Sentința civilă nr. 12884/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIV ILĂ Nr. 12884/2013
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar I. R. Asistent judiciar A. Ș. Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanta B. V.
D. în contradictoriu cu pârâta SC R. C. SA, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâtă, avocat N. Viorel P., lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul pârâtei depune în probațiune contractul individual de muncă al reclamantei, actele adiționale la acesta și referatul din_, precizând totodată că Cererea nr. 16/2012 se află la dosarul cauzei. Totodată, depune la dosar interogatoriul reclamantei, dar având în vedere că aceasta nu s-a prezentat în vederea luării interogatoriului nejustificat, solicită aplicarea art. 225 Cod procedură civilă.
Instanța ia act de această solicitare și încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul pârâtei arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentantul pârâtei solicită capătului de cerere privind anularea parțială a Deciziei nr. 14/_ ca netemeinic și nelegal, iar capetele de cerere privind constatarea încetării raporturilor de muncă în data de_ și cel privind achitarea indemnizațiilor aferente concediului de odihnă neefectuat și a drepturilor salariale aferente perioadei 01-_ ca rămase fără obiect, având în vedere că aceste sume au fost achitate de către societate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta B. V. D. în contradictoriu cu pârâta SC R. C. SA, a solicitat anularea parțială a Deciziei nr.14/_ privind încetarea contractului individual de muncă nr.2711/_, a se constata încetarea contractului individual de muncă nr.2711/_ începând cu data de _
în condițiile art.81 alin.8 din Codul muncii, să se constate nulitatea absolută a Deciziei de imputare nr.15/I/_, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru perioada 01-_ și la plata indemnizației pentru 20 de zile de concediu de odihnă neefectuat in anul 2011 și 11 zile în anul 2012, iar la judecata acestor capete de cerere a renunțat în data de_ (f.26-28), având în vedere plata acestor sume de bani de către pârâtă, în cursul procesului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în baza contractului individual de muncă nr.2711/_ a îndeplinit funcția de coordonator agenție - șef departament declaranți vamali în cadrul pârâtei, activând la punctul de lucru din C. -N., str.Traian Vuia nr.157, având ca atribuții coordonarea personalului din subordine, întocmirea declarațiilor vamale pentru clienții societății, uneori îndeplinind și alte sarcini, fără a fi semnat o fișă a postului.
A arătat că la data de_ a adresat pârâtei o cerere de demisie fără preaviz, întemeiată pe art.81 alin.8 din Codul muncii, înregistrată sub nr.16/_, având în vedere că în anul 2011 aceasta a refuzat acordarea unui număr de 20 zile lucrătoare ori a indemnizației aferente.
A apreciat că in mod nelegal pârâta a dispus încetarea contractului individual de muncă în baza art.81 alin.7 din Codul muncii, prin renunțarea angajatorului la termenul de preaviz și s-a menționat în mod nereal că în anul 2012 ar fi avut cinci absențe nemotivate.
Astfel, neefectuarea concediului legal de odihnă și neplata indemnizației aferente se încadrează în dispozițiile art.81 alin.8 Codul muncii, reclamanta având dreptul de a demisiona fără respectarea vreunui preaviz.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii arătând că nici în anul 2011 și nici în anul 2012 reclamanta nu a formulat nicio cerere de acordare a concediului de odihnă care să fi fost refuzată de către pârâtă, astfel că neefectuarea concediului nu poate fi imputată pârâtei.
A învederat că solicitarea reclamantei privind încetarea raporturilor de muncă începând cu data de_ are ca temei semnarea începând cu această dată a unui contract de muncă și începerea activității la o societate concurentă, respectiv SC Total C. y Services SRL.
A învederat că încetarea intempestivă a contratului de muncă fără respectarea termenului de preaviz i-a produs reale prejudicii, în_ și zilele următoare activitatea pârâtei din cadrul Agenției C. fiind blocată total, toți cei trei angajați inclusiv reclamanta, neprezentându-se la locul de muncă și începând să presteze activitate în cadrul unei societăți concurente. A învederat că a plătit conform adeverinței atașate indemnizațiile aferente concediilor de odihnă iar decizia de imputare nr.15/_ emisă de pârâtă nu este un titlu executoriu, ci este un act intern de constatare a unei
pagube în patrimoniul pârâtei.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Prin contractul individual de muncă nr.2711/_, reclamanta a fost angajată de către pârâtă pe durată nedeterminată, pe postul de declarant vamal, pentru o normă întreagă, un salariu de bază lunar brut de 4564 lei, un spor de 25% pentru confidențialitate și o durată a concediului anual de odihnă de 22 de zile lucrătoare (f.46-48).
Ulterior, contractul individual de muncă a fost modificat prin acte adiționale sub aspectul felului muncii, de la data de_ reclamanta devenind șef departament declaranți vamali (f.49) și sub aspectul salariului (f.50).
În data de_, reclamanta împreună cu alți doi angajați au înregistrat la societatea pârâtă o demisie cu invocarea aart.81 alin.8 respectiv fără preaviz (f.15-17).
Potrivit art.81 alin.8 din Codul muncii, "salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă";.
