Decizia penală nr. 1088/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1088/R/2011
Ședința publică din 23 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. B., Judecător
JUDECĂTORI : C. I.
V. G.
GREFIER : D. S.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : D. S.
S-au luat spre examinare - pentru pronunțare - recursurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpatul F. P. M., împotriva deciziei penale nr.350/A din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev.și ped.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a,e,g,i C., cu aplic.art.41 al.2 C. și art.37 lit.b C., și șantaj în formă continuată prev.și ped.de art.194 al.1 C., cu aplic.art.41 al.2 C., art.37 lit.b C., totul cu aplic.art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 iunie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin rechizitoriul din data de (...) al P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca din dosar parchet nr. 3. si înregistrat la acesta instanța sub nr. (...) a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv inculpatul F. P. M., fiul lui T. si I., născut la data de (...) in comuna O., jud. S. M., CNP 1., deținut in Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea in concurs a infracțiunilor de furt calificat in forma continuata, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C. penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal si art. 37 lit. b C. penal si șantaj in forma continuata fapta prev. si ped. de art. 194 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 C. penal, art. 37 lit. b C. penal.
În esența, în sarcina inculpatului s-a reținut faptul ca acesta, in perioada 16.04. - (...), in baza aceleiași rezoluții infracționale, împreuna cu alte persoane, pe timp de noapte si prin efracție, a sustras in doua rânduri câte un autoturism marca VW, parcate în loc public pe raza municipiului C.- N., fapta prin care s-a cauzat părților vătămate P. M. A. si B. T. A. un prejudiciu total de aproximativ 40.000 lei.
Tot in sarcina inculpatului F. P. M. s-a mai reținut faptul ca acesta in perioada 16.04 -(...) in baza aceleiași rezoluții infracționale le-a constrâns pe cele doua părți vătămate sa dea sume de bani cuprinse intre 2.500-3.000 euro, pentru a le restitui autoturismele sustrase.
Partea vătămata B. A. T., in declarația data la instanța, a descris inmod amănunțit modul in care s-au derulat evenimentele din momentul dispariției în noaptea de 5/6 mai 2006 a autoturismului său parcat la domiciliul său din C.-N., str. M. nr.4 si până la recuperarea acestuia după ce în prealabil i s-a solicitat de către o persoana necunoscută plata unei sume de 3.000 euro cu titlu de despăgubire pentru restituirea autoturismului sustras, suma de bani pe care a plătit-o in municipiul Z.
Partea vătămata a mai arătat ca a primit de la persoana care se prezuma ca i-ar fi sustras autoturismul atât mesaje SMS, cât si apeluri telefonice, una din convorbiri fiind înregistrata, înregistrare ce constituie proba de acuzare a inculpatului F. M.
Partea vătămata a arătat ca se constituie parte civila față de inculpat cu suma de 20.000 lei, reprezentând suma plătita de el pentru răscumpărarea autoturismului sustras, iar diferența pentru repararea autoturismului sustras ce a suferit unele avarii.
Partea vătămata P. M. A. s-a constituit parte civila in cauza in faza de urmărire penala cu suma de 9.000 euro, reprezentând contravaloarea autoturismului sustras si nerestituit, partea vătămata nu a putut sa fie audiat de instanța, întrucât era plecat din țara.
Inculpatul F. P. M., in declarația data in fața instanței, nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de furt calificat si șantaj, ambele in forma continuata reținute in sarcina lui, considerând ca tot dosarul este o înscenare din partea P. din S. M..
Inculpatul a susținut ca dispozitivul si sculele găsite într-o borseta, obiecte care ar fi fost folosite la furtul autoturismului (...), aparținând părții vătămate P. M. A., nu erau apte sa acționeze asupra sistemului electronic de pornire a autoturismul respectiv.
De asemenea, inculpatul a contestat existența si valabilitatea urmelor biologice pretins găsite pe tastatura, cartela SIM si acumulatorul telefonului, urme care au fost folosite în raportul de constatare tehnico-științifica biocriminalistică.
Acesta susține fie ca acele urme nu existau, fie ca au fost plantate de organele de poliție, după ce inculpatul a fost chemat la sediul P. S. M. si i s- au ridicat secreții biologice de pe o cana si lingurița.
