Sentința civilă nr. 2981/2013. Contestație decizie sancționare salariat
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2981/F/2013
Ședința publică din data de 18 Noiembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. | N. | , judecător |
GREFIER: V. | V. |
Cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. - A. LS
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de contestatoarea B. A. O. în contradictoriu cu intimata S. F. I. SA, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul, statuează că este competent din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezentul litigiu, conform art.131 raportat la art.95 alin.4 din NCPC și art.269 din Codul Muncii, art.208 și 210 din Legea nr.62/2011 modificată prin Legea nr.2/2013, acțiunea fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Se constată că prin contestația promovată contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Tribunalul, văzând că nici una dintre părți nu este prezentă, în temeiul art.238 NCPC, estimează durata necesară soluționării procesului la 2 luni de zile, având în vedere actele dosarului, împrejurările cauzei, raportat la cererile și probele solicitate, la necesitatea soluționării procesului
într-un timp optim și previzibil.
Constatând că la data de_ contestatoarea B. A. O. a depus la dosar cerere de renunțare la judecată în baza disp.art.406 NCPC, solicitând a se lua act de această renunțare la judecată.
În cursul dimineții acestei zile, intimata SC F. I. SA a depus la dosar un înscris prin care își exprimă punctul de vedere față de renunțarea contestatoarei la judecată, fără a se acorda cheltuieli de judecată.
Așa fiind, tribunalul rămâne cu cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin contestația formulată împotriva Deciziei de sancționare nr.7/_, înregistrată la instanță sub nr.de mai sus, contestatoarea B. A. O., în contradictoriu cu intimata SC F. I. SA, a solicitat instanței ca prin soluția ce se va pronunța să constate tardivitatea sancțiunii disciplinare aplicate prin prisma dispozițiilor art.252 Codul Muncii; nulitatea absoluta a deciziei de sancționare emisa deoarece aceasta nu cuprinde elementele esențiale prevăzute la art.252(2) Codul Muncii; pe fondul cauzei, anularea deciziei de sancționare ca netemeinica deoarece nu a comis o fapta care sa constituie abatere disciplinara; anularea dispoziției cuprinsa in procesul-verbal privind desfășurarea procedurii cercetării disciplinare prealabile cu privire la recuperarea prejudiciului potrivit dispozițiilor art.254,255 alin.l si 2 din Codul Muncii; sau sa se constate netemeinicia si nelegalitatea deciziei de sancționare deoarece anterior pentru aceeași pretinsa abatere disciplinara a fost sancționată prin înscrisul intitulat "AVERTISMENT nr.5/_ "; obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare contestatoarea arată că în fapt, prin decizia de sancționare nr.7/_ a fost sancționată disciplinar cu avertisment scris potrivit dispozitiilor art.248 lit.a din Codul Muncii. Pentru a hotarî astfel, angajatorul a reținut ca a trimis din neglijența boniere comandate pentru uz in
1
tern unui client, cauzandu-se societații un prejudiciu de 166.951ei. Pentru aceeași fapta angajatorul a emis aceeași sancțiune disciplinara prin înscrisul intitulat "avertisment nr.5/_ ".
Potrivit dispozițiilor art.252(l) angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa in termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștința despre săvârșirea abaterii disciplinare.
In mod evident angajatorul a luat la cunoștința despre pretinsa abatere disciplinara la data de_ cu ocazia întocmirii referatului disciplinar de către angajata F. I., referat care a fost aprobat de directorul angajatorului. Astfel, raportat la data luării la cunoștința despre pretinsa abatere ~ disciplinara (_ ) sau cel mai târziu_ decizia de sancționare emisa la data de_ este tardiva.
Invocam si nulitatea absoluta a deciziei de sancționare deoarece aceasta nu cuprinde descrierea faptei care contituie abatere disciplinara. In practica judiciara s-a statutat ca "descrierea faptei care constituie abatere disciplinara trebuie sa cuprindă in mod obligatoriu data comiterii acesteia, iar in lipsa mențiunilor privitoare la data comiterii, descrierea faptei se considera a fi neindeplinita". Data comiterii pretinsei abateri disciplinare este deosebit de relevanta deoarece, raportat la aceasta data se analizează si respectarea dispoziției art.252(l) Codul Muncii. Sub acest aspect, lipsa mențiunilor privitoare la data comiterii abaterii disciplinare au consecințe asupra descrierii faptei si întrunirii in speța a dispozițiilor art.252 (2 lit.a) din Codul Muncii.