Pârâta, prin reprezentant, a inserat în cererea de demisie mențiunea potrivit căreia perioada de preaviz este, conform celor discutate cu angajatul, până în_ .
Prin Decizia nr.14/_, pârâta a dispus încetarea contractului individual de muncă fără preaviz, având în vedere renunțarea parțială a angajatorului la termenul de preaviz, indicându-se ca temei legal art.81 alin.7 din Codul muncii (f.6).
Obligația neîndeplinită de pârâtă, conform afirmației reclamantei, justificând potrivit opiniei acesteia încetarea contractului individual de muncă fără preaviz constă în neefectuarea a 20 de zile din concediul de odihnă aferent anului 2011 și a 12 zile din concediul de odihnă aferent anului 2012 și respectiv neplata indemnizației cuvenite ca echivalent al concediului de odihnă neefectuat.
În cursul procesului, pârâta a plătit reclamantei indemnizația cuvenită pentru concediul de odihnă neefectuat, în cuantum de 4063 lei, reclamanta renunțând la capetele de cerere referitoare la plata indemnizației menționate (f.27-28).
Prin urmare, pârâta nu a plătit decât in cursul procesului suma aferentă concediului de odihnă menționat însă instanța apreciază că, atâta timp cât reclamanta nu a solicitat efectuarea concediului integral de odihnă pentru a exista un refuz al pârâtei referitor la asigurarea acestui drept prevăzut de lege, nu a existat o conduită culpabilă din partea pârâtei, care să fi determinat încetarea fără preaviz a contractului individual de muncă, în condițiile art.81 alin.8 din Codul muncii.
Aceasta deoarece reclamanta și-a păstrat opțiunea de a solicita plata unei indemnizații, respectiv efectuarea concediului aferent anului precedent iar pârâta nu i-a refuzat vreo cerere referitoare la aceste concedii.
Potrivit art.146 alin.3 din Codul muncii, obligația pârâtei, în calitate de angajator cu privire la acordarea concediului neefectuat pentru anul 2011 era de a acorda concediul până la sfârșitul anului 2012, așadar la data de_, data încetării raportului de muncă, pârâta nu era în culpă cu privire la concediul neefectuat, pentru anul 2011 și, în mod corespunzător, nici cu privire la cel neefectuat, pentru anul 2012.
Totodată, potrivit art.146 alin.4 din Codul muncii, compensarea in bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, așadar nici sub acest aspect pârâta nu era în culpă la data înregistrării demisiei cu solicitarea aplicării art.81 alin.8 din Codul muncii referitor la culpa angajatorului.
Așadar, din coroborarea art.81 alin.8 cu art.146 alin.3 și 4 din Codul muncii, rezultă că momentul în care pârâta ar fi trebuit să fie in culpă pentru a opera demisia fără preaviz era data de_ (data formulării cererii de demisie fără preaviz) or, așa cum rezultă din considerentele anterioare, la această dată pârâta nu se afla în culpă cu privire la concediul de odihnă aferent anului 2011 și 2012.
În ceea ce privește nulitatea absolută a actului întitulat "decizie de imputare";, pârâta a arătat că aceasta nu este un titlu executoriu ci un act
intern de constatare a unei pagube care stă la baza pretențiilor formulate în dosarul nr._ al Tribunalului C. .
În consecință, instanța constată că decizia menționată nu poate fi și nu este titlu executoriu, aspect recunoscut de către pârâtă, în acest sens acționând însăși pârâta care a formulat cerere de chemare în judecată cu privire la pagubele pe care susține că reclamanta i le-ar fi produs, astfel că urmează ca instanța de judecată investită cu acțiunea având ca obiect pretenții să decidă după administrarea tuturor probelor.
Practic, această decizie de imputare denumită astfel impropriu, are natura unui proces verbal de constatare a pagubelor, nu este și nu poate fi titlu executoriu pentru reținerea unor sume de bani, numai instanța de judecată putând dispune, după administrarea tuturor probelor, asupra existenței sau inexistenței pagubei constatate prin acest înscris având în realitate natura unui proces verbal unilateral întocmit de către angajator și in cuprinsul căruia acesta consemnează, din punctul său de vedere, aspecte privind raporturile de muncă, înscrisul urmând a fi apreciat sub aspect probatoriu de către instanța investită cu soluționarea dosarului nr._ al Tribunalului C., trimis spre soluționare Tribunalului B. .
Prin sentința civilă nr.1748/2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., acțiunea SC R. C. SA împotriva pârâtei B. V. D. pentru recuperarea sumei de 8141,78 lei a fost trimisă spre competentă soluționare Tribunalului B., competent teritorial.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța va respinge acțiunea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta B. V. D., cu domiciliul în C. -N., str.M. nr.37, ap.5, jud.C. și cu domiciliul procesual în D., str.1 Decembire nr.31, jud.Hunedoara în contradictoriu cu pârâta S.C. R. C. S.A., cu sediul în B., str.Intrarea binelui nr.1A, et.P, biroul 40, sector 4.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publica din _
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, I. R. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, O. -R. L. |
Red.IP/tehn.MG/5 ex. 17.09.13