Inculpatul mai susține ca nici martorul propus in acuzarea sa si care ar fi văzut doua persoane in autoturismul furat al părții vătămate P. M. A. chiar in ziua sustragerii, nu l-a identificat ca fiind persoana care ar fi furat respectivul autoturism.
Inculpatul nu recunoaște nici faptul ca vocea înregistrata de pe telefonul mobil de partea vătămata B. A. T. îi aparține si nici faptul ca ar fi încercat sa influențeze desfășurarea unei expertize criminalistice la I. de M. L. „. M. din B.
Inculpatul recunoaște ca se mai ocupa si cu cumpărarea de autoturisme la preturi mai mici pe care apoi le revinde la un preț mai mare, dar arata ca după liberarea sa din ultima condamnare nu a mai săvârșit infracțiuni de furt de autoturisme.
Inculpatului i s-au asigurat drepturile procesuale, a fost audiat in prezența unui apărător ales sau din oficiu, și-a putut exercita toate drepturile legale inclusiv dreptul la declararea recursului.
Măsura arestului preventiv a fost verificata periodic de instanța de judecata atât in baza prevederilor art. 3001 C.proc.pen., cât și art. 3002 C.proc.pen., instanța cercetând si soluționând cererile inculpatului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cât și cererea de liberare provizorie sub control judiciar si altecereri legate de starea de detenție. Prin sentința penală nr. 398/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile invocate de apărătorulinculpatului legate de modul de administrare a probatoriului, cat si cererea de restituire a dosarului cauzei la procuror, bazate pe invocarea nulității probatoriului științific administrat. In baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatului F. P. M., fiul lui T. si I., născut la data de (...) in comuna O., jud. S. M., CNP 1., deținut in Penitenciarul Gherla, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de furt calificat in forma continuata, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C. penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal si art. 37 lit. b C. penal si șantaj in forma continuata fapta prev. si ped. de art. 194 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 C. penal, art. 37 lit. b C. penal, faptele penale reținute in sarcina acestuia, nefiind săvârșite de către inculpat. In baza art. 14, 346 C.proc.pen., art. 998 C.civ., s-au respins constituirile de părți civile ale părților vătămate P. M. A. domiciliat in C. N. str. T. nr. 52, bl. T14, ap. 33 jud. C. si B. A. T. domiciliat in C. N. str. M. nr. 4 ap. 80 jud. C., prejudiciile acestora nefiind cauzate de inculpat. S-a constatat că inculpatul F. P. M. a fost arestat preventiv in perioada (...) si pana la zi. In baza art. 350 pct. 2 C.proc.pen., s-a dispus punerea de îndată in libertate a inculpatului F. P. M., fiul lui T. si I., născut la data de (...) in comuna O., jud. S. M., CNP 1., deținut in Penitenciarul Gherla, daca nu este arestat in alta cauza. Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta cauza au rămas în sarcina acestuia. P. a dispune în acest sens, J. a reținut următoarele: Prin rechizitoriul menționat mai sus inculpatul F. P. M. a fost acuzat ca in seara zilei de (...), aflându-se in municipiul C.-N., însoțit de o alta persoana, a cărei identitate nu a fost stabilita, a sustras un autoturism marca VW B. cu nr. de înmatriculare (...) de pe str. D. nr.52, proprietatea părții vătămate P. M. A. Se susține ca acest autoturism a fost sustras de inculpat cu ajutorul mai multor scule mecanice si electronice aflate într-o borseta ce a fost găsita ulterior la data de (...) in curtea martorului C. M. I., borseta in care s-a mai găsit si un telefon mobil marca Nokia, care avea înregistrat un singur număr la litera G - 0747367053, ce s-a constatat ca aparținea părții vătămate P. M. A. La data de (...) partea vătămata a depus plângere la politie, sesizând faptul ca in aceeași zi la orele 21,45 a constatat lipsa autoturismului proprietate personala din locul unde l-a parcat, cauzându-i-se un prejudiciu de 9.000 de euro, efectuându-se in acea seara o cercetare la fața locului la ora 22,15, iar la data (...) s-a încheiat procesul verbal de consemnare a efectuării unor acte premergătoare, stabilindu-se din discuțiile