Decizia civilă nr. 4656/2013. Acţiune în constatare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4656/R/2013
Ședința publică din data de 13 decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul Ș. G. împotriva sentinței civile nr. 11551/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții SC. M. SA C.
-T. și SC. M. SA C. T. PRIN ADMINISTRATOR J. R. I. S.
S., având ca obiect acțiune în constatare - obligația de a face.
Dezbaterea cauzei s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de
9 decembrie 2013, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11551/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins cererea formulată de reclamantul Ș. G. împotriva pârâtei SC M. SA C. T. prin administratorul judiciar R. I. SPECIALISTS S. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul prin acțiune a solicitat să se constate că perioadele_ -_ ,_ -_ ,_ -_
,_ -_ ,_ -_ constituie stagii de cotizare în condiții deosebite și pârâta să îi recunoască activitatea prestată în aceste perioade ca fiind încadrată în condiții deosebite de muncă, obligarea pârâtei la recunoașterea activității desfășurată în perioada_ -_ ca stagiu de cotizare în condiții deosebite de muncă, să se constate că perioada_ -_ constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite și să îi recunoască pârâta acest lucru precum și eliberarea unei adeverințe în acest sens.
Angajatorul SC M. SA C. T. i-a eliberat reclamantului o adeverință din care a rezultat perioada, funcția, locul de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, grupa de muncă acordată și procentul în care și-a desfășurat activitate în grupa de muncă.
Din adeverința depusă a reieșit că reclamantul a fost încadrat, conform nominalizării efectuate prin proces verbal și Hotărârea Consiliului de Administrație, în grupa II de muncă în perioadele_ -_ ,_ -_ ,_ -_, în procent de 100%.
Încadrarea în grupă de muncă nu se face în mod aleatoriu sau abuziv, ci pe baza reglementărilor legale în vigoare.
Potrivit Ordinului nr. 50/1990 încadrarea în grupele I și II de muncă se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile,
funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.
Conform pct. 5 din Ordin existenta condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M. ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s- au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Punctul 6 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că "Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).";
Astfel, reclamantul a fost nominalizat pentru încadrarea în grupa II de muncă în perioadele_ -_ ,_ -_ ,_ -_, în procent de 100% și au fost aprobate aceste nominalizări prin Hotărârile Consiliului de Administrație, fapt ce a rezultat din adeverința depusă.
De asemenea, încadrarea în grupele I și II de munca se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe.
Mai mult, potrivit punctului 8 din Ordin perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.
Nu tot personalul pârâtei a fost încadrat în condiții speciale, în grupa I de muncă sau în grupa II de muncă.
Încadrarea în muncă a personalului se face pe baza actelor normative în vigoare, pe baza determinărilor și a aprobărilor necesare de încadrare a unor locuri de muncă în grupa I de muncă, grupa II de muncă sau condiții speciale.
În acest caz angajatorul a deținut acte și i-a eliberat reclamantului o adeverință din care a rezultat încadrarea în grupă de muncă așa cum a fost aprobată și a fost înregistrată în actele pârâtei și nu așa cum a dorit reclamantul. Încadrarea în alte condiții de muncă decât cele stabilite de angajator nu poate fi dovedită cu martori atâta timp cât există acte în arhiva angajatorului care
atestă grupa în care și-a desfășurat activitatea reclamantul.
Prevederile legale referitoare la reconstituirea grupei de muncă se referă la situația în care nu există acte în arhiva fostului angajator, iar prin martori se poate dovedi că acesta a fost încadrat de societate într-o anumită grupă de muncă și nu modificarea încadrării într-o altă grupă de muncă.
Un martor nu poate aprecia dacă o persoană a lucrat în condiții speciale de muncă, în grupa I de muncă, în grupa II de muncă sau în condiții normale de muncă întrucât nu este de specialitate. Încadrarea sau nu în anumite grupe de muncă se face ca urmare a unor determinări privind condițiile de muncă și numai în urma obținerii avizelor necesare privind încadrarea în acea grupă de muncă.
