Sentința civilă nr. 11387/2013. Contestație decizie sancționare salariat
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIV ILĂ Nr. 11387/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar R. I. V. Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanta B. K. K. în contradictoriu cu pârâta SC F. R. SA, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, avocat Bufnea M. L., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, iar pe cale de consecință anularea deciziei de sancționare ca nelegală și netemeinică, apreciind că niciunde în nota explicativă sau în declarația martorului audiat nu a fost vorba despre o procedură de retragere a produselor, ci despre un schimb, mai mult în nota explicativă, fila 116 dosar, însăși reclamanta a fost întrebată de schimbul de produse și nu de procedura de retragere a acestora. Un alt motiv de nelegalitate al deciziei este acela că, potrivit art. 252 alin. 2 lit. c Codul Muncii, lipsește descrierea faptei, pârâta indicând un alt temei de drept. Pentru toate aceste motive, expuse pe larg prin cererea de chemare în judecată, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta B. K.
K. în contradictoriu cu pârâta
SC F. R. SA, a solicitat anularea deciziei de sancționare cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o lună și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin decizia nr. 4590/_
, pârâta a sancționat-o disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o lună în temeiul art. 247, 248 lit. c, art. 250-252 din Codul Muncii și art.
32 alin. 1 și 2 din Regulamentul Intern, reținându-se că și-a dat acordul pentru schimbul de produse de la magazinul Selgros C., a decis redistribuirea acestora spre vânzare prin magazinele Napolact, nu și-a
informat superiorul direct cu privire la aceste demersuri legate de schimbul de produse.
Reclamanta a arătat că decizia nu cuprinde mențiuni privind data sau intervalul de timp în care a fost săvârșiră abaterea, astfel că fapta nu este descrisă corespunzător art. 252 alin. 2 lit. a din Codul Muncii, decizia este neîntemeiată întrucât nu a fost informată că în cadrul companiei sunt interzise schimburile de produse, nu știe ce cuprinde procedura de retragere PS 17 care nu i-a fost adusă la cunoștință, iar în fișa postului este prevăzut expres că poate aproba retururile de marfă la nivel local.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii arătând că fapta este descrisă explicit în decizie, în sensul că reclamanta, manager de zonă de vânzări a avizat retragerea de la Selgros C. de către persoana pe care o coordona direct a cantității de 2580 bucăți de brânză de burduf cu termen de garanție redus, livrându-se produse echivalente cu termen de garanție normal, rezultând un prejudiciu conform raportului nr. 3992/_ întocmit de auditul intern.
În privința regulilor și conduitei de comercializare a produselor lactate, pârâta a arătat că reclamantei îi sunt aplicabile contractul individual de muncă, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă, contractele de
furnizare a produselor și Legea nr. 150/2004, fără a fi necesar să fie explicit prevăzute în fișa postului, iar reclamanta a recunoscut cu ocazia cercetării disciplinare că a autorizat schimbul deși cunoștea că în cadrul societății sunt interzise astfel de proceduri.
S-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 4590/_, (f. 4-5), comunicată reclamantei la data de_, s-a dispus sancționarea reclamantei, manager regional de vânzări în cadrul departamentului de vânzări al pârâtei, cu reducerea salariului de bază cu 10% pe luna iulie 2012. Reclamanta a fost totodată atenționată în cuprinsul deciziei că în cazul săvârșirii altor abateri disciplinare i se vor aplica sancțiuni mai severe.
În cuprinsul deciziei se reține că reclamanta a încălcat art. 247, 248 lit. c, art. 250-252 din Codul Muncii și art. 32 alin. 1 și 2 din Regulamentul intern, fapta imputată fiind aceea că și-a dat acordul pentru schimbul de produse de la magazinul Selgros din C. și a decis redistribuirea acestora spre vânzare în magazinele Napolact și nu și-a informat superiorul direct cu privire la aceste demersuri legate de schimbul de produse. S-a reținut că angajatul C. M. a procedat la returnarea brânzei de burduf cu termen de garanție scurt de la Selgros C. la depozitul Napolact C., schimbul de produse făcându-se cu consultarea prealabilă a reclamantei, șefa directă a acestuia. S-a reținut că s-au produs prejudicii societății, menționate în raportul departamentului financiar și s-au încălcat dispozițiile conform cărora este interzisă returnarea în depozit a produselor alimentare vândute.