purtate cu numitul C. B. ca acesta a văzut autoturismul marca VW B., proprietatea părții vătămate lângă blocul D7 de pe str. D., in mașina aflându-se doua persoane. Martorul C. B. a descris organelor de politie semnalmentele reținute pentru una din persoanele aflate in autoturism, pe care a descris-o ca fiind un bărbat de circa 25-30 ani, constituție corporala - slab, fata lunguiața, ten măsliniu spre deschis, par saten drept, lung până pe umeri, pieptănat peste cap, gura mare, astfel ca s-a întocmit un portret robot (f. 41). Martorul C. B. a fost chemat la data de (...) la sediul I. C., unde i s-au prezentat mai multe fotografii, cu un bărbat despre care i s-a spus ca este suspect de comiterea furtului autoturismului (...), dar acesta a arătat ca persoana prezentata nu este persoana pe care a văzut-o la volanul mașinii părții vătămate P. M. în data de (...), persoana prezentata despre care a aflat ca s-ar numi B. A. C., cu domiciliul în Ungaria. În actul de sesizare se susține faptul ca după sustragerea autoturismului (...), inculpatul F. M. i-ar fi trimis părții vătămate mai multe SMS-uri, la data de (...), prin care a solicitat plata sumei de 3.000 de euro in schimbul restituirii autoturismului. Partea vătămata P. M. A. a tărăgănat predarea banilor, iar în data de (...) a anunțat organele de politie despre mesajele primite, fiind de acord a i se intercepta convorbirile de la telefonul proprietate personala. Aceasta interceptare nu a putut fi valorificata, întrucât se susține ca inculpatul F. P. M., bănuind ceva a aruncat borseta cu sculele si telefonul, borseta ce a fost găsita in dimineața zilei de (...), în curtea martorului C. M. de pe strada F. f.n. din C.-N.. B. respectiva a fost ținuta câteva zile la domiciliul martorului C. M., după care a fost predata organelor de politie. Tot în sarcina inculpatului F. P. M. se reține si faptul ca in noaptea de 5/6 mai 2006 a sustras un alt autoturism, marca VW Golf, cu număr de înmatriculare 8034 CYZ, din C.-N., str. M. nr.4, aparținând părții vătămate B. T. A. Ulterior furtului in seara zilei de (...), in jurul orelor 22, partea vătămata a primit un SMS de la numărul de telefon 0748900552, prin care i s-a comunicat ca „. este la persoana care ii scrisese SMS-ul, fiind întrebata dacă vrea înapoi autoturismul. După un schimb de SMS-uri in care partea vătămata a primit amănunte legate de obiectele aflate în portbagaj, aceasta a fost de acord sa dea suma de 100.000.000 lei vechi persoanei care l-a abordat, in vederea recuperării autoturismului. Partea vătămata însoțit de fratele sau B. L. C., precum si de martorii M. C. si F. A. au urmat indicațiile primite prin SMS si verbal prin telefon si au dus punga cu suma de 100.000.000 lei vechi in municipiul Z., pe care au lăsat-o pe capota unui autoturism Dacia Logan, de culoare albastra, după care s-au deplasat într-o stație Peco, la ieșirea din municipiul Z. spre S. M., așteptând să le fie comunicat locul de unde sa poată recupera autoturismul sustras. În timpul deplasării către Z., partea vătămata a fost sunata de la telefon menționat mai sus, ocazie in care o voce de bărbat i-a comunicat unde sa lase banii, convorbire ce a fost înregistrata de pe telefonul părții vătămate, pe un alt telefon si predata apoi organelor de politie, care au efectuat cercetări privind identificarea persoanei care ar fi solicitat suma menționata mai sus in vederea restituirii autoturismului. Partea vătămata B. T. A. s-a reîntors în municipiul C.-N., iar la indicația persoanei care i-a solicitat banii pentru răscumpărare și-a găsit autoturismul pe str. F. de Z. din C.