Sentința civilă nr. 5715/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5715/2013
Ședința publică din data de 01 aprilie 2013 PREȘEDINTE: A. M. I. ASISTENT JUDICIAR: I. R. ASISTENT JUDICIAR: A. Ș.
GREFIER: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială formulată reclamanta S.C. C. C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul M. I. .
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței pârâtul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, iar la data de_ reclamanta a depus concluzii scrise.
Totodată se constată că mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea reclamantei să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi,_ .
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, reține că prin acțiunea înregistrată la data de_ pe rolul Tribunalului C. și precizată la data de_ (f. 114), reclamanta SC C. C. S. a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului M. I. la plata sumei de 1677 euro sau echivalentul în lei a acesteia cu titlul de daune interese, a dobânzii legale aferente acestei sume, precum și la plata sumei de 270 de euro reprezentând contravaloarea beneficiului nerealizat.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat că în perioada_ -_, pârâtul M. I. a fost angajatul său în funcția de șofer autocamion, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 71/_ în registrul de evidență al salariaților, registru înregistrat la ITM C. sub numărul 10485/_ .
La data de_, pârâtul a efectuat o cursă externă cu descărcare în Polonia, fiind oprit de organele de poliție în Slovacia, ca țară de tranzit, și amendat cu suma de 1655 de euro pentru nerespectarea regulilor de circulație și tranzit a acestei țări, fiindu-i reținut și permisul de conducere pentru neplata pe loc a amenzii, fiindu-i emisă o dovadă înlocuitoare care îi permitea continuarea călătoriei doar pe teritoriul Slovaciei, până la data de_ .
Pârâta a mai arătat că a achitat de urgență amenda în aceeași zi prin Dispoziția de plată nr. 281, Banca Intesa San Paolo România SA - Agenția C.
-N. Piața Cipariu, pentru a nu-l prejudicia pe destinatarul transportului din Polonia, fiind indusă în eroare de către pârât cu privire la natura amenzii aplicate, documentelor reținute de către organele de poliție și faptul că amenda a fost aplicată societății, pe când în realitate amenda a fost aplicată conducătorului camionului, ca și persoană fizică, pentru neachitarea taxei de autostradă.
Ba mai mult, ignorând interdicția de a continua transportul pe teritoriul altui stat, pârâtul a efectuat transportul până la destinatarul din Polonia, riscând primirea unei noi amenzi pentru conducere fără permis.
După descărcarea în Polonia, pârâtul s-a întors la secția de poliție din Slovacia, din proprie inițiativă și pe același traseu, prezentând dovada de achitarea a amenzii și ridicându-și permisul de conducere.
Însă, pârâtul a rămas până a doua zi în vederea îndeplinirii formalităților legate de restituirea permisului de conducere, vigneta de tranzit expirându-i, ceea ce a condus la staționarea autocamionului până în data de_, când un alt șofer al societății a ajuns în zonă și i-a dat bani în vederea montării unui aparat automat de taxare.
La întoarcerea în țară, pârâtul nu a înmânat procesul-verbal de constatare a contravenției din_ în original, spunând că nu l-a primit.
Reclamanta a mai arătat că a solicitat organelor de poliție din Slovacia comunicarea procesului verbal, care i-a fost înaintat prin fax.
A procedat la cercetarea disciplinară a pârâtului, care a refuzat să-și expună propriul punct de vedere asupra incidentului.
Reclamanta a învederat instanței faptul că, potrivit art. 270 alin. 1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina lor și în legătură cu munca lor, iar abaterea disciplinară săvârșită de către pârât a avut consecința creării unui prejudiciu real, efectiv și actual, constând în amenda achitată, și contravaloarea staționării de trei zile pe teritoriul Slovaciei.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată și în drept.
La data de_, pârâtul M. I. a depus la dosarul cauzei, prin intermediul serviciului registratură al instanței, întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată promovată de către reclamanta SC C. C. S. ca neîntemeiată.
Pârâtul a arătat că în cauză nu sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale a angajatului, deoarece nu a săvârșit nicio faptă ilicită în legătură cu munca, prin care să prejudicieze societatea, nu există legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciul creat, de care nu se face vinovat.
Astfel, pârâtul a precizat că a respectat întocmai traseul primit de la coordonatorul de transport și a achiziționat tichet de călătorie, conform instrucțiunilor primite, arătând că a fost amendat pentru faptul că pe
traseul care i-a fost stabilit de către angajator și pe care l-a respectat fără abateri nu se putea circula cu tichet de călătorie, ci era necesar un aparat de taxare.