Pe fondul cauzei, contestatoarea apreciaza ca sancțiunea disciplinara aplicata este netemeinica, deoarece pretinsa fapta reținuta nu constituie abatere disciplinara, in sensul dispozițiilor art.242 Codul Muncii. Sub acest aspect, prin procesul-verbal privind desfășurarea procedurii cercetării disciplinare prealabile nr.476/_ se retine sub aspectul laturii obiective "neatenție si neglijenta in munca". Potrivit dispozițiilor art.247 din Codul Muncii abaterea disciplinara este o fapta in legătura cu munca si care consta intr-o acțiune sau inacțiune săvârșita cu vinovăție de către salariat prin care acesta a incalcat regulamentul intern, contractul individual de munca... Din cuprinsul aceluiași proces-verbal mai rezulta ca "angajații au incercat sa rezolve o problema de serviciu dar au dat dovada de neatenție si superficialitate, deoarece, desi au transmis o informație asupra pachetului in cauza, nu au facut-o clar si fara a se asigura ca persoana căreia transmite aceasta informație a inteles pe deplin despre ce este vorba". Raportat la modul in care s-a reținut pretinsa fapta, in PV privind desfășurarea procedurii cercetării disciplinare prealabile nr.476/_, in mod evident nu sunt intrunite dispozițiile art.247(2) din Codul Muncii privitoare la elementele
Netemeinica și nelegala este si dispoziția privitoare la recuperarea prejudiciului in suma de
166.95 lei potrivit dispozițiilor art.254 si 255 alin.l si 2 din Codul Muncii, deoarece textele legale invocate prevăd o astfel de posibilitate doar prin "acordul pârtilor". Arată contestatoarea ca, in mod evident, nu este de acord cu aceasta modalitate pentru ~ motivele deja expuse. Asa cum a arătat pentru aceeași pretinsa abatere disciplinara a mai fost sancționată, dupa cum rezulta din inscrisul intitulat "AVETISMENT nr.5/_ " cu numărul de înregistrare 441/_ . In mod evident nu pot fi aplicate doua sancțiuni pentru aceeași pretinsa abatere disciplinara, impunandu-se astfel anularea deciziei de sancționare nr.7/_ .
In probatiune s-au anexat Decizia de sancționare nr.7/_, PV privind desfășurarea procedurii cercetării disciplinare prealabile nr.476/_, inscrisul intitulat avertisment nr.5/_ cu număr de înregistrare 441/_, inscrisul intitulat Referat disciplinar din_ .
In drept, s-au invocat dispozițiile art.252(5) si urm. Din Codul Muncii.
Intimata SC F. I. SA
, deși legal citată, nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a formulat apărări scrise.
La termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2013, reclamanta B. A. O. a depus la dosar o cerere de renunțare la judecată
, în baza dispozițiilor art.406 NCPC, solicitând instanței de a lua act de această renunțare.
La același termen de judecată intimata SC F. I. SA a depus la dosar un script prin care solicită a se lua act de renunțarea contestatoarei la judecată.
Conform art. 406 din Noul Cod de Procedură Civilă reclamantul, personal sau prin mandatar cu procură specială, poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă, fiind necesar acordul expres sau tacit al pârâtului la renunțare atunci
2
când renunțarea survine la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment.
În cauza pendinte renunțarea la judecată a avut loc după fixarea primului termen de judecată, subzistând condiționarea sistării procesului prin renunțare la judecată de acordul pârâtului în acest sens. Acest acord a fost exprimat însă prin scriptul atașat la dosar la f. 23.
Văzând că manifestarea de voință a părților este expresă și neechivocă, făcută personal și în tot, tribunalul îi va da eficiența cuvenită, fiind firesc ca reclamantul - cel ce a inițiat demersul juridic- să aibă dreptul de a renunța la judecată, fără vreo obligație de a justifica în vreun fel manifestarea de voință și fără vreo constrângere temporală, în condițiile exprimării acordului pârâtului de a sista în această modalitate procesul.
Cheltuieli de judecată nu se acordă, nefiind solicitate de litiganți. Asistenții judiciari au exprimat votul consultativ în același sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
În baza art.406 NCPC:
Ia act de renunțarea reclamantei B. A. O. , domiciliată în municipiul B., A. G.
, nr.4, ap.6, județul Bistrița-Năsăud la judecarea acțiunii formulată împotriva pârâtei SC F. I. SA B. , cu sediul în municipiul B., str.V. V., nr.1, județul Bistrița-Năsăud.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de recurs se va depune la Tribunalul BN.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
C. N. V. V.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
V. C. M. - A. LS
Red.dact. N.C. _
3