-N., deschis si având unele avarii. Acuzarea inculpatului s-a bazat în cazul primului furt pe prelevarea si prelucrarea urmelor biologice ridicate de pe tastatura, cartela SIM si acumulatorul din interiorul telefonului găsit in borseta cu scule, telefon de la care ar fi fost șantajata partea vătămata P. M. A. In prima etapă, organele de ancheta penala au dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice biocriminalistice, care in urma genotipariimicrourmelor de celule epiteliale a stabilit ca exista un amestec de profile genetice ce provin de la minimum doua persoane pe tastatura si cartela SIM si minimum trei persoane pe acumulator, investigație ce a făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifica biocriminalistică cu nr. 21100 din (...). Întrucât organele de politie aveau bănuiala ca inculpatul F. P. M. ar putea fi autorul acestui furt de autoturisme, avându-se în vedere antecedenta penala a inculpatului si specializarea in furturi de autoturisme, acesta a fost invitat la sediul I. S. M., unde i s-au prelevat prin capcanare, urme biologice apte a fi comparate cu cele găsite pe telefonul mobil mai sus menționat, de pe o cana ceramica, o lingurița din material plastic si un pix, materialul de comparație fiind trimis la I. de C. B. in vederea analizării si comparării, investigație ce a făcut obiectul raportului de constatare tehnico- științifica biocriminalistica nr. 2. din (...). Aceasta expertiza a stabilit ca celulele epiteliale recoltate de pe cana ceramica si pixul din material plastic conțin un amestec de profile genetice in care unul dintre contribuitori poate fi inclus in amestecul de profile obținute prin genotiparea microurmelor de celule epiteliale de pe cartela, acumulatorul si tastatura telefonului, iar proba materiala lingurița din material plastic are un profil genetic ce se regăsește si în amestecul de profile genetice prelevate de pe cartela telefonului. Expertul a stabilit ca exista posibilitatea ca o alta persoana din populația caucaziana sa poate substitui persoana de la care s-au luat probele de comparare, persoana care poate fi regăsita la un număr mai mare de 13.850 indivizi. După arestarea preventivă a inculpatului acestuia i s-au recoltat probe de comparație pe un chit standardizat, care au fost trimise spre comparare aceluiași Institut de C. B. pentru examinare si comparare cu materialul biologic găsit pe cartela SIM si acumulatorul telefonului mobil, concluzionându-se ca profilul genetic al probei de referința recoltata de la inculpat nu poate fi exclus ca posibil contribuitor la crearea amestecului de profile genetice găsite pe cartela telefonica, șansele ca o persoana necunoscuta sa îl poată substitui pe F. P. M. din acest amestec pot sa fie regăsite într-un grup populational mai mare de 221.729 indivizi. Referitor la amestecul de profile genetice obținut de pe acumulatorul telefonului se concluzionează ca șansele ca o persoana necunoscuta sa îl poată substitui pe inculpat din acest amestec se pot regăsi într-un grup populational mai mare de 769.230 indivizi. Organul de ancheta penala și-a bazat acuzația de furt si șantaj a celui de-al doilea autoturism pe analizarea vocii înregistrate de partea vătămata B. T. A. din noaptea de 15/1(...), voce ce a fost comparata cu înregistrările audio obținute din interceptările convorbirilor autorizate, stabilindu-se ca exista o probabilitate foarte ridicata ca vocea din litigiu, respectiv cea înregistrata de pe telefonul mobil de către partea vătămata sa aparțină inculpatului F. P. M. Referitor la expertizarea criminalistica a vocii pretinsului făptuitor cu ajutorul telefonului martorului M. C., de pe difuzorul părții vătămate B. T. A., inculpatul invoca nelegalitatea acceptării acestei probe, întrucât ea s-a efectuat in dosarul de urmărire penala nr. 3., privind furtul autoturismului VW B., deși înregistrarea privea dosarul nr. 4878/P/2006 ce privea furtul unui autoturism VW Golf, atât timp cât acest lucru s-a întâmplat înaintea conexării celor doua dosare de la data de (...), raportul de expertiza datând din (...). Totodată, inculpatul considera ca raportul de constatare nr. 130 din 30 mai 2007 este o proba ilegala si trebuie înlăturata. Se mai arata ca înregistrările care au fost comparate si au stat la baza întocmirii raportului tehnico-științific diferă esențial ca tehnica de înregistrare una față de cealaltă, organul de urmărire penala respingând cererea de efectuare a unei expertize tehnice a vocii luata in aceleași condiții cu cea din momentul șantajului, cu motivația ca nu se mai poate efectua o asemenea expertiza, întrucât nu se îndeplinește condiția contemporaneității înregistrărilor. Totodată, se subliniază faptul ca înregistrările martor care au stat la baza comparării cu