Decizia civilă nr. 4226/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4226/R/2013
Ședința publică din 29 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. I. C. împotriva sentinței civile nr. 10666 din 20 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată SC E. C. SA, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată SC "E. C. "; SA a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței civile atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 (2) C.pr.civ.
De asemenea, se constată că la data de 25 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent S. I. C. a depus la dosar concluzii scrise.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței sub nr._, reclamantul S. I. C. - din cadrul SUCU. ALEI E. C., în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexate acțiunii, a chemat în judecată pe pârâta S.C. E. C.F.R.
S.A. solicitând instanței obligarea acesteia la plata retroactivă a diferențelor de drepturi salariale rezultate din salariul de bază minim brut negociat în cuantum de 700 lei și sumele efectiv primite pe perioada_ -_, sume actualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 10666/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulată de pârâta
S.C. E. C.F.R. S.A.
S-a respins acțiunea formulată de S. I. C. - din cadrul SUCU. ALEI E. C., în numele membrilor de sindicat AGOȘTON CSABA ȘTEFAN, ALBERTFI A. și alții în contradictoriu cu pârâta S.C. E. C.F.R. S.A.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajații pârâtei, fiindu-le aplicabile direct dispozițiile contractului Colectiv de Muncă încheiat la Nivel de Societate.
Analizând cu precădere excepția inadmisibilității acțiunii instanța a respins-o având în vedere prevederile art. 28 din Legea nr. 62 din 10 mai 2011 (republicată și actualizată) - legea dialogului social: organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în
justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.
Potrivit prevederilor art. 227 al. 4 din Codul muncii aplicabil, contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar conform prevederilor art. 40 al. 2 lit. c) din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Cu privire la solicitarea reclamanților la obligarea pârâtelor în solidar la plata diferențelor de salariu rezultate dintre salariul de bază minim brut negociat în cuantum de 700 lei și sumele efectiv primite, aferente perioadei iulie 2009- decembrie 2010, sume actualizate cu rata inflație la care se adaugă dobânda
legală, instanța a reținut în primul rând că Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi pe anii 2008 - 2010 la care fac trimitere reclamanții, nu a fost semnat de către pârâtă și nu l-a fost recunoscut, nefiindu-i astfel opozabil, iar la nivel de unitate a existat un CCM care a stabilit o valoare a clasei I de salarizare, astfel că înlocuirea acesteia cu o altă valoare care este prevăzută de art. 41 alin. 3, lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi pe anii 2008 - 2010, este neîntemeiată.
Instanța a mai reținut și faptul că reclamanții fac confuzie între valoarea salariului de bază minim brut, prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Transporturi 2008 - 2010, cu valoarea corespunzătoare clasei 1 de salarizare din Grila de salarizare specificată în anexa la CCM la nivel de unitate.
Cum, prin art.153 al Legii nr. 62/2011 se dispune expres: "conform principiului recunoașterii reciproce orice organizație sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau cu o organizație patronală orice alte tipuri de acorduri, convenții sau înțelegeri, în forma scrisă, care reprezintă legea părților și ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizațiilor semnatare"; - sens în care se impune ca instanța să dea importanță cuvenita CCM-ului încheiat la nivelul Unității.
Mai mult chiar, pârâta are ca obiect de activitate distribuția energiei electrice, nefăcând parte din organizațiile patronale reprezentative din transporturi.
Având în vedere aspectele reținute instanța, în temeiul art.208 și următoarele din legea nr.62/2011, a respins acțiunea potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. I. C. ,
prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
În motivare, reclamantul subliniază că temeiul prezentului demers îl constituie contractele individuale de muncă încheiate între membrii de sindicat pe care îi reprezintă și societatea pârâtă, convenții care le conferă acestora dreptul la un salariu, care însă nu a fost corect stabilit, nefiind avută în vedere baza corectă de calcul a salariului de bază conform art. 41 al. 3 din Contractul Colectiv de munca Unic Ia Nivel de Ramura Transporturi pe anii 2008-2010.
Învederează că prevederile din Contractul Colectiv de Munca Unic Ia Nivel de Ramura Transporturi pe anii 2008-2010 au un caracter minimal, clauzele contractelor colective de muncă inferioare, neputând cuprinde dispoziții mai puțin favorabile.
Clauzele contractului colectiv evocat produc efecte pentru toti salariații încadrați în unitățile de transporturi si activități conexe din tara, indiferent de structura capitalului acestora, în acord cu principiul că drepturile recunoscute si acordate prin negocieri colective anterioare constituie "legea părților", drepturile negociate constituind "drepturi minime câștigate".
In drept, sunt invocate dispozițiile art.299-316 Cod Procedura Civila.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta S.C. E. C. S.A.
s-a opus admiterii recursului.
Prin concluziile scrise depuse de recurent
s-au reiterat criticile dezvoltate în recurs.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Recursul este nefondat pentru cele ce succed:
Câtă vreme societate recurentă este semnatară a contractul colectiv de muncă unic la nivelul ramurii transporturi încheiat pentru anii 2008-2009, fiind individualizată în Anexa 5, dispozițiile acestei convenții îi sunt aplicabile.
Reclamantul se prevalează în cauză de dispozițiile art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi nr.722/2008, încheiat pe anii 2008-2010, potrivit cărora salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.
