Decizia civilă nr. 4089/2013. Reconstituire vechime. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4089/R/2013
Ședința publică din data de 22 octombrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: I. T.
Judecători: N. M.
D. C. G. Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții P. T. și P. A. împotriva sentinței civile nr. 1439/F din 17 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud, privind și pe pârâta intimată P. M. B., având ca obiect reconstituire vechime.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1439 din_ a Tribunalului B. Năsăud, pronunțată în dosar nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. M. B. - prin PRIMARUL M. B., invocată de acest pârâtă.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții P. T. și P. A. împotriva pârâtei P. M. B. - prin PRIMARUL M. B., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din copia carnetelor de muncă depuse la dosar a rezultat că reclamanții P.
T. și P. A. în perioada 1970- 1990, respectiv 1969-1990 angajați la CAP B.
. Reclamanta P. A. figurează în toată această perioadă cu meseria zootehnist, iar reclamantul P. T. are trecută această meserie doar pentru perioadele 1970- 1980 și 1988-1989, în ceilalți ani (1981-1987) fiind muncitor necalificat.
Începând cu anul 1990 CAP B. s-a transformat în Societatea Agricolă
"Viitorul"; SA, intrată în procedura insolvenței în anul 2009, fiind deschisă procedura prin sentința comercială nr. 116/_ a Tribunalului B. -Năsăud. A fost numit ca și lichidator judiciar SCP INSOLBIS SPRL, care a arătat că în cursul procedurii insolvenței nu a intrat în posesia arhivei societății și nici nu are cunoștință cu privire la această arhivă. Prin sentința comercială nr. 774/_ s-a dispus închiderea procedurii de faliment împotriva debitoarei Societatea Agricolă "Viitorul"; SA, lichidatorul judiciar fiind descărcat de orice alte atribuții cu privire la procedură, astfel că societatea în favoarea căreia reclamanții au desfășurat activitatea pentru care se solicită recunoașterea grupei a II-a de
muncă nu mai există la acest moment, fiind desființat chiar și continuatorul acesteia.
S-a reținut că reclamanții au înțeles să se judece în contradictoriu cu P. municipiului B., dar această instituție nu este continuatorul societății angajatoare, și nu se află în posesia arhivei acesteia, astfel încât nu poate fi obligată la eliberarea unei adeverințe privind încadrarea activității desfășurate de reclamanți în grupa a II-a de muncă.
S-a precizat că reclamanții au susținut că ar rezulta calitatea procesuală pasivă a Primăriei municipiului B. din înscrisul intitulat "Concluzii reieșite din nota de constatare înregistrată cu nr. 3.526/_ întocmită de comisia de verificare numită prin Ordinul Prefectului nr. 110/1999 privind unele aspecte privitoare la aplicarea Legii nr. 18/1991 în cartierul U. " (f.67-69) unde se arată că "Patrimoniul fostului CAP care nu s-a vândut de comisia de lichidare înființată conform art. 27 alin. 6 din legea nr. 18/1991, a fost predat în administrarea Primăriei municipiului B. . P. rea s-a făcut în temeiul art. 29 alin. 7 din Legea nr. 18/1991";. Tribunalul a reținut însă că această predarea în administrare privește în mod evident bunurile imobile, care se află sub incidența legii nr. 18/1991 și nicidecum arhiva fostului CAP, neputând considera că prin acest act P. municipiului B. ar fi devenit continuatorul fostului CAP.
Raportat la cele arătate mai sus, tribunalul a conchis că reclamanții nu au fost în măsură să justifice calitatea procesual pasivă a Primăriei municipiului B.
, motiv pentru care tribunalul a admis excepția invocată și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții P. T. și P.
A.
solicitând sa se admită recursul si sa se modifice in tot sentința atacata. În motivarea recursului reclamanții au arătat următoarele:
S-a apreciat că hotărârea este netemeinica si nelegala, deoarece P. M.
B. este singurul deținătorul legal de arhive, deci are calitate procesuala pasiva, iar in cazul in care arhivele au fost pierdute sau distruse, conform art.l4.alin.(l) din Decretul 92/1976 se va putea reconstitui activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca.
Conform completării adresei nr.74918/_ (depusa la dosar) parata recunoaște si afirma faptul ca reclamanții au avut calitatea de zootehnist in perioada_ -_, activitate care in conformitate cu Ordinul nr.50,/_ se încadrează in grupa a Il-a de munca, sens in care este dovedit faptul ca munca pe care reclamanții au depus-o se incadreaza in grupa a Il-a, rămânând doar completarea unei adeverințe in acest sens.
Pe cale de consecința, în aprecierea reclamanților P. M. B. este singura in măsura a elibera o adeverința care sa ateste grupa a Il-a de munca pentru reclamanți si chiar daca intr-adevar nu deține documentele create de Societatea Agricola Viitorul, parata poate proceda la completarea adeverinței respective.