înregistrarea din momentul șantajului nu ar fi fost autorizate, întrucât în dosarul de urmărire penala nu apar încheierile de autorizare, astfel ca nu se poate verifica legalitatea obținerii acestor înregistrări. Organul de ancheta penala și-a mai bazat acuzele aduse inculpatului si pe notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, convorbiri in care acesta a făcut referire la o expertiza biocriminalistică ce s- ar efectua la IML B., expertiza pentru care a solicitat ajutorul unui avocat, care urma sa se intereseze de stadiul expertizei, convorbiri din care a rezultat si faptul ca acesta ar fi oferit persoanei care urma sa plece la B. o anumita suma de bani in valuta, pe care anchetatorii au considerat-o ca o eventuala încercare de mituire si de influențare a rezultatului expertizei. După înregistrarea dosarului la instanța s-au mai pus la dispoziție si înregistrări telefonice interceptate in perioada in care inculpatul s-a aflat in arest preventiv la I. C., convorbiri ce au fost interpretate ca o continuare a activității infracționale si încercare de a influența probele. In cursul judecării cauzei s-a efectuat o testare a inculpatului cu aparatul poligraf la sediul I. C., concluzionându-se în Raportul de constatare tehnico-științifica nr. 744.815 din (...) ca la întrebările relevante cauzei cu nr. 3, 5, 8 si 9, inculpatul a dat răspunsuri in care au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat. Instanța, examinând întregul probatoriu, declarațiile inculpatului si ale martorilor, precum si ale părții civile B. T. A., notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, precum si înregistrările audio rezultate in urma interceptărilor telefonice si a înregistrării convorbirii din noaptea de 15/1(...), a constatat ca probatoriul administrat este neconcludent pentru stabilirea cu certitudine a vinovăției inculpatului in comiterea tuturor infracțiunilor de care este acuzat, întrucât acuzațiile aduse s-au bazat in multe situații pe supoziții, reținând doar aspectele care l-ar putea acuza pe inculpat de săvârșirea infracțiunilor de furt si de șantaj, neluând în considerare si aspectele care erau în favoarea inculpatului si rezultau din aceleași probe. Astfel, analizând punctual probele care au stat la baza acuzării inculpatului F. P. M. de săvârșirea primului furt si a șantajului legat de acel furt, instanța a constatat existența unor aspecte care ridica serioase semne de întrebare privind săvârșirea de către inculpat a acestor fapte. Inculpatul nu a fost identificat de martorul C. B. C. ca una din persoanele aflate la bordul autoturismului cu nr. (...) sustras in data de (...). S-a afirmat de P. ca limbajul folosit in schimbul de mesaje intre persoana care a pretins suma de 3.000 euro părții vătămate P. M. A. si partea vătămata, respectiv expresiile gen „nu o arde cu garda"; si „daca vomiți ai pierdut"; reprezintă argumente pentru a-l acuza pe inculpat, care a fost anterior încarcerat, iar limbajul respectiv este folosit in pușcărie. Instanța, audiind interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de inculpat nu a regăsit astfel de expresii, iar simpla susținere ca expresiile de genul menționat mai sus sunt specifice numai persoanelor care au stat la închisoare cu particularizarea ca acestea ar fi folosite in mod cert de inculpat nu este decât o prezumție, iar prezumțiile nu sunt probe in procesul penal. Argoul - limbaj specific pușcăriilor nu este folosit doar de cei care au executat pedepse privative de libertate. Totodată, organele de ancheta penala nu evidențiază faptul ca in borseta descoperita la mai mult de doua săptămâni după comiterea primului furt in curtea martorului C. M. I. au fost găsite mai multe scule si dispozitive electronice care nu purtau niciun fel de urme papilare sau biologice, deși aceste obiecte au fost atinse atât de către martorul C. M. cat si de membrii familiei acestuia. De asemenea, nu se evidențiază împrejurarea ca dispozitivul electronic găsit in borseta si despre care se susține ca a fost folosit de inculpat la pornirea primului autoturism sustras nu a putut fi folosit si nu a putut porni un autoturism similar, in experimentul făcut cu specialiști din cadrul SC A.world SRL din C.