Sentința civilă nr. 3244/2013. Despăgubiri. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3244/F/2013
Ședința publică din data de 16 Decembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. | N. | , judecător |
GREFIER: V. | V. |
Cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. - A. LS
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S. N. DE T. F. DE M. "C. M. " SA în contradictoriu cu pârâtul C. Ș., având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul C. Ș., lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Chestionat fiind, pârâtul C. Ș. învederează instanței că se opune admiterii acțiunii promovate întrucât a primit acești bani de la angajator cu bună credință, solicită judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul, văzând prevederile art.131 raportat la art.269 Codul Muncii, art.208, 210 din Legea nr.62/2011 modificată și completată, invocă din oficiu și pune în discuție excepția necompetenței teritoriale de soluționare a prezentului litigiu.
Față de excepția invocată din oficiu de către instanță, pârâtul C. Ș. arată că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la această excepție.
Tribunalul reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată din oficiu de către instanță.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr.mai sus, reclamanta S. N. de T.
F. de M. "C.F.R. M. " SA București a chemat în judecată pe pârâtul C. Ș. , solicitând instanței obligarea acestuia la restituirea sumei de 2.518 lei, reprezentând plata nedatorată încasată, având în vedere următoarele motive:
În fapt, pârâtul a fost salariatul său până la data de_ . Prin Sentința Civila nr.l631/F/_, definitivă și executorie de drept, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, SNTFM C. M. SA a fost obligată la plata către pârât, a contravalorii salariului suplimentar pentru anii 2007, 2008 și 2009 ; primei de Ziua F. ului pentru anul 2009; ajutorul material de Crăciun pentru anul 2009; ajutorul material de Paște pentru anul 2009 si a 6 salarii de baza brute negociate compensatorii pentru concedierea colectivă din anul 2010, actualizate în raport cu rata inflației. La data de_ s-a achitat în contul pârâtului, la solicitarea acestuia, suma la care a fost obligată reclamanta, conform hotărârii judecătorești menționate, asa cum rezultă din ordinul de plată nr.1398/_, anexat. Ulterior, la data de _
- Curtea de Apel C., judecând recursul, pronunță, în dosarul nr._, Decizia Civilă nr.5401/R/2011, irevocabilă, prin care admite recursul formulat de SNTFM C. M. SA împotriva Sentinței civile nr. 1631/2011 pe care o modifică în sensul că respinge cererea de obligare la plata în favoarea reclamantului a sumei ce reprezintă 6 salarii de bază brute negociate, actualizată cu rata inflației, cu titlu de plată compensatorie, deja achitate pârâtului. Față de această stare de fapt, apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.256 alin.l din Codul Muncii care prevede: "salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o
1
restituie", coroborat și cu dispozițiile art.1345 din noul cod civil care dispune că: "cel care în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană... ". Este cunoscut faptul că răspunderea patrimonială propriu-zisă se întemeiază pe o faptă săvârșită cu vinovăție, pe când obligația de restituire are la bază plata lucrului nedatorat, însă în speță este vorba desigur despre o îmbogățire fără justă cauză a pârâtului în dauna patrimoniului societății . Menționează că pârâtul a fost invitat la ședința de informare privind avantajele medierii prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dar nu s-a prezentat.
În drept invocă dispozițiile art.256 din Codul Muncii și art.1345-1348 din noul Cod Civil. În probațiune s-au anexat în xerocopie: Sentința civilă nr.1631/_, pronunțată de
Tribunalul Bistrița Năsăud; Decizia civilă nr.5401/R/_, pronunțată de Curtea de Apel
C. ; Invitația la ședința de informare privind avantajele medierii adresată pârâtului si confirmarea de primire; Procesul verbal încheiat in urma ședinței de informare privind avantajele medierii;
Ordinul de plată nr.1398/_ .
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanță
și s-a opus admiterii acțiunii promovate întrucât a primit acești bani de la angajator cu bună credință.
La primul termen de judecată fixat pentru soluționarea cauzei
,_, tribunalul a invocat și pus în discuție excepția necompetenței teritoriale
de a soluționa litigiu, pârâtul lăsând la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Examinând prioritar conform art.131 NCPC excepția necompetenței teritoriale, tribunalul constată temeinicia.
Potrivit art. 269 Codul muncii judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori, după caz sediul, iar conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 modif. cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, conform art. 95 pct. 4 raportat la art. 94 NCPC tribunalele fiind instanțele de drept comun în această materie.
Interpretarea normelor legale evocate, cu caracter special, nu poate fi decât aceea că în cauză competența teritorială revine exclusiv tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul, reședința sau, după caz, sediul reclamantul- persoană juridică sau fizică (după prescripțiile Codului muncii), respectiv în situația reclamantului-persoană fizică alternativ și cel în a cărui circumscripție este amplasat locul de muncă al reclamantului (conform reglementărilor Legii dialogului social ce a urmărit facilitarea suplimentară a accesului angajaților la justiție, reluând cuprinsul prevederilor Codului, cu excepția termenului sediu- element de identificare a persoanelor juridice, a cărui excludere semnifică înlăturarea categoriei persoanelor juridice reclamante din sfera de aplicare). Normele evocate stabilesc o derogare de la regula generala prevăzută de art. 5 Cod procedură civilă, potrivit căreia cererea se face la instanța domiciliului pârâtului.
În materia conflictelor de muncă competența teritorială nu este alternativă, în care sens a decis și instanța supremă prin Decizia nr.1262/2004, putând fi invocată din oficiu de instanța de juedcată.
In cauza pendinte, așa cum rezultă din actele dosarului și susținerile părților, reclamantul este o persoană juridică ce are sediul în București, localitate amplasată în arondismentul Tribunalului București. Imprejurarea alegerii unui domiciliu procesual la o altă adresă, în cauză din municipiul C. -N., nu poate determina înlăturarea regulii procesuale înainte evocate, de la care nu există excepții. Astfel, soluționarea cauzei pendinte este în căderea instanței competente teritorial să rezolve pretenția dedusă judecății, adică Tribunalul București, în favoarea căruia urmează a fi declinată competența de soluționare a pricinii, pentru considerentele de fapt și drept expuse.
Votul consultativ al asistenților judiciari a fost exprima în același sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
2
ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud invocată din oficiu de către instanță și, în consecință:
-dispune declinarea prezentei cauze spre competentă soluționare Tribunalului București. Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
C. N. V. V.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
V. C. M. - A. LS
Red.dact. N.C. _
3