Pârâtul a mai arătat că la data de_, Slovacia a schimbat sistemul de taxare de la tichetul de călătorie la utilizarea sistemelor de încasare electronică a taxelor de drum, prevăzând obligativitatea pentru operatorul de vehicul, adică pentru proprietar, de a achiziționa un aparat de taxare electronic pentru utilizarea anumitor sectoare de drum, din care făcea
parte și cel pe care el trebuia să-l parcurgă conform instrucțiunilor primite din partea coordonatorului de transport.
Pârâtul a indicat instanței faptul că amenda a fost aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin. 1 lit. c din Legea 25/2007, respectiv contravenția pe secțiunea de colectare a taxei săvârșită de persoana care nu are în vehicul aparatul de taxare(On-board unit), amenda fiind aplicată șoferului ca reprezentant al persoanei juridice, având în vedere că aceasta din urmă nu are cum să conducă fizic un automobil.
Obligația de achiziționare a aparatului de taxare electronică revine persoanei fizice/juridice înscrisă în certificatul de înmatriculare ca proprietar, iar încălcarea acestei obligații urmată de sancționarea șoferului nu dă dreptul societății comerciale să solicite plata amenzii de către conducătorul auto.
Pârâtul a opinat în continuare că prejudiciul a fost creat din vina exclusivă a angajatorului, care nu a respectat prevederile legii slovace privind achiziționarea unui aparat de taxare electronică, că nu există legătură de cauzalitate între fapta sa(care nu are caracter ilicit atâta timp cât a respectat prevederile contractului individual de muncă, fișei postului și
instrucțiunile primite de la angajator) și prejudiciul suferit de reclamantă, neexistând nici vinovăția sa, ca element al răspunderii patrimoniale.
Pârâtul a mai arătat și faptul că reclamanta a realizat, ulterior primirii amenzii, faptul că este nevoie de un aparat de taxare, și întrucât el nu avea bani asupra sa, ia trimis printr-un coleg suma necesară.
La data de_, pârâtul M. I. a depus, prin intermediul serviciului registratură al instanței, o cerere reconvențională la dosarul cauzei, prin care a solicitat obligarea reclamantei SC C. C. S. la plata drepturilor salariale restante aferente lunilor aprilie și mai 2011(f.44-45), însă la termenul de judecată din data de_, având în vedere că reclamanta i-a achitat aceste drepturi, a renunțat la cererea reconvențională formulată, instanța luând act de această manifestare de voință (f. 74).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, astfel cum reiese din contractul individual de muncă pe durată nedeterminată nr. 71/_ (f. 15-17), între reclamanta SC C. C. S. și pârâtul M. I. s-au derulat raporturi de muncă, pârâtul ocupând funcția de șofer de autocamion, până la data de_, când reclamantul a solicitat încetarea contractului individual de muncă (f. 14).
Potrivit foii de parcurs depusă la dosar la f. 26-27, pârâtul a condus, în perioada_ -_, autovehiculul cu numărul de înmatriculare _
, pe un traseu mai lung între localitățile C. -N. și Gliwice (Polonia) și retur, Rudaslanka (Polonia) și Rădăuți, primind o dispoziție în acest sens de la angajatorul său printr-un ordin de deplasare în străinătate (f. 30).
Pe acest traseu, cu ocazia traversării Slovaciei, în data de_, pârâtul a fost sancționat pentru contravenția reținută ca fiind călătorie fără bilet, menționându-se că au fost încălcate prevederile art. 3 alin. 2 lit. a-c și art. 8 alin. 1 lit. c din Legea 25/2007 și aplicându-i-se reclamantului sancțiunea amenzii în cuantum de 1655 de Euro și reținerea permisului de conducere ca urmare a neachitării amenzii pe loc, aspecte consemnate în chitanța și adeverința depuse la filele 6, 10-11.
Conform dispoziției de plată nr. 281/_ (f. 9), reclamanta a virat organului constatator al poliției di Zilina suma de 1655 de euro, operația fiind descrisă drept amendă.
Astfel cum reiese din adresa nr. 1808/2012-ROVV emisă de Ambasada Republicii Slovace în România (f. 95), prevederile art. 3 alin. 2 lit. a-c și art. 8 alin. 1 lit. c din Legea din_ despre sistemul electronic de plată pe tronsoanele specifice căilor de comunicație rutiere publicată în Monitorul Oficial nr. 25/2007, statuează că plătitorul de sistem electronic pe tronsoanele specifice este obligat ca, înainte de începerea călătoriei pe tronsoanele de drum specifice, să introducă și să pună în funcțiune unitatea de bord, să introducă corect și complet în unitatea de bord datele tehnice despre vehicul necesare la calcularea plăților și la decontul respectiv și să folosească corect unitatea de bord, săvârșind o contravenție, pe tronsonul specific sistemului electronic de plată, vehiculul care nu deține unitatea de bord conform art. 3 alin. 2.