-N., acuza bazându-se doar pe simpla presupunere ca inculpatul are cunoștințe electronice, fapt care cu siguranța poate argumenta furtul de către acesta al autoturismului. Astfel, referitor la autoturismul VW B. pretins sustras in data de (...), in dauna părții vătămate P. M. inculpatul arata ca acuza parchetului se bazează pe declarațiile martorilor C. B. C. si C. M., precum si pe cea a părții vătămate P. M. A., probe ce nu îl incriminează în mod direct. Astfel, martorul ocular C. B. a declarat ca a văzut la volanul autoturismului sustras in după amiaza zilei de (...) o persoana cu o constituție astenica si păr lung, martor care nu l-a recunoscut din pozele prezentate. Inculpatul mai arata ca uneltele găsite în borseta în grădina martorului C. M. s-au dovedit a fi inutilizabile pentru pornirea unui autoturism VW B., unelte pe care nu s-au găsit niciun fel de amprente sau urme de pe care sa se ridice elemente de analiza biocriminalistică. Singurele probe care eventual ar putea sa îl incrimineze sunt expertizele biocriminalistice asupra ADN-ului rezultate din recoltarea unor fragmente epiteliale de pe tastatura, acumulatorul si cartela SIM a telefonului găsit in borseta, telefon ce ar fi fost folosit in șantajarea părții vătămate P. M. Se contesta de către inculpat si acuzația adusa privind șantajarea părții vătămate P. M. A., acesta susținând ca nu ar exista elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, infracțiune ce se exercita prin amenințare, constrângere sau violență, iar din conținutul mesajelor găsite pe telefonul părții vătămate nu rezulta mesaje de șantajare sau de amenințare. Se arata ca mesajele respective nu au fost trimise înaintea furtului de autoturism, ci la două săptămâni după ce autoturismul a fost sustras, iar din conținutul mesajelor rezulta doar o oferta de a restitui autoturismul contra unei sume de bani. Instanța a constatat ca organele de ancheta penala nu au reușit să strângă probe legate de listingul convorbirilor telefonice purtate de la telefonul găsit in borseta, cu eventuala identificare a locațiilor de unde s-au purtat aceste convorbiri, aspect ce nu a mai putut fi lămurit de instanța, întrucât stocarea acestor date la operatorul de telefonie mobila se face pe o perioada de timp limitata, iar in momentul judecării cauzei nu s-a mai putut obține informația mai sus menționata, pe baza căreia se putea verificaprezența inculpatului in locațiile din care s-au purtat convorbiri. De asemenea, nu s-au obținut date de identificare a convorbirilor si locațiilor nici pentru telefonul de la care a fost sunata partea vătămata B. T. A. S-a constatat deficiente legat de modul in care s-au prelevat microurmele biologice de pe telefonul mobil găsit in borseta, neținându-se cont de faptul ca cu acel telefon mobil s-au jucat cei doi copii ai martorului C. M. I., telefon pe care a pus mână si martorul si soția acestuia si posibil si polițiști, cu ocazia predării telefonului la poliție. De altfel, cu ocazia analizării microurmelor biologice de pe tastatura, cartela SIM si acumulator si efectuarea genotiparii ADN s-a evidențiat un amestec de profile genetice ce provin de la minimum doua persoane pe tastatura si cartela SIM si de la minimum trei persoane pe acumulatorul telefonului. Nici raportul de constatare tehnico-științifica biocriminalistică din (...) nu stabilește decât cu o mare probabilitate ca inculpatul F. P. M. sa fie persoana care a contribuit la amestecul de profile genetice găsite pe cartela SIM a telefonului mobil, existând posibilitatea ca la fiecare grup de 221.729 indivizi sa existe o persoana care sa îl poată substitui pe inculpat, iar de pe acumulator la fiecare grup de 769.230 indivizi. Astfel, exista o mare probabilitate ca inculpatul F. P. M. sa nu fie persoana care ar fi folosit telefonul in șantajarea părții vătămate P. M. A., iar faptul ca s-au găsit unele microurme biologice care l-ar include in cele doua grupuri, aceste simple elemente nu conduc la convingerea ca inculpatul a si scris acele mesaje in care se cerea o suma de bani pentru restituirea autoturismului, întrucât acest lucru nu este dovedit si prin alte mijloace de