De asemenea, instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 - privind sistemul unitar de pensii publice, adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Totodată, la art. 126 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 se prevede că adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Așadar, în adeverință, angajatorul a atestat fapte anterioare datei de_ pe baza documentelor aflate în evidențele sale întocmite la acea vreme, rolul adeverinței fiind acela de confirma producerea acelor fapte respectiv, încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă.
Instanța a reținut că, confirmarea poate fi efectuată numai în baza unor documente din care rezultă efectiv încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă întocmite anterior datei de_, așa cum în mod expres rezultă din textul de lege.
Astfel, pârâta a emis reclamantului, pe baza documentelor deținute, adeverință care a atestat încadrare în grupa II de muncă, astfel cum a fost acesta încadrat pe perioada în care și-a desfășurat activitatea la pârâtă.
Această adeverință a fost solicitată în vederea producerii anumitor efecte juridice, respectiv de a beneficia de avantajele grupei de muncă potrivit legii pensiilor.
Ori, o astfel de adeverință nu a putut fi emisă în condițiile solicitate de reclamant, adeverința se emite în condițiile în care există documente care atestă încadrarea în anumite grupe de muncă cu procentele de desfășurare a activității în aceste grupe de muncă.
Ordinul MMFEȘ nr. 590/2008 prevede în mod expres că adeverințele se eliberează numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive.
De asemenea, pentru a putea beneficia de avantajele grupei de muncă trebuie ca persoana să fi fost încadrată în grupă de muncă și să fie achitate contribuțiile de asigurări sociale aferente grupei de muncă în care a fost încadrat. După intrarea în vigoare a Legii nr. 19/20000, respectiv_: persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună în fiecare lună declarația privind evidența nominală a asiguraților și a
obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat art. 6 (1).
Conform art. 8 (1) din lege, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România.
La art.13 (2) din HGR nr. 246/2007 se prevede că: Dovedirea stagiilor de cotizare realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001 se face pe baza declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat inițiale sau rectificative, după caz, prevăzute de Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Din declarațiile privind evidența nominală a asiguraților a rezultat sumele pentru care angajatorul a virat contribuția de asigurări sociale, sume care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, precum și grupele de muncă pentru care s-au calculat și virat contribuțiile de asigurări sociale.
La pensie s-au putut lua în calcul doar grupa de muncă pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale pentru perioada desfășurată după _
.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Ș. G.
solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate, ca fiind netemeinică și nelegală, în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată, respectiv să se constatate că potrivit art.158 alin.(l), coroborat cu prevederile art.29 afin.(l) din Legea nr.263/2010, perioadele de vechime în muncă:_ -_
;_ -_ ;_ -_ ;_ -_ și_ -_, încadrate de
pârâtă în grupa a II-a de munca în procent de 100%, constituie stagii de cotizare în condiții deosebite, obligând pârâta să-i recunoască activitatea prestata în aceste perioade ca fiind încadrata în condiții deosebite de muncă, obligarea pârâtei să recunoască că activitatea desfășurată de reclamant în perioada_ (poz.44) -_ (poz.54) a fost desfășurată în condițiile grupe a II-a de munca în procent de 100 %, și ca aceasta perioadă este asimilată stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă, să se constate că perioada de activitate_ -_, constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, obligând pârâta sa îi recunoască activitatea prestata în acest timp ca fiind încadrata în condiții deosebite de muncă și obligarea pârâtei să-i elibereze o adeverință din care să rezulte că în perioadele menționate în petitele anterioare a desfășurat activitate în condiții deosebite de muncă.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că și-a desfășurat activitatea în perioada_ -_ în cadrul societății pârâte, așa cum reiese din copia carnetului de munca seria Bd nr. 0212527, ocupând diferite funcții ca: sortator, primitor - distribuitor și șef depozit.
