se constată că prin Rezoluția din_ dată în dosarul penal nr. 1621017/1807/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca s-a dispus, în baza art. 262 pct. 2 lit. a, 249 alin. 1, 11 pct. 1 lit. b și 10 lit. a Cod procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a recurentului din prezenta cauză pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit.g Cod penal (filele 24-25). În cuprinsul rezoluției s-a reținut că din probele administrate în cauză nu se poate stabili cu certitudine vinovăția învinuitului, având în vedere faptul că alibiul său a fost confirmat de către un martor audiat în cauză (respectiv Drăgan Cosmin T. ), stabilindu-se totodată faptul că motorina colorată cu pigment verde a mai fost comercializată și către altă societate anterior comiterii presupusei fapte, ceea ce naște dubii serioase cu privire la comiterea infracțiunii de către învinuit. Aceasta cu atât mai mult cu cât martorul audiat în cauză confirmă faptul că, în cursul programului de serviciu, a fost în permanență în prezența acestuia, fără ca învinuitul să sustragă combustibil. Concluzionându-se, s-a reținut că probele administrate în cauză nu au fost de natură să răstoarne prezumția de nevinovăție a învinuitului L. F., dubiul profitându-i acestuia.
Având în vedere că fapta pentru care a fost sancționat disciplinar recurentul este aceeași cu cea pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru inexistența faptei, că în prezenta cauză, intimata, care în calitate de angajator avea conform art. 272 din Codul muncii sarcina probei, nu a dovedit existența faptei, nesolicitând nici măcar administrarea probelor din dosarul penal, Curtea apreciază că decizia de sancționare a recurentului este netemeinică, instanța de fond reținând în mod eronat contrariul.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor art. 80 alin. 1 și 2 din Codul muncii se va dispune anularea Deciziei de concediere nr. 106/128/_ emisă de intimată, care va fi obligată să îl reintegreze pe recurent pe funcția deținută anterior, electrician, începând cu data de_ .
Contrar celor invocate de recurent, Curtea constată că acesta a fost concediat din funcția de electrician, în cauză nedovedindu-se că la data concedierii ar fi avut funcția de șef formație PTE, din fișa de evaluare nr. 175/_
, reieșind că recurentul a îndeplinit anterior concedierii funcția de electrician.
De asemenea, în temeiul art. 80 alin. 1 din Codul muncii se va obliga pârâta să-i plătească reclamantului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la concediere până la reintegrarea efectivă.
Referitor la solicitarea recurentului de obligare a pârâtei la despăgubiri reprezentând stimulentul de inserție prevăzut de art. 7 alin. 1 din OUG
111/2010, se constată din Decizia nr. 1327929789873/_ emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și I. Socială C. (fila 36) că, anterior concedierii, recurentul beneficia de acest stimulent în cuantum de 500 lei lunar, în calitate de reprezentant legal al copilului L. David F. . Ca urmare a concedierii, prin Decizia nr. 1334210516497/_ emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și I. Socială C. s-a dispus suspendarea acordării stimulentului de inserție, întrucât recurentul nu a mai realizat venituri profesionale impozabile (fila 34).
În consecință, reținând că suspendarea acordării stimulentului de inserție este imputabilă intimatei și că de la data concedierii recurentului nu s-a acordat stimulentul de inserție altei persoane îndreptățite pentru copilul L. David F., în temeiul art. 80 alin. 1 din Codul muncii se va obliga intimata-pârâtă să-i plătească reclamantului despăgubiri constând în suma de 500 lei lunar, reprezentând echivalentul stimulentului de inserție de care reclamantul nu a beneficiat, de la data concedierii până la reintegrarea sa efectivă, dar nu mai mult de data la care copilul L. David F. împlinește vârsta de 2 ani (respectiv _
), aceasta fiind durata maximă pentru care recurentul este îndreptățit conform OUG 111/2010 la plata stimulentului de inserție.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041și 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat în cauză conform dispozitivului.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă se va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată la fondul cauzei, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat (fila 54 dosar fond).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul L. F. împotriva sentinței civile nr. 12473 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte și, în consecință, admite în parte contestația formulată de reclamantul L. F. în contradictoriu cu pârâta S. C. DE R. L.
S.C. C.F.R. - S.C.R.L. B. S.A. B., anulează Decizia de concediere nr. 106/128/_, obligă pârâta să îl reintegreze pe reclamant pe funcția deținută anterior, electrician, începând cu data de_ .
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la concediere până la reintegrarea efectivă.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului despăgubiri constând în suma de 500 lei lunar, reprezentând echivalentul stimulentului de inserție de care reclamantul nu a beneficiat, de la data concedierii până la reintegrarea sa efectivă.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă pârâta S. C. DE R. LSC. C.F.R. - S.C.R.L. B.
S.A. B. să plătească recurent suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată la fondul cauzei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
D. | S. | L. | D. | D. | G. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./_ Jud.fond: E. B.
