Decizia civilă nr. 4225/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 4225/R/2013

Ședința publică din 29 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G. GREFIER: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta H. M. împotriva sentinței civile nr. 7399 din 25 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamanta intimată S. N. DE T.

F. DE C. S. "C. C. "; SA - S. DE T. F. DE C. C., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta intimată S. N. de T. F. de C. S. "C. C. "; SA - S. de T. F. de C.

C. a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, precum și judecarea cauzei și în lipsă.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 215 din Legea nr. 62/2011, invocă și pune în discuție excepția tardivității recursului, având în vedere că sentința atacată i-a fost comunicată pârâtei recurente la data de 18 iulie 2013, conform dovezii de primire și a procesului verbal de predare aflat la fila 42 din dosarul tribunalului, iar recursul a fost înregistrat la data de 31 iulie 2013, și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.7399 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta S.

N. DE T. F. DE C. SNTFC "C. C. "; SA BUCUREȘTI - S. DE T. F. DE C. C. în contradictoriu cu pârâta HENDRE M. .

A fost obligată pârâta la plata sumei de 2608 lei reprezentând prejudiciu cauzat angajatorului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâta a avut calitatea de salariată în cadrul societății reclamante în perioada 2010 - 2011, ocupând funcția de inspector resurse umane la Depoul de Locomotive S. -M. .

La data de_ a fost întocmit un Raport de control privind controlul utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul mInisterului T.

urilor și Infrastructurii la S. de T. F. de C. C., ocazie cu care s-a constatat faptul că unitatea a fost prejudiciată prin faptul că în cursul anului 2010 nu au fost reținute și transmise spre anulare autorizațiile și permisele de călătorie gratuite deținute de către salariați cărora li s-a desfăcut contractul indviidual de muncă în cursul anului 2010.

Reclamanta a fost convocată pentru a da explicații cu privire la situația constatată în cadrul societății, poziția sa fiind exprimată în cuprinsul Notei explicative din_ (f.26-28). În esență, aceasta a susținut că și-a îndeplinit obligațiile conform fișei postului și că legislația în materie este neclară.

Ulterior, la data de_ angajatorul a întocmit Nota cu privire la concluziile cercetării cu privire la gestionarea, eliberarea și retragerea autorizațiilor de călătorie C. pentru salariații C. C. SA și permise de călătorie pentru membrii de familie (f.12-14), stabilindu-se că din verificările fectuate pe perioada 2010 - 2011 la Depoul de Locomotive S. -M. s-au constatat 3 cazuri în care se impunea recuperarea autorizației și a permisului de călătorie pentru familie, pentru următoarele persoane cărora le-a încetat contractul individual de muncă: Balaj F._, Vaida I._ și Pojar Călin_, fiind stabilte și sumele cu care societatea reclamantă a fost prejudiciată ca urmare a neretragerii permiselor de călătorie pentru foștii salariați și membrii familiilor acestora (f.12).

Potrivit prevederilor art. 254 alin 1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Prin urmare, pentru se angaja răspunderea patrimonială a angajatului este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat al celui ce a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătura cu munca sa, existenta prejudiciului în patrimoniul angajatorului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția salariatului.

Pentru a da naștere răspunderii patrimoniale, prejudiciul trebuie să întrunească cumulativ următoarele trăsături: să fie efectiv, să fie real și cert și să fie actual. Sarcina dovedirii vinovăției revine angajatorului în marea majoritate a cazurilor, de la această regulă existând câteva excepții cărora li se aplică prezumția de vinovăție.

Stabilirea vinovăției implică o comparație cu modul în care persoana în cauză trebuie să acționeze pentru a răspunde cerințelor legii și a celor derivând din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau Regulamentul de ordine interioară. Ea trebuie stabilită în mod concret de la caz la caz, cu luarea în considerare a tuturor împrejurărilor în care s-a produs fapta cauzatoare de prejudicii.

Analizând cauza prin raportare la dispozițiile legale mai sus citate tribunalul reține că potrivit fișei postului, semnată de către pârâtă, printre obligațiile acesteia se regăsește și aceea de a urmări finalitatea fișelor de lichidare ale personalului depoului (f.17).

Totodată, instanța a reținut că în conformitate cu dispozițiile Oedinului M. ui T. urilor nr. 912/2009 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului T. urilor, construcțiilor și Tursimului nr. 2065/2004 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 112/1999 și a metodologiei din_ ( M. Oficial nr. 624/_ ), obligația de a retrage de îndată autorizațiile de călătorie și de ale trimite spre anulare emitentului în cazul posesorilor cărora le încetează raporturile de muncă, revine inspectorilor de personal semnatari ai borderourilor de emitere. De asemenea, s-a

prevăzut că pentru îndeplinirea acestei obligații, inspectorii de personal poartă răspunderea disciplinară, patrimonială sau penală (f.29).

În această situație, în mod corect reclamanta a stabilit răspunderea patrimonială a pârâtei, în calitate de inspector de personal, și anumiților Handrau C. an în calitate de tehnician și P. Sorin în calitate de subinginer (f.10), prejudiciul total fiind în cuantum de 4368 lei RON. Reclamanta a stabilit apoi răspunderea patrimonială a celor trei salariați raportat la dispozițiile art. 255 alin-2 C.muncii rep, raportat la salariul net al fiecărui salariat răspunzător la data constatării prejudiciului.

Prin urmare, instanța a reținut că sunt întrunite condițiile enunțate de dispozițiile art. 254 C.muncii rep., pentru a se angaja răspunderea patrimonială a pârâtei, motiv pentru care a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 2608 lei reprezentând prejudiciu cauzat angajatorului.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta Hendrea M. a declarat recurs

prin care a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, arătând că prima instanță nu a luat în considerare întâmpinarea transmisă la_ prin e-mail la Tribunalul Cluj.

Pârâta SNTFC "C. C. "; S.A. - S. de T. F. de C. C. a

depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Examinând hotărârea în raport de excepția tardivității invocată din oficiu, Curtea de Apel constată următoarele

:

Sentința civilă nr. 7399 din 25 aprilie 2013 a Tribunalului C. a fost comunicată pârâtei la domiciliul său, pe care l-a indicat și în cuprinsul cererii de amânare de la fila 36 fond, la data de_, conform dovezii de primire (f. 43 dosar fond).

În acest context, instanța de recurs observă că pârâta nu a invocat o nelegală comunicare a hotărârii și că nu s-a prevalat în recurs de alegerea unui domiciliu procesual prin întâmpinarea pretins neluată în considerare de instanța de fond. În legătura cu ultima observație, Curtea de Apel reține că art. 98 C.proc. civ., prevede în mod imperativ că:

"Schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecații trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar, iar părții potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar o dată cu petiția prin care se înștiințează instanța despre schimbarea domiciliului";.

Or, în speță, pârâta nu s-a conformat nici acestei obligații legale, ceea ce confirmă că în mod legal a fost comunicată hotărârea la domiciliul real și efectiv al pârâtei.

Cum recursul a fost formulat de pârâtă la_ (data poștei pe plicul de la fila 12 dosar), așadar în afara termenului de recurs de 10 zile prevăzut de art.215 din Legea nr. 62/2011, a cărei ultimă zi era_, Curtea de Apel C. va respinge în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.215 din Legea nr. 62/2011, recursul declarat de pârâtă ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanta HENDREA M.

împotriva sentinței civile nr. 7399 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

L. D.

S.

D.

D.

G.

GREFIER

C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond.R. V.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4225/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă