Sentința civilă nr. 1720/2013. Conflict de muncă

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Civilă Nr. 1720/2013

Ședința publică de la 04 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE P. U.

Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar C. -E. P. Grefier C. -A. B.

Pe rol se află judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanta C. (S. )

M. și pe pârâta SC C. SA, având ca obiect conflict de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că la data de 24 ianuarie 2013 se depune de către pârâtă, la dosarul cauzei, prin registratura instanței, întâmpinare, din care un exemplar se comunică reclamantei.

Reclamanta semnează cererea de chemare în judecată și, la solicitarea instanței, arată că a lucrat ca mezelar în cadrul societății și că solicită acesteia reîncadrarea in muncă. Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta solicită admiterea acțiunii. Tribunalul reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de_ reclamanta C. (S. ) M. a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.A. C. -N. și a solicitat obligarea pârâtei să-i elibereze o adeverință din care să rezulte că activitatea desfășurată în perioada_ -_ se încadrează în grupa a II-a de muncă.

În motivarea cererii, reclamanta susține că în respectiva perioadă a lucrat la secția de prelucrare a cărnii, într-un mediu cu substanțe toxice de natură să-i afecteze sănătatea, secție în care nivelul noxelor a depășit nivelul maxim admis prevăzute de normele de protecție a muncii și în care a fost suprasolicitată atât fizic cât și psihic, și că pârâta nu i-a recunoscut dreptul de a fi încadrată în grupa a II-a de muncă.

În drept reclamantul a invocat prevederile Ordinului M.M.O.S. nr.50/1990. În probațiune a depus copia carnetului de muncă.

Prin întâmpinare pârâta a arătat că este de acord ca instanța să constate că activitatea desfășurată de către reclamanta în perioada indicată în cererea de chemare în judecată se încadrează în grupa a II-a de muncă, motivând că nu poate elibera adeverința solicitată datorită prev. Ord.590/2008 pentru aprobarea procedurii privind modelul de întocmire și eliberare a adeverințelor și că adeverința eliberată fără conținutul prevăzut de acest ordin nu poate fi valorificată de către reclamanta.

Din carnetul de muncă ale reclamantei rezultă că acesta a fost angajata societății pârâte în perioada_ -_ în meseria de mezelar.

Potrivit prevederilor punctului 4 din ordinul nr.50/1990 în vigoare până la data de_ încadrarea în grupa a II-a de muncă s-a făcut în situația în care cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la activitățile, meseriile și funcțiile prevăzute în această grupă a depășit nivelul maxim admis, prevăzut în normele republicane de protecție a muncii.

După cum se poate observa reclamanta a avut meseria de mezelar, care în lipsa altei dovezi decât înscrierea în carnetul de muncă apare a fi fost desfășurată în condiții normale de muncă.

În perioada indicată in cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a făcut nici un demers întemeiat pe prevederile Ordinului 50/1990 pentru a obține încadrarea în grupa a II-a de muncă.

Punctul 5 din același ordin arată că existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe, trebuiau să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de la laboratoarele de specialitate proprii ale unității, determinări care trebuiau confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care la data efectuării analizei constatau că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.

Potrivit prevederilor punctului 6 din același act normativ, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă s-a făcut de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din aceste unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care respectivele persoane și-au desfășurat activitatea.

În speța noastră, reclamanta a fost încadrata în condiții normale de muncă așa cum rezultă din carnetul de muncă al acesteia cu o retribuție corespunzătoare acestor condiții.

Inexistența condițiilor deosebite la locul de muncă al reclamantei, lipsa încadrării meseriei în grupa a II-a și lipsa nominalizării reclamantei că activitatea desfășurată s-a încadrat în această grupă duc la concluzia că cererea reclamantei este nefondată și obligarea pârâtei să elibereze o adeverință din care să rezulte activitatea în grupa a II-a de muncă ar fi contrară prevederilor Ord.590/2008.

