Sentința civilă nr. 9/2013. Conflict de competență. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9/F/2013
Ședința Camerei de consiliu din 11 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Tribunalul Bistrița Năsăud, în soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul S. L. I. A P. DE L. DIN D. DEJ - T. în numele reclamanților A. P., A. A., B. G., BOB I., B. A., B.
M. R., C. G., C. D., C. F., C. C., C. N. F. ,
C. A., C. T. S., C. E., C. I. J., C. N., D. I.
, D. L., D. I., DP, F. I., F. G., F. V., G. M. ,
G. D., G. G., H. T., H. I., H. G. D., I. C., I. A.
, I. L., I. V., I. N. A., K. T. V., L. V., L. G., L.
G., M. V., M. N. D., M. I., M. F., M. E., M. Ș. ,
M. F., M. I., M. S., M. I., N. A., N. D., POP A.
, POP G., POP Ș., P. T., P. M., PUI I. O., R. C. V. ,
R. C., RUS D., RUS G. R., Ș. R. M., S. G., S. C.
, T. I., T. I., U. G., URS A., URS G., V. Z., C. M. în
contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE M. "CFR M. " SA B. și S. CFR M. SA - S. C., având ca obiect conflict de muncă.
Prezenta s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamantul S. L. I. al P. de L. din D. Dej - T. în numele reclamanților A. P., A. A., B. G., Bob I., B. A., B.
M. R., C. G., C. D., C. F., C. C., C. N. F. ,
C. A., C. T. S., C. E., C. I. J., C. N., D. I.
, D. L., D. I., DP, F. I., F. G., F. V., G. M., G.
D., G. G., H. T., H. I., H. G. D., I. C., I. A., I. L.
, I. V., I. N. A., K. T. V., L. V., L. G., L. G. ,
M. V., M. N. D., M. I., M. F., M. E., M. Ș., M.
F., M. I., M. S., M. I., N. A., N. D., Pop A., Pop G.
, Pop Ș., P. T., P. M., Pui I. O., R. C. V., R. C. ,
Rus D., Rus G. R., Ș. R. M., S. G., S. C., T. I. ,
T. I., U. G., Urs A., Urs G., V. Z., C. M. a chemat în judecată pe pârâtele S. N. de T. F. de M. "CFR M. "; SA B. și S. CFR M. SA - S. C. solicitând obligarea acestora la plata primei pentru Ziua feroviarului pe perioada 2007 - 2009 la nivelul clasei I de salarizare, actualizată cu rata inflației și la plata ajutorului material de Paști pe anul 2009 la nivelul clasei I de salarizare, actualizată cu rata inflației.
În motivare s-a arătat că aceste drepturi se cuvin în temeiul contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 67 din contractul colectiv de muncă, art. 236 alin. 1 din Codul muncii.
Prin sentința civilă nr. 9047/2012 pronunțată de Tribunalul Cluj
la data de
10 septembrie 2012 judecarea cauzei a fost declinată în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud pentru membrii de sindicat care au domiciliul în raza teritorială a acestei instanțe, în temeiul dispozițiilor art. 269 din Legea 53/2003.
Prin sentința civilă nr. 748 din 27 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud
, s-a declinat competența teritorială de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul S. L. I. al P. de L. din D. Dej - T. împotriva pârâților S. N. de T. F. de M. "CFR M. "; SA B. și S. CFR M. SA - S. C., în favoarea Tribunalului C. - completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și altor drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în privința reclamantului persoană juridică, competența se stabilește conform art. 269 alin. 2 din Codul muncii, republicat și nu potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, republicată.
Prin decizia nr. 1/21 ianuarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, obligatorie pentru instanță conform art. 3307alin. 4 C.proc.civ., s-a stabilit că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat, iar instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acțiunilor promovate de organizația sindicală este cea de la sediul sindicatului reclamant.
Competența teritorială stabilită prin lege este una exclusivă, reglementată printr-o normă de ordine publică, astfel încât necompetența teritorială de ordine publică poate fi invocată și de instanță în condițiile art. 1591alin. 2 C.proc.civ.
Raportat la statuările cuprinse în decizia în interesul legii și ținând seama de dispozițiile art. 159 alin. 1 pct. 3, art. 1591alin. 2 C.proc.civ., tribunalul a constatat că în cauză competența teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului C., ca instanță în a cărei rază teritorială se află sediul reclamantului, motiv pentru care s-a declinat competența teritorială de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului C., completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și altor drepturi de asigurări sociale.
Întrucât prin sentința civilă nr. 9047/2012 Tribunalul Cluj s-a declarat necompetent teritorial să soluționeze prezenta acțiune, tribunalul a constatat ivit conflictul negativ de competență, motiv pentru care în baza art. 22 alin. 2 raportat la art. 20 pct. 2 C.proc.civ. dosarul a fost înaintat Curții de Apel C. - secția I civilă, completului specializat în soluționarea litigiilor de muncă, în vederea soluționării conflictului.
Examinând sesizarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, Curtea se consideră legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit și în temeiul art. 20 și urm. Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1/21 ianuarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii s-a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat, respectiv în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.
În considerentele deciziei s-a reținut în esență că "prin instituirea dreptului organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, chiar și în lipsa unui mandat expres din partea acestora, cu păstrarea însă a drepturilor de dispoziție procesuală din partea titularilor drepturilor subiective, textul art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 a configurat elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizații, depășind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.
Referitor la categoria interesului apărat prin posibilitatea recunoscută organizațiilor sindicale de a formula acțiune în numele membrilor lor, concluzia este în sensul că legitimarea procesuală activă a fost recunoscută organizațiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, fie că erau interese de grup, fie individuale.
Ținând cont că în cadrul conflictelor de muncă sunt cuprinse și conflictele decurgând din executarea contractelor individuale de muncă, pe lângă cele colective, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, organizațiile sindicale au legitimare procesuală activă, inclusiv în conflictele individuale de muncă.
Atât timp cât organizației sindicale i se recunoaște legitimare procesuală activă, fiind reclamant, în determinarea competenței teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, urmează să se țină seama de sediul sindicatului.
Această soluție este aplicabilă și în situația în care organizația sindicală acționează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripțiile unor tribunale diferite, în același temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizației sindicale";.
Reținând faptul că acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată în data de_ (anterior intrării în vigoare a Legii 62/2011) și întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 3307alin. 4 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul recursurilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, Curtea în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 20 pct.
2 și 22 alin. (2) și (5) Cod procedură civilă va soluționa conflictul negativ de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
C., instanța în a cărei rază teritorială se află sediul reclamantul S. L. I. al P. de L. din D. Dej - T. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamantul S. L. I. al P. de L. din D. Dej - T., cu sediul în Dej, strada T. nr. 1, județul C. împotriva pârâților S. N. de T. F. de M. "CFR M. "; SA B., cu sediul în B., b-dul D.
G. nr. 38 sector 1 și S. CFR M. SA - S. C., cu sediul în C. -N., P.
A. I. nr. 17, județul C., în favoarea Tribunalului C. . Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. D. C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