În drept, potrivit prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie
îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de angajat a celui care a produs prejudiciul, fapta ilicită și personală a celui încadrat, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită și vinovăția salariatului.
În cauza de față, instanța reține că, în raport de fapta contravențională săvârșită, nu se poate reține în sarcina pârâtului că acesta a comis cu vinovăție fapta ilicită de drept al muncii, astfel încât să se poată reține în sarcina sa răspunderea patrimonială pentru suma achitată de societate cu titlu de amendă contravențională și pentru contravaloarea staționării autovehiculului o perioadă de trei zile.
Astfel, în primul rând instanța reține că reclamanta nu a dovedit în prezenta cauză că dispusese pârâtului să urmeze un anumit traseu, pe care nu ar fi fost utilizat în Slovacia acest sistem electronic de taxare care presupunea un aparat special amplasat la bordul autovehiculului, fiind suficientă achiziționarea unui tichet de călătorie.
Apoi, astfel cum reiese din Legea slovacă constatată a fi fost încălcată, depusă în traducere în cauză la filele 128-133, respectiv din cuprinsul art. 3 alin. 1, obligația de plată a taxelor de drum revine utilizatorului autovehiculului, iar în momentul efectuării controlului plății taxei de drum îi revine și conducătorului auto al autovehiculului suspus controlului (mai departe ";plătitorul taxei de drum";). A. . 2 al acestui articol arată că plătitorul taxei de drum este dator ca: a) înainte de cursa pe anumite sectoare de drum să amplaseze și să pună în funcțiune dispozitivul electronic de identificare, b) să introducă corect și în întregime în dispozitivul electronic de identificare datele tehnice necesare pentru calculul taxelor de drum și pentru colectarea acestora, c) să utilizeze în mod corect dispozitivul electronic de identificare.
Interpretând aceste dispoziții legale, se constată că pârâtului, în calitate de conducător auto îi reveneau obligații de punere în funcțiune și utilizare corectă a dispozitivului electronic de identificare, îndeplinirea acestor obligații presupunând însă că acest dispozitiv trebuia să fie amplasat la bordul autovehiculului condus de acesta, obligație care nu poate reveni decât utilizatorului acestui vehicul, în speță reclamanta, acesteia revenindu-i de altfel și obligația de plată a taxei de drum.
Astfel cum s-a reținut mai sus, contravenția pentru care a fost sancționat pârâtul a constat în aceea că vehiculul nu deținea unitatea de
bord, respectiv dispozitivului electronic de identificare prevăzut de legea slovacă, iar nu pentru neachiziționarea unui tichet specific, care de altfel a fost achiziționat, astfel cum arată înscrisul depus la dosar la fila 43.
Prin urmare, culpa în producerea unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei aparține chiar acesteia, întrucât nu a depus diligențele necesare în a dota cu un dispozitiv în acest sens autovehiculul pus la dispoziție pârâtului pentru a-și desfășura activitatea specifică de muncă.
Instanța mai reține că împrejurarea că agentul constatator slovac a aplicat amenda contravențională și a reținut permisul pârâtului în vederea achitării amenzii nu este de natură să conducă la o altă concluzie în cauză, întrucât modalitatea în care statul slovac a ales să se asigure că sancțiunile contravenționale aplicate transportatorilor sunt executate nu poate conduce în mod automat la concluzia că este îndeplinită cerința vinovăției necesară pentru reținerea răspunderii patrimoniale în sarcina angajatului în raporturile sale cu angajatorul.
Pentru aceste motive, constatând cererea de chemare în judecată neîntemeiată, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta SC C.
C. S. în contradictoriu cu pârâtul M. I. .
În aplicarea art. 274 din Codul de procedură civilă, având în vedere că în cauză partea căzută în pretenții este reclamanta, instanța o va obliga pe aceasta la plata către pârât a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate prin chitanțele depuse la dosar la filele 143-144.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC C. C. S., cu sediul procesula ales în C. -N., B-dul M., nr. 281, județul C., în contradictoriu cu pârâtul M. I., domiciliat în C. -N., B-dul 21 D., nr. 131, ap. 153, județul C., ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 01 Aprilie 2013.
Președinte, A. M. I. | Asistent judiciar, I. R. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, R. B. M. |
Red./dact. IAM 4 ex. - _