Activitate desfășurată de reclamant anterior datei de_ a fost încadrată aproape în totalitate în grupa a l-a și a II-a de munca în proporție de 100%, în temeiul Ordinului nr.50/1990 și Ordinului nr.968/1990 conform înscrierilor din cartea de munca de la poz.80, 84, 85 și 87 și Adeverința nr.G13/523/_ .
Astfel, conform cărții de muncă:
Poz.80: perioada: _ | - _ | = acordat gr. l-a, procent 100%; |
Poz.84: perioada: _ | - _ | = acordat grupa a II-a, procent 100%; |
Poz.85: perioada: _ | -_ | = grupa l-a, procent 100%; Poz.87: |
perioada:_ -_ = grupa a II-a, procent 100%.
Conform Adeverinței nr.G13/523/_ :
Perioada: _ | - _ | acordat gr. a II-a, procent 100; |
Perioada: _ | - _ | acordat gr.a II-a, procent 100%; |
Perioada: _ | - _ | acordat gr.a II-a, procent 100%. |
În mod nelegal și nejustificat pârâta a exclus perioada cuprinsa între_ (poz.44) -_ (poz.54) din cartea de munca, perioada în care a lucrat în același loc de muncă și aceleași condiții în funcția de șef depozit din cadrul magaziei centrale. Această perioadă de activitate o constituie solicitarea de la petitul nr.2 din acțiune.
Referitor la petitul din cerere care privește perioada lucrată ulterior datei de_, respectiv_ -_ arată că conform prevederilor art.3 alin.(l) lit. g din Legea nr.263/2010 :
g) "Locurile de muncă în condiții deosebite - sunt locurile de munca unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toata durata timpului normal de munca, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în munca a asiguraților".
Supune atenției precizarea conform căreia caracteristicile locului de muncă și condițiile de muncă în care a lucrat recurentul - magazia centrala - determina cu ușurința încadrarea acestui loc de muncă în condiții deosebite.
Activitatea se desfășura aproape în totalitate manual, materialele manipulate erau toxice și foarte periculoase pentru sănătate. Se lucra de regulă sub cerul liber (frig, căldura, vânt, ploaie etc.).
Din fișele tehnice de securitate, depuse la dosar pentru câteva din materialele manipulate din cadrul magaziei reiese fără dubii gradul de toxicitate ale unora și pericolele la care era expus manipulantul în timpul programului de muncă.
În drept:art.40 alin.(2) lit. c, art.119 alin.(l), art.253 alin.(l), art.268 alin.(2) din Codul Muncii; art.112 Cod pr. civ., art.3 alin.(l) lit. g, art.29, art.18, art.158 alin.(l) din Legea nr.263/2010; Legea nr.263/2010 ;0rdin nr.50/1990 și Ordin 968/1990.
Reclamantul Ș. G.
prin notele de ședință a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul obligării pârâtei să elibereze adeverința solicitată în sensul de a certifica că reclamantul a lucrat în perioadele precizate în cererea de chemare în judecată în condiții deosebite de muncă.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește activitatea desfășurată de recurent în perioada _
-_ Curtea reține că, în conformitate cu înscrierile din cartea de muncă, acesta a avut funcția de șef depozit în cadrul magaziei centrale.
Din adresa depusă de intimat la dosarul cauzei, la solicitarea instanței(fila
87) dosar recurs se reține că șefii de depozit își desfășurau de regulă activitatea în cadrul depozitelor la care erau încadrați, singura excepție fiind aceea în care se suplineau reciproc în perioada concediilor.
Ca atare, Curtea reține că și în perioada în care recurentul a îndeplinit funcția de șef depozit, locul de muncă al acestuia era depozitul 7, loc de muncă ce a fost încadrat în grupa a II-a, conform adresei nr. PV17/_ . Față de acest fapt, Curtea reține că în mod eronat instanța de fond a respins petitul acțiunii ce viza recunoașterea acestei perioada ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, neexistând nici un motiv pentru care pârâta să excludă această perioadă, cu atât mai mult cu cât recurentul a lucrat în același loc de muncă și aceleași condiții în funcția de șef depozit din cadrul magaziei centrale ca și în perioadele pentru care a recunoscut condiții de muncă lucrate în grupa a II-a. raportat așadar la acest petit, motivele de recurs formulate de recurent apar ca fondate.