Trebuie reținute în cauză și prevederile literei b) a art.41 alin.3, potrivit cărora "părțile implicate în negocierile colective la nivel de grup de unități și unitate vor lua ca bază de la care pornesc negocierile valoarea salariului de bază minim brut la nivel de ramură transporturi, stipulat la art. 41, pct. (3), lit. a, pentru stabilirea salariului de bază minim brut la nivelul respectiv, iar la stabilirea salariilor de bază minime brute pentru fiecare categorie de salariați vor fi adoptați coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți la art. 41, pct. (1) din prezentul contract colectiv de muncă.";
Conform disp.art.157 alin.1 din Codul muncii în vigoare la data negocierii drepturilor salariale solicitate în cauză, salariile se stabilesc prin negocieri individuale și/sau colective între angajator și salariați sau reprezentanții acestora.
Potrivit disp.art.162 alin.1 din Codul muncii republicat, nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.
Verificând îndeplinirea de către angajator a obligației sale de a plăti reclamanților drepturile salariale, în integralitatea lor, cu respectarea dispozițiilor
legale și contractuale aplicabile, pentru perioada_ -_, reținută prin hotărârea recurată, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins ca nefondată acțiunea.
Astfel, reține că în ceea ce privește perioada la care se referă acțiunea dedusă judecății, pentru a se verifica dacă art.41 alin.3 lit. a din contractul colectiv menționat anterior cuprinde o clauză suficient de clară și necondiționată, care prevede drepturi salariale la nivel superior celor prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate pe anii 2009, 2010, trebuie analizate toate prevederile art.41 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010, respectiv, nu numai cele menționate la alin.3, de care se prevalează reclamantul, ci și cele ale alin.5 și 6.
Astfel, în cadrul aceluiași articol din contractul la nivel de ramură, partenerii sociali au prevăzut, la alin.5, că: "Pe toată perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv, în fiecare an, începând cu luna octombrie, părțile semnatare se vor întruni în vederea negocierii și stabilirii noului salariu de bază minim brut și a altor drepturi salariale ce vor fi aplicate cu începere de la 1 ianuarie a anului următor.
De asemenea, alin.6 al aceluiași articol, prevede că: "La nivel de unitate și în cadrul fiecărei negocieri anuale, părțile implicate în negocierile colective vor stabili, pentru anul respectiv, limita maximă a fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă, stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli aplicabil de la 1 ianuarie;";.
În fine, conform art.9 din același contract:
"(1) În scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract pentru personalul unităților din transporturi finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, sindicatele, ministerele și organele locale vor purta negocieri cu autorități din subordinea Guvernului pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal și pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acestuia.
Părțile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor surse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
Pe baza fondurilor aprobate în condițiile prevăzute la alin. 1, părțile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor
și celorlalte drepturi de personal la unitățile din transporturi finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.";
Prin urmare, conform disp.art.1267 din Codul civil, interpretând sistematic această clauză prevăzută în art.41 alin.3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, atribuindu-i înțelesul ce rezultă din conținutul întregului articol, rezultă că aceasta nu este suficient de clară și necondiționată încât să fie considerată o clauză mai favorabilă față de cele prevăzute în Anexa nr.1 la Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2009 și 2010.
Astfel, partenerii sociali au prevăzut, în cadrul aceluiași articol, că salariul de bază minim brut la nivel de ramură și la nivel de unitate trebuie de fapt negociat și stabilit în fiecare an, cu încadrarea în limita maximă a fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli care se fundamentează pe surse financiare preconstituite.
În consecință, și în aplicarea acestor prevederi, pârâta a negociat cu sindicatele și a stabilit prin Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2009/2010, salariul de bază minim brut lunar, pentru clasa de salarizare 1, care este diferit de cel pretins prin acțiune.
Art.1 lit. d) din Legea nr.329/2009 reglementează și măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, al societăților comerciale la care statul sau unitățile administrative-teritoriale au calitatea de acționar unic ori majoritar, precum și al filialelor acestora;
În acest sens, potrivit.art.27 alin.1 din Legea nr.329/2009, anual, prin legea bugetului de stat, se stabilesc și obiectivele de politică salarială ale regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, ale societăților comerciale la care statul ori unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de acționar unic, precum și ale filialelor acestora, denumite în continuare operatori economici.
Conform alin.2 al aceluiași articol, reprezentanții statului, respectiv ai unităților administrativ-teritoriale sunt mandatați să pună în aplicare politica salarială stabilită potrivit alin.1 în cadrul organelor de administrare și de conducere a operatorilor economici.
Potrivit art.28 alin.1 din același act normativ, operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, bugetul de venituri și cheltuieli organelor administrației publice centrale sau locale, după caz, în subordinea, coordonarea, sub autoritatea cărora funcționează sau în al căror portofoliu se află, în termen de 10 zile de la aprobarea bugetului de stat, potrivit legii.
Organele administrației publice centrale, potrivit art.29 alin.1 din aceeași lege, elaborează, în termen de 5 zile de la primirea bugetelor de venituri și cheltuieli, documentația necesară aprobării acestora.
Conform art.30 din Legea nr.329/2009, contractele colective de muncă se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele și în condițiile stabilite prin bugete.
Prin urmare, având în vedere că în cauză nu se poate reține încălcarea de către angajator, în ceea ce privește stabilirea salarizării reclamanților, a dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.130/1996, respectiv art.132 alin.3 din Legea nr.62/2011, Curtea de Apel reține ca fiind nefondată în totalitate acțiunea reclamanților, atât în ceea ce privește acordarea diferențelor de salariu de bază, cât și a celorlalte diferențe de prime și adaosuri salariale.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. I. C. împotriva sentinței civile nr.10.666 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. 17._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
L. DS | D. | D. | G. C. M. |
Red.DG/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: I.P.