Pârâta intimată P. municipiului B. a formulat note de ședință
prin care a solicitat ca în temeiul art. 312(1) C.pr.civ., să se respingă ca nefondat recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1439/F/2013 pronunțată de către Tribunalul B. - Năsăud în prezentul dosar, și în consecință menținerea acesteia ca temeinică și legală.
În motivare s-a arătat că:
Susținerea că P. municipiului B. este singurul deținător legal de arhive, este eronată, Legea nr. 16/1996 Legea Arhivelor Naționale reglementează cine are calitatea de creator și deținător de documente, și în ce constă activitatea de arhivare. Astfel, fiecare persoană fizică și juridică, creatoare și deținătoare de documente, este supusă prevederilor Legii nr. 16/1996, deținând arhivă proprie.
Ca atare, instituția pârâtă nu este singura deținătoare legală de arhive, cum susțin recurenții. Arhive proprii au deținut atât Societatea agricolă " Viitorul" B., cât și lichidatorul SCP Insolbis SPRL B. .
Potrivit prevederilor art. 27(6) și ale art. 29(7) din Legea nr. 18/1991, republicată, la momentul desființării fostelor cooperative agricole de producție se numea o comisie de lichidare pentru identificarea elementelor de activ și de pasiv, sens în care sunt Fișele individuale pentru pensie eliberate recurenților au fost întocmite de către această comisie de lichidare.
Societatea agricolă Viitorul a întocmit carnetele de muncă ale reclamanților, nu fostul CAP B., astfel încât era obligația acestei societăți să efectueze cuvenitele mențiuni privitoare la grupele de muncă, cu atât mai mult cu cât, Ordinul nr. 50/1990 menționat de către recurenți, a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 20 martie 1990, deci la o dată la care cooperativele agricole de producție erau desființate.
S-a subliniat că din Fișa individuală a recurentului P. Toader rezultă că doar în perioada 1969 -1981 a participat la muncă în cadrul CAP B., în sectorul vegetal. Contrar susținerilor recurenților, dovada că aceștia au fost încadrați în grupa a II - a de muncă nu rezultă din niciunul dintre înscrisuri, fiind astfel imposibil ca instituția pârâtă să efectueze aceste mențiuni în carnetele de muncă întocmite, așa cum am arătat, de către societatea agricolă, în calitate de continuatoare a fostului C.A.P. B. .
Regimul societăților agricole, cum a fost și Societatea agricolă " Viitorul", a fost reglementat prin Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.
S-a mai arătat că în mod corect, prima instanță a reținut că începând cu anul 1990 C.A.P. B. s-a transformat în Societatea Agricolă " Viitorul", intrată în procedura insolvenței în anul 2009, cu lichidator judiciar SCP Insolbis SPRL B.
, și tot în mod corect s-a reținut că P. municipiului B. nu este continuatorul societății, nu se află în posesie arhivei acesteia, astfel că nu poate fi obligată la eliberarea unei adeverințe privind încadrarea activității desfășurate de către reclamanți în grupa a II - a de muncă, în acest sens fiind chiar sublinierea recurenților "... daca intr-adevar nu deține documentele create de Societatea Agricola Viitorul, parata poate proceda la completarea adeverinței respective".
S-a afirmat că recurenții nu au făcut dovada că există în sarcina pârâtei obligația de completa carnetele de muncă emise de societatea agricolă sau de a elibera o adeverință în acest sens, cât timp din niciun înscris depus în probațiune nu rezultă că au fost încadrați în grupa a II - a de muncă, exemplul dat de recurenți, respectiv adeverința eliberată numitului Sîngeorzan lacob, provine tocmai de la Societatea Agricolă Viitorul B., și nu de la primăria municipiului
B. .
În apărare s-a mai arătat că dacă în evidențele instituției pârâte s-ar fi regăsit înscrisuri provenind de la CAP B. din care să rezulte încadrarea recurenților în grupa a II - a muncă, nu ar fi existat niciun impediment în a elibera o adeverință în acest sens, însă nu se poate solicita ca instituția pârâtă să facă încadrarea acestora în grupa de muncă solicitată, nefiind de competența pârâtei o asemenea atribuție așa cum arăta mai sus.
A fost subliniat și că din prevederile art. 48 din H.G.R. nr. 131/1991, în prezent abrogată, potrivit cărora "comisia de lichidare va întocmi o situație privind evidența muncii efectuate de cooperatorii activi și a veniturilor obținute de aceștia, pe care o va înainta, sub semnătură, organelor județene ale casei de pensii și asigurări sociale ale țărănimii", rezultă că instituția pârâtă nu este cea în măsură să elibereze o adeverință în sensul solicitat și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, astfel încât în mod corect prima instanță
a reținut că reclamanții nu au fost în măsură să justifice calitatea procesual pasivă a Primăriei municipiului B. .
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține că recursul este fondat pentru considerentele ce succed.
Critica este întemeiată.
Prima instanță a soluționat cauza pe lipsa calității procesual pasivă a pârâtei, așa cum neîndoielnic rezultă din dispozitivul și considerentele hotărârii, cu motivarea că pârâta nu este continuatoarea fostului C.A.P., unde recurenții au avut calitatea de membri.
În principal pentru că pârâta nu a avut calitatea de continuator în privința atribuțiilor de păstrător al arhivei, relevante în cauză, singura împrejurare care îi putea justifica calitatea procesual pasivă în cauză.
Prima instanță a reținut că pârâta a preluat de la fostul C.A.P. ai cărei membri au fost recurenții doar bunurile imobile nu și arhiva, reținerea bazându- se pe concluziile Notei de Constatare a Comisiei instituită prin Ordinul nr. 110/1999 al Prefectului județului B. -Năsăud.
În conformitate cu art. 49 alin. 1 și 2 din HG nr. 131/1991: "după terminarea operațiunii de lichidare, comisiile vor proceda potrivit art. 27 din lege; registrele și actele unităților desființate se predau prin proces-verbal, consiliilor locale care au obligația să le păstreze timp de 5 ani.";
Sub acest aspect instanța nu a făcut verificări dacă în cadrul atribuțiilor prevăzute executive ale art. 61 alin. 2 â și 63 alin. 1 lit. b din Legea nr. 215/2001 Primarul municipiului B. a realizat îndeplinirea obligației de păstrare mai sus arătată, în condițiile în care nu se poate susține că preluarea de către Primărie a vizat numai bunurile imobile.
Sub acest aspect se constată că prima instanță pentru a ajunge la concluzia arătată s-a limitat la analiza unei situații particulare, în considerarea căreia a fost emis Ordinul nr. 110/1999, respectiv la concluzia comisiei constituite prin ordinul arătat, fără a analiza îndeplinirea obligațiilor prevăzute în art. 49 alin. 2 din HG nr. 131/1991.
Se observă că verificarea care trebuia făcută de instanță se impune și pentru faptul că reținerea făcută cu privire la preluarea doar a bunurilor imobile nu se verifică și prin faptul că anexat adresei nr. 1754/_ a pârâtei se depun și fișa individuală pentru pensie a recurenților precum și repertoarul zilelor de muncă aparținând fostului C.A.P. Or, aceasta dovedește că a preluat actele și evidențele fostului C.A.P. (filele 54-58).
Așadar, în lipsa unor verificări mai aprofundate privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 49 alin. 2 din HG nr. 131/1991 nu se poate reține lipsa calității procesual pasive a pârâtei.
În același timp din dispozițiile art. 18 alin. 1 și 2 și art. 18/6 din Legea nr. 16/1996 rezultă obligația pentru deținătorii de arhivă de păstrare, conservare și evidența arhivei. Or, dată se verifică că pârâta a preluat actele și evidențele fostului C.A.P. prin îndeplinirea obligațiilor prevăzute în art. 49 alin. 2 din HG nr. 131/1991 se impune a se aprecia și asupra calității de deținător de arhivă, în condițiile dispozițiilor legale invocate din legea arhivelor.
Consecutiv clarificărilor în sensul celor arătate, se impune a se face verificări sub aspectul fondului solicitărilor reclamanților prin prisma tuturor petitelor din acțiunea introductivă, avându-se în vedere înscrierile din carnetul de muncă al reclamanților, a conținutului adeverințelor deja eliberate (filele 24, 33), al adresei pârâtei (filele 27, 30), a adresei D.G.M.P.S. (fila 32).
Lipsa verificărilor mai sus prezentate echivalează cu necercetarea fondului, astfel că în raport de dispozițiile art. 312 alin. 5 din C.pr.civ. urmează să se dispună casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe.
În cadrul rejudecării, pe baza verificărilor în sensul celor menționate și a aplicării dispozițiilor legale, inclusiv a celor incidente din materia pensiilor, eventual a celor decise în interesul legii, în măsura în care sunt pertinente cauzei, se va dezlega în cadrul procesual subiectiv și obiectiv stabilit prin acțiunea introductivă, raporturile juridice dintre părți, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, având în vedere și miza procesului pentru recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanții P. T. și P. A. împotriva sentinței civile nr. 1439 din_ a Tribunalului B. Năsăud, pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
I. T. | N. | M. | D. C. | G. |
Grefier,
S. -D. G.
Red.N.M./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: B. I. S.