În ceea ce privește restul petitelor, Curtea reține însă că ele au fost respinse în mod corect de instanța de fond.
Astfel, reclamantul recurent solicită obligarea pârâtei la recunoașterea activității prestate în perioada _ -_ ca fiind încadrată în condiții deosebite de muncă și la eliberarea unei adeverințe în acest sens.
Or, în temeiul dispozițiilor art.158 din Legea nr.263/2010 și ale art.123 alin.1 din H.G.nr.257/2011, asimilarea acestei perioade ca reprezentând stagiu de cotizare în condiții speciale, respectiv, recunoașterea acesteia, ca atare, pentru obținerea unor drepturi de asigurări sociale în sistem public, cade în competența instituțiilor competente ale statului în ceea ce privește acordarea unor asemenea drepturi. Rezultă așadar că angajatorul, pârât în cauză, nu are competența legală pentru a face aceste asimilări, petitele formulate în acest sens apărând așadar ca nefondate.
Referitor la solicitarea reclamantului de a se constata că perioada de activitate_ -_ constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite
, curtea
reține că acesta a invocat ca temei de drept dispozițiile art. 3 alin.1 lit.g din Legea 263/2010.
Potrivit acestui text legal, se definesc ca fiind locuri de muncă în condiții deosebite - locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților.
Această simpla definiție nu este însă suficientă pentru a conferi un caracter fondat solicitărilor recurentului.
Curtea reține că, prin dispozițiile HG nr. 261/2001 adoptată în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit în primul rând criteriile ce se impuneau a fi întrunite în mod cumulativ pentru încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite.
Mai mult, este o procedură obligatorie, stabilită prin dispozițiile art. 3 și urm. din HG nr. 261/2001, care cuprindea mai multe etape, parcurgerea acestor etape fiind condiționată de rezultatul verificării de către inspectoratele teritoriale
de muncă a locurilor de muncă
, în urma cărora angajatorul este obligat să depună la casa teritorială de pensii avizul inspectoratului teritorial de muncă prin care se dovedește încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite și lista cuprinzând categoriile profesionale care lucrează în aceste locuri de munca.
Societatea a făcut aceste demersuri, fiind emis avizul nr. 64/2005 eliberat de M. Muncii și Protecției Sociale, activitatea desfășurată în cadrul Magaziei centrale nefiind încadrată între locurile de muncă avizate pentru condițiile deosebite de muncă.
Cum intenția legiuitorului a fost aceea de a crea prin intermediul HG nr. 261/2001 o procedură obligatorie, în cadrul căreia sunt conferite în mod expres drepturi și obligații doar anumitor instituții în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite, Curtea reține că nu poate fi admisă completarea locurilor de muncă ce se desfășoară în condiții deosebite de muncă, direct de către instanță, în contra avizului imperativ solicitat de textele legale amintite și emis de instituțiile competente. Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică în ceea ce privește soluționarea acestui petit.
În consecință, față de ansamblul considerentelor de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 raportat la art. 304 pct.9 C.pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamantul Ș. G. împotriva sentinței civile nr. 11551 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o va modifica în parte, în sensul dispozitivului prezentei decizii .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul Ș. G. împotriva sentinței civile nr. 11551 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta să elibereze reclamantului
o adeverință prin care să ateste că activitatea desfășurată de acesta în perioada_ -_ corespunde grupei a II-a de muncă în procent de 100%.
Menține dispozițiile tribunalului privind respingerea celorlalte petite. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
D. | C. G. | I. | T. | N. | M. |
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_ .
Jud.fond: B. G. Z.