Pentru a fi valabilă o asemenea adeverință, fostul angajator, adică pârâta trebuie să înscrie în aceasta actul administrativ în baza căruia au fost nominalizate persoanele pentru a fi încadrate în grupa a II-a de muncă, funcția sau meseria acesteia și temeiul de drept în baza căruia s-a făcut respectiva încadrare.

Lipsa dovezii existenței condițiilor concrete în care și-a desfășurat activitatea reclamanta, condiții determinate de existența noxelor rezultate din măsurători ale organelor de specialitate și confirmate de persoanele abilitate anterior arătate și obligarea pârâtei să emită o adeverință contrar prevederilor legale stabilite în Ordinul 590/2008 privind procedura de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, în baza cărora să se facă modificările în carnetele de muncă duc la concluzia că cererea reclamantei este nefondată și urmează să fie respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de către reclamanta C. (S. ) M., dom. în C. N.

, Str. Aurel V., nr.13, ap.5, jud.C. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A., cu sediul în C. -N., str. Dunării nr. 25, jud.C., având ca obiect un conflict de drepturi.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

P. U.

Asistent judiciar,

B. -A. C.

Asistent judiciar,

C. -E. P.

Grefier,

C. -A. B.

Red. /Dact. UP/CAB 4 ex/_

Cu opinia separată a asistentului judiciar B. A. C., în sensul admiterii acțiunii.

OPINIE SEPARATĂ, ÎN SENSUL ADMITERII ACȚIUNII și obligării pârâtei la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că în perioada_ -_, reclamanta a desfășurat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă.

Conform copiei carnetului de muncă (f.4-11) reclamanta a lucrat în cadrul fostei unități INTREPRINDEREA "INDUSTRIA CARNII"; C., în funcția de mezelar cu contract individual de muncă în perioada_ -_, activitate care nu i-a fost recunoscută ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă. Astfel, acesta a îndeplinit meserii similare cu persoanele menționate în decizia nr.3981/_ emisă de pârâtă, iar nerecunoașterea activității ca fiind prestată în grupa a II-a de muncă creează o discriminare între persoane care și-au desfășurat activitatea în același loc de muncă, în aceleași condiții, diferind doar încadrarea scriptică.

Potrivit Decretului Lege nr.68/1990 și HG nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a -II-a de muncă urmau a fi precizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul M.M.P.S. nr.50/1990.

Punctul 6 din acest ordin prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a și a -II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizaților sindicale ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.

Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de unitate.

Până în anul 1992 nu s-a plătit de către angajatori contribuție suplimentară pentru locurile de muncă cu condiții deosebite singurul beneficiu al salariatului care a lucrat în asemenea condiții fiind reducerea vârstei standard de pensionare.

Din copia actelor depuse la dosarul cauzei nu rezultă că în perioada_ -_, reclamanta a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, deși condițiile concrete in care si-a desfășurat activitatea îi dădeau acest drept, chiar angajatorul recunoscând această stare de fapt prin întâmpinarea formulată (f.14).

Activitatea desfășurată de către reclamantă în meseria de mezelar în cadrul fostelor întreprinderi se încadrează în condițiile grupei a -II-a de muncă în conformitate cu pozițiile nr.107,110,123 și 125 din anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirii Sociale nr.50/1990 așa cum a fost completat ulterior.

Dat fiind că anterior anului 1990, demersurile privind încadrarea personalului în grupe de muncă erau supuse unor proceduri uneori subiective, salariații fiind astfel considerabil prejudiciați, cu toate că faptic aceștia desfășurau efectiv activitate în condiții nocive de temperatură și noxe, apreciez că soluția care se impune este de admitere în parte a acțiunii reclamantei împotriva pârâtei, cu consecința obligării acesteia din urmă la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că în perioada_ -_ a desfășurat activitate corespunzătoare grupei a -II-a de muncă.

ASISTENT JUDICIAR

B. A. C.

red/dact BAC _

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1720/2013. Conflict de muncă