Sentința civilă nr. 14549/2013. Conflict de muncă

Dosar nr. _

cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 14549/2013

Ședința publică de la 21 Octombrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE B. G. Z.

Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.

Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant D. A. CU D.

A. și pe pârât SC C. P. S., având ca obiect conflict de muncă.

La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că în data de_ s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței de către reclamantă concluzii scrise .

Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța constată că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, astfel că reține cauza în pronunțare în baza datelor de la dosar.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta D. A. în contradictoriu cu pârâta SC C. P. S., a solicitat să se constate că a desfășurat raporturi de muncă la pârâtă în intervalul_ -_ și obligarea pârâtei să încheie contract de muncă iar această perioadă constituie vechime în muncă. S-a mai solicitat obligarea pârâtei să îi achite drepturile salariale aferentei acestei perioade, pentru norma întreagă, precum și la achitarea contribuțiilor de CAS și CASS, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada_ -_ a desfășurat activitate la pârâtă, încheind cu aceasta contract de muncă și că munca efectiv desfășurată a fost una cu normă întreagă, nu parțială de 2 ore pe zi, așa cum s-a stabilit inițial.

A mai arătat reclamanta că activitatea prestată efectiv nu a fost aceea de ajutor de bucătărie, ci aceea de ospătar pe sala de mese, astfel că i se cuvenea un alt salariu și altele erau și contribuțiile legale aferente muncii prestate.

De asemenea, a învederat că, deși a încercat de mai multe ori să-și reglementeze situația juridică cu pârâta, atât în ceea ce privește postul ocupat cât și in privința perioadei de muncă și salariul cuvenit, pârâta a dat dovadă de rea-credință în a pune în acord situația faptică cu cea scriptică.

Mai mult, a constatat de-a lungul timpului că aceasta era o practică a pârâtei și cu alți angajați, care se găseau in situația sa și că datorită insistențelor reclamantei, pârâta a inițiat o serie de demersuri de intimidare și amenințare, încercând astfel să o descurajeze, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.

Prin întâmpinarea formulată (f.16), pârâta SC C. P. S., a solicitat respingerea acțiunii și a arătat că reclamanta a fost angajată pe funcția de ajutor de bucătărie iar ulterior, când era nevoie, a fost rugată să fie ospătar.

A mai arătat pârâta că reclamanta a fost încadrată cu o fracțiune de normă de 2 ore și că după o înțelegere prealabilă cu aceasta, orele suplimentare se compensau din următoarele zile când a lucrat mai puțin, având în vedere că diferențele de program de lucru se justifică prin statura acestei meserii.

De asemenea, a susținut că în data de_, lucrând ca ospătar, reclamanta a plecat de la sediul pârâtei cu toate încasările, fără să le predea, motiv pentru care s-a formulat plângere penală și că aceasta a promovat acțiunea fiind iritată de această plângere penală împotriva sa.

Referitor la susținerile reclamantei că ar fi lucrat 7 luni fără să fie remunerată, pârâta a arătat că acestea nu sunt reale, menționând că la data la care reclamanta a plecat cu încasările nepredate, pârâta a o restanță salarială de salariată, dar nu era suma pe care aceasta a sustras-o de la societate.

Pârâta a mai arătat că reclamanta s-a sustras de mai multe ori de la semnarea statelor de plată sub diferite motive, însă conform dispozițiilor de plată semnate de aceasta poate face dovada că angajata societății a fost plătită pentru munca depusă.

Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea (f.21), arătând că solicită să se constate raportul de muncă dintre părți, desfășurat în temeiul contractului individual de muncă nr.213/_ înregistrat în registrul general de evidență a salariaților și care a încetat prin acordul părților în data de_, aspect care reiese și din convenția depusă la dosarul cauzei. S-a mai solicitat obligarea pârâtei să completeze registrul general de evidență a salariaților încetarea raporturilor de muncă din data de_ și să transmită aceste date Inspectoratului Teritorial de Muncă C., spre a se pune în acord situația faptică cu cea scriptică, cu cheltuieli de judecată.

Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Reclamanta a fost angajată a societății pârâte în baza contractului individual de muncă nr. 213/_ (f.4), începând cu data de_ . Raporturile de muncă dintre părți au încetat în baza acordului intervenit, în conformitate cu prevederile art. 55, lit. b C. Muncii.

Constatarea acestor fapte nu poate forma obiectul unei acțiuni de dreptul muncii, atâta timp cât contractul individual de muncă există în materialitatea sa și a fost recunoscut de părți, pârâta însăși confirmând în răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriu (f.37).

Cât privește încetarea raporturilor de muncă, instanța apreciază, de asemenea, că acordul de voință a fost manifestat în mod neechivoc de către părți, pârâta recunoscând încetarea contractului de muncă, menționând doar că data încetării nu este_, ci_ .

În conformitate cu dispozițiile art.272 C. Muncii, angajatorului îi revine sarcina probei în situația litigiilor de muncă. Pârâta nu a depus însă nicio dovadă în sensul celor susținute, respectiv, fișe colective de pontaj ori alte înscrisuri de această natură, așa încât instanța va considera ca dată a încetării raporturilor de muncă ziua de_ .

Conform prevederilor art. 34 C. Muncii, angajatorul are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților, de a efectua completări cu privire toate aspectele legate de raporturile de muncă ale angajaților și de a transmite inspectoratelor teritoriale de muncă toate aceste informații.

Pentru toate aceste motive, instanța va obliga pârâta să se conformeze acestor prevederi legale, respectiv să completeze registrul general de evidență al salariaților cu încetarea contractului individual de muncă al reclamantei, în conformitate cu prevederile art.55, lit. b C. Muncii, în baza acordului de voință al părților și să transmită Inspectoratului Teritorial de Muncă C. toate aceste date.

În temeiul art.274 C.pr.civ., pârâta, fiind parte căzută în pretenții, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată parțiale, proporțional cu petitle admise, în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariu avocațial către reclamantă (conform facturii de la fila 34.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată și precizată de către reclamanta D. A. cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat Traian C. în C. -N., str. I. V. nr.14, et. I, jud. C.

în contradictoriu cu pârâta S.C. C. P. S.R.L, cu sediul în C. -N., str. R. nr.16, jud. C.

.

Obligă pârâta să completeze registrul general de evidență a salariaților în ce privește încetarea contractului individual de muncă al reclamantei cu data de_, precum și să transmită aceste date Inspectoratului Teritorial de Muncă C. .

Respinge celelalte capete de cerere.

Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 400 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2013

Președinte,

B. G. Z.

Asistent judiciar,

A. Ș.

Asistent judiciar,

B. -A. C.

Grefier,

C. S.

Red. B.G.Z/MG, 4 ex. 14.11.13

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 14549/2013. Conflict de muncă