Sentința civilă nr. 3170/2013. Contestație decizie sancționare salariat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR._

Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR.3170

Ședința publică din 17 iunie 2013 Completul este compus din:

Președinte: P. R. M., judecător Ș. L., grefier

Asistenți judiciari:

P. R. S.

V. R. I.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta M. A., cu domiciliul în Ș. -S., str. C., nr.11, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâtul

S. O. "P. dr.I. P. "; Ș. -S., str. G. C., nr.29, județul Sălaj, având ca obiect contestație la decizia de sancționare.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantei, av. Ciupe Stelian C. ,cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul pârâtului, consilier juridic Vigu M. cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, învederează instanței faptul că pârâtul a depus la dosar obiecțiuni la răspunsul la întâmpinare.

Se comunică un exemplar din obiecțiunile la răspunsul la întâmpinare cu reprezentantul reclamantei iar acesta susține că decizia este lovită de nulitate absolută, în conformitate cu prevederile art. 252 alin. 2 lit. e și f, respectiv: decizia trebuie să conțină termenul în care poate fi contestată și trebuie să conțină instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată, prevederi ce nu sunt prevăzute în Decizia nr.20 din_ .

Reprezentantul pârâtului, consilier juridic Vigu M., depune la dosar practică judiciară (f.83-92) și susține că toate susținerile reclamantei cuprinse atât în contestația împotriva Deciziei nr.20/04 iunie 2013 cât și în Răspunsul la întâmpinare sunt nefondate netemeinice și nelegale pentru motivele arătate în obiecțiunile la răspunsul la întâmpinare depuse la dosar.

Nemaifiind cereri în probațiune, ori excepții de invocat instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul reclamantei, av. Ciupe Stelian C., solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei și reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior. Cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtului, consilier juridic Vigu M. solicită respingerea ca inadmisibilă acțiunea reclamantei și menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr.20/_ .

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea sa reclamanta M. A. a chemat în judecată pârâtul S. orășenesc "P. Dr. I. P. "; Ș. S., solicitând instanței anularea Deciziei nr.

20 din_ emisă de pârât, și obligarea acestuia la reîncadrarea pe postul deținut anterior, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale reclamanta arată faptul că, prin decizia contestată a fost concediată în temeiul art. 61 lit. (d) din Codul muncii, pentru necorespundere profesională, ca urmare a propunerii comisiei disciplinare concretizată prin referatul nr. 218/_ .

Reclamanta consideră că, decizia contestată este lovită de nulitate absolută în conformitate cu prevederile art. 252 alin. 2 lit. e) și f) din Codul muncii, deoarece în cuprinsul ei nu este menționată instanța competentă și termenul în care poate fi contestată sancțiunea.

De asemenea, nu au fost respectate nici dispozițiile art. 252 alin. 1 din Codul muncii, deoarece deși pârâta a avut cunoștință de faptele reținute ca abateri disciplinare în cuprinsul deciziei contestate la data de_, iar decizia a fost emisă la data de_, cu depășirea termenului de 30 de zile calendaristice prevăzut de lege.

Se consideră că un alt motiv de nulitate îl constituie faptul că, s-a urmat procedura cercetării disciplinare și a fost emisă o decizie de concediere pentru necorespundere profesională.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta a solicitat instanței să respingă acțiunea reclamantei ca inadmisibilă, deoarece reclamanta a mai săvârșit anterior o serie de abateri disciplinare pentru care a fost sancționată cu avertisment scris.

Datorită faptului că, angajatorul a fost sesizat de săvârșirea de către reclamantă a noii abateri disciplinare prin referatele nr. 91, 92 și 98/_, a fost constituită o comisie de disciplină care în urma cercetărilor efectuate a concluzionat prin referatul nr. 218/_ că, se impune schimbarea locului de muncă al reclamantei.

Având în vedere aceste concluzii, faptul că postul reclamantei urma să fie desființat, iar aceasta obținuse calificative slabe la evaluarea profesională, pârâtul a procedat la emiterea deciziei contestate pe care nu o consideră o decizie de sancționare, ci o decizie de concediere pentru necorespundere profesională.

Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta reiterează motivele de fapt și de drept cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Prin obiecțiunile la întâmpinare depuse la dosar pârâtul arată faptul că, decizia contestată nu este una de sancționare ci una de sancționare disciplinară și a invocat excepțiile prematurității și ale lipsei de obiect cu depășirea termenului prevăzut de art. 205 alin. (2) lit. (b) coroborat cu art. 201 alin. (1) Cod procedură civilă.

S-a procedat la informarea părților asupra posibilității stingerii litigiului prin mediere iar în cursul realizării procedurii de informare, pârâtul a arătat faptul că, nu dorește soluționarea litigiului prin mediere.

În cauză a fost administrată proba cu acte.

Asupra cauzei de față, instanța reține următoarele :

Reclamanta a fost angajată cu contract individual de muncă al pârâtului în funcția de operator date, în cadrul Serviciului de statistică și informatică medicală.

Prin decizia nr. 20 din_, pârâtul a decis ca începând cu data de_, locul de muncă al reclamantei să fie schimbat la Secția Medicină Internă pe postul

de infirmieră, cu un salariu de bază de 885 lei și un spor pentru condiții deosebite de 10%.

Temeiul juridic al acestei schimbări au fost prev. art. 61 lit. (d), coroborat cu art. 64 din Codul muncii.

În preambulul deciziei se face referire la Adresa nr. 362/_, Referatul comisiei de disciplină nr. 218/_, Adresa nr. 542/_ și Fișa de evaluarea performanțelor individuale prin care a fost acordat certificatul "Satisfăcător"; - punctaj 2,43.

Văzând temeiul de drept invocat de pârât, instanța constată că a fost îndeplinită cerința prevăzută de art. 63 alin. (2) din Codul muncii.

Însă pârâtul al emis decizia contestată cu încălcarea prevederilor art. 62 alin.

(1) și (3) din Codul muncii, conform căruia :

"(1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul din motivele prevăzute la art. 61 și b) - d) angajatorul are obligația de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.

………………………………………………………………………………...

(3) Decizia se emite în scris și sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă";.

În privința încălcării disp. art. 62 alin. (1) din Codul muncii, instanța reține faptul că raportul comisiei disciplinare în baza căreia a fost emisă decizia contestată și prin care se aducea la cunoștința conducerii unității, faptele săvârșite de reclamantă a fost înregistrat sub nr. 218 din_ .

Aceasta este data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile prevăzut de art. 62 alin. 1 Codul muncii (Decizia Î.C.C.J. nr. 12 din_ ).

Decizia contestată fiind emisă la data de_, a fost depășit termenul imperativ prevăzut de lege.

Referitor la încălcarea prevederilor art. 62 alin. (3) din Codul muncii, instanța a constatat faptul că în decizia contestată nu sunt menționate termenul în care poate fi contestată decizia și nici instanța judecătorească la care se contestă.

Sancțiunea acestei omisiuni este nulitatea absolută a deciziei contestate.

Având în vedere aceste considerente instanța va admite acțiunea reclamantei și în consecință anulează Decizia nr. 20/_ emisă de pârât și dispune reîncadrarea reclamantei pe postul deținut anterior emiterii acestei decizii.

În baza art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (f.93).

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite cererea formulată de M. A. domiciliată în loc. Ș. S., str.

C., nr. 11, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul S. orășenesc "P. Dr. I.

P., cu sediul în oraș Ș. S., str. G. C., nr. 29, jud. Sălaj și în consecință anulează decizia nr. 20/_ emisă de pârât și dispune reîncadrarea reclamantei pe postul deținut anterior emiterii acestei decizii.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2013, la sediul Tribunalului Sălaj.

Președinte

Asistenți judiciari

Grefier

P. R. M.

P. R.

S.

V.

R. I. Ș. L.

plecat în CO, semnează plecată în CO, semnează, președintele tribunal președinte tribunal

K. M. K. M.

Red.P.R.M./_

Tehnored.Ș.L../_ /4.ex.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3170/2013. Contestație decizie sancționare salariat