proba. În practica judiciara si în literatura de specialitate expertizele ADN sunt elemente care ajuta in ancheta penala, dar ele nu au o valoare probatorie absoluta decât in situațiile in care nu exista amestecuri genetice si probabilitatea este maxima, iar păstrarea si recoltarea probelor se face in condiții stricte, de către persoane autorizate, orice influenta externa putând contamina proba si conduce la concluzii eronate. Nu exista nicio proba ca inculpatul F. P. M. ar fi sustras autoturismul (...) in seara zilei de (...), organele de ancheta bazându-si acuzațiile doar pe faptul ca in borseta s-a găsit o improvizație electronica cu care este posibil sa se fi pornit autoturismul. Chiar in ipoteza in care s-ar accepta ideea ca inculpatul F. M. ar fi folosit telefonul mobil pentru obținerea sumei de 3.000 de euro pentru restituirea autoturismului, acest lucru nu poate conduce automat la stabilirea vinovăției acestuia si pentru furtul autoturismului, întrucât este posibil ca autoturismul sa fi fost sustras de alte persoane decât cel care a cerut banii. Referitor la furtul celui de-al doilea autoturism din noaptea de 5/(...) in dauna părții vătămate B. T. A., instanța a considerat ca și in acest caz nu sunt elemente care sa configureze participarea inculpatului F. P. M. la sustragere autoturismului, neexistând nicio proba care sa îl incrimineze, organul de ancheta a folosit doar o supoziție in sensul ca daca in noaptea de 5/(...) s-a furat un autoturism, iar in cealaltă noapte s-a aruncat borseta in zona in care locuia martorul C. M. de pe str. F. din C.-N., borseta care conținea telefonul pretins folosit de inculpat, prin deducție s-a considerat in mod puțin credibil ca inculpatul F. P. M. după ce a furat autoturismul si l-a parcat in zona F. de Z. din C.-N. a mai stat o zi in C.-N. si fără niciun motiva scăpat de acea borseta aruncând-o într-o zona locuita a municipiului. In cursul procesului penal si in concluziile depuse, inculpatul F. P. M., prin apărătorul său, a formulat o serie de excepții legate de modul in care s- a desfășurat ancheta penala, recoltarea de probe biologice si expertizele tehnice, solicitând in principal restituirea cauzei la procuror in temeiul art. 332 alin. 2 C.proc.pen., având ca efect constatarea nulității probatoriului științific efectuat in faza de urmărire penala, iar in subsidiar a solicitat achitarea sa de sub învinuirile aduse. Astfel, in ceea ce privește infracțiunea de furt calificat in forma continuata, 2 acte materiale, reținuta in sarcina lui a solicitat achitarea in temeiul art.11 pct.2 lit. a, art.10 lit. c C.proc.pen., întrucât fapta nu a fost săvârșita de el. Legat de infracțiunea de șantaj in forma continuata, 2 acte materiale a cerut achitarea pe considerentul ca fapta nu a fost săvârșita de el, cât si pe considerentul ca fapta nu este prevăzuta de legea penala sau ca faptei ii lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura obiectiva. Referitor la restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale si constatarea nelegalității probelor, se invoca faptul ca organul de urmărire penala a administrat probe constând in doua constatări tehnico- științifice la data de (...), respectiv (...), înainte de a se începe urmărirea penala față de inculpat, urmărire penala a cărei începere s-a dispus doar la (...). Astfel, inculpatul considera ca i s-a încălcat un drept elementar la apărare, atunci când fără a fi începuta urmărirea penala s-au efectuat doua constatări tehnico-științifice, ce s-au efectuat de către o instituție aflata in directa subordine a P., respectiv I. de C., S. de E. B. Inculpatul și-a manifestat neîncrederea privind modul in care au fost recoltate probele biologice in vederea efectuării testului ADN, cat si a faptului ca rapoartele au fost efectuate in perioada in care el nu avea nicio calitate procesuala sau vreun drept procesual, in acel moment el nefiind învinuit in cauza si neputând sa solicite probe in apărare. Instanța a considerat ca excepțiile invocate de inculpat sunt doar parțial reale, neputându-se accepta susținerea că probele s-au administrat înainte de începerea urmăririi penale față de el in condițiile in care urmărirea