Din declarația martorului C. M. (f. 110), rezultă că a livrat către Selgros peste 2000 de bucăți de brânză de burduf iar pentru a evita expirarea acestor produse, a făcut un schimb de produse cu acordul reclamantei, respectiv o cantitate totală de 600-800 bucăți, după circa două săptămâni. Martorul a arătat că s-a mai practicat schimburi de produse, atât de către alți colegi cât și de către martor, iar acestuia i s-a reproșat că nu a aplicat anumite puncte din procedura de retragere pe care acesta nu le cunoștea. A arătat că a obținut aprobarea reclamantei pentru schimbul de produse.
Din procesul verbal nr. 4222/_ (f. 81-86) rezultă că în cadrul cercetării disciplinare reclamanta nu își recunoaște vinovăția și invocă neaducerea la cunoștință a procedurilor interne privind schimburile de produse, respectiv interzicerea schimburilor produselor care nu au defecte de calitate, invocând că acest schimb este o practică moștenită.
Potrivit art. 252 alin. 2 din Codul Muncii, în decizia de sancționare se cuprind in mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, prevederile încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale sau pentru care nu a fost efectuată cercetarea, temeiul de drept pe baza căreia s-a aplicat sancțiunea, termenul de contestare și instanța competentă.
Sub aspectul respectării acestor dispoziții legale, decizia nr. 4590/_ este legală însă nu est temeinică întrucât în realitate reclamanta nu a încălcat dispozițiile legale menționate, nesăvârșind o abatere disciplinară.
Astfel, pe de o parte, potrivit fișei postului reclamantei (f.7), reclamanta are atribuția de a aproba retururile de marfă la nivel local, "în linie cu politicile și obiectivele companiei";.
Pârâta nu a făcut dovada că i-a adus la cunoștința reclamantei vreo interdicție privind înlocuirea produselor cu termen de expirare apropiat, în art.24 din Regulamentul Intern (f.43-45) nefiind menționate astfel de interdicții.
În acest context, înlocuirea unor produse cu termen de expirare apropiat poate fi încadrată în politicile societății comerciale.
Pe lângă împrejurarea că pârâta nu a comunica reclamantei această interdicție, se remarcă în cadrul procedurii de retragere PS 17 a pârâtei o terminologie echivocă cu privire la înlocuirea produselor, aceasta referindu- se la ,,produse nesigure sau de calitate necorespunzătoare";, neexistând o definiție a produselor nesigure și a produselor necorespunzătoare.
Pentru a se putea reține existența unei abateri disciplinare, este necesar ca regulile de conduită încălcate să fie clare, lipsite de orice echivoc și să existe dovada că au fost aduse la cunoștința salariatului.
Or, față de caracterul echivoc al normelor invocate de către pârâtă și față de lipsa unei dovezi a comunicării către reclamantă a unei interdicții de a aproba un schimb de produse cu termen de garanție apropiat, nu se poate reține vinovăția reclamantei privind încălcarea unor obligații derivând din raporturile sale de muncă, abaterea disciplinară imputată fiind inexistentă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 247 - 252 din Codul Muncii, instanța va admite contestația și va anula Decizia nr. 4590/_ emisă de intimată.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a pârâtei, instanța o va obliga la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 lei (f.119).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de contestatoarea B. K. K., cu domiciliul în C. N., str. A. DP, nr. 9, et. 2, ap. 2, jud. C. împotriva intimatei SC F. R. SA.
Anulează Decizia nr. 4590/_ emisă de intimată.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000
lei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2013.
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, C. -E. P. | Asistent judiciar, R. I. V. |
Grefier, O. -R. L. |
Red IP, dact ORL 4 ex, _