penala s-a început față de autori necunoscuți in ambele dosare. Astfel, la data de 0(...) s-a întocmit procesul verbal de începere a urmăririi penale față de autori necunoscuți in legătura cu furtul autoturismului (...), întocmindu-se dosarul de cercetare penala nr. 3062/P/192057/2006. La data de (...) s-a dispus începerea urmăririi penale față de autori necunoscuți privind furtul autoturismului din noaptea de 5/(...), in dosarul penal nr. 192066/2006, dosar ce a fost conexat cu mai sus menționatul dosar prin ordonanța de conexare din (...). Prin rezoluția din data de (...) s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul F. P. M. pentru infracțiunile de furt calificat si șantaj privind autoturismul cu nr. (...), iar prin ordonanța din (...) s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost cercetat inculpatul din infracțiunile de furt calificat si șantaj, cate un act material, in infracțiunile de furt calificat si șantaj, ambele in forma continuata, constând din cate doua acte de furt si de șantaj. Instanța a considerat ca in cazul dat efectuarea rapoartelor de constatare tehnico-științifica biocriminalistică nu au adus nicio încălcare adrepturilor procesuale ale inculpatului, primele doua rapoarte fiind întocmite după începerea urmăririi penale față de autori necunoscuți pentru a se putea stabili eventualul făptuitor in cele doua dosare cu autor necunoscut, iar cea de-a treia constatare tehnico-științifica s-a efectuat după data la care s-a început urmărirea penala față de inculpat. Singurele aspecte care au putut vicia probele genetice sunt cele legate de modul de prelevare de urme epiteliare de pe obiecte pe care au pus mana mai multe persoane. Nu se poate explica motivul pentru care nu s-a efectuat la data respectiva si o comparație genetica recoltata de la martorul C. M. si familia acestuia sau alte persoane care au intrat in contact cu telefonul după predarea acestuia la politie. Nu exista un proces verbal de sigilare sterila a telefonului predat, operațiune ce era necesara pentru păstrarea neviciata a eventualelor urme microbiologice. In faza actuala a procesului nu se mai pot remedia neregularitățile de păstrare si recoltare a probelor, astfel ca nu se mai pot relua la parchet operațiunile de strângere si prelucrare a probelor. In consecință, instanța a respins excepțiile invocate de apărătorul inculpatului legate de modul de administrare a probatoriului, cât si cererea de restituire a dosarului cauzei la procuror, bazate pe invocarea nulității probatoriului științific administrat. In cursul judecării cauzei, inculpatul a solicitat completarea expertizelor efectuate in cauza atât pentru expertiza ADN, care urma sa se efectueze la IML B., cu un număr de 11 obiective, cât si pentru expertizarea vocii înregistrata de partea vătămata B. T. cu un număr de trei obiective, cerere pe care instanța a considerat-o nejustificata si imposibil de administrat acest probatoriu, in condițiile in care probele biologice fie nu mai exista, fie au fost deja viciate, iar expertizarea fonica nu se mai poate face cu certitudinea obținerii unor date concludente in lipsa condiției de contemporaneitate a înregistrării de pe telefonul mobil si a noii înregistrări a vocii sale pe care a solicitat-o inculpatul prin același mijloc de comunicare, respectiv prin telefon. Instanța a considerat ca exista serioase dubii privind săvârșirea de către inculpatul F. P. M. a celor doua sustrageri de autoturisme, probele obținute nu conduc la certitudinea săvârșirii de către acesta a furturilor de autoturisme si nici a actelor de șantaj. Constatarea tehnico-științifica biocriminalistică are un grad ridicat de probabilitate, neexistând garanția prelevării corecte a microelementelor genetice de pe telefonul găsit in borseta. Nu pot constitui o proba certa nici concluziile Raportului de constare tehnico științifica a comportamentului simulat, aspectele rezultate trebuind sa fie coroborate si cu alte probe certe ce conturează vinovăția inculpatului in săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata. Legat de înregistrarea convorbirii purtate de partea vătămata B. T. cu o persoana care i-a solicitat o suma de bani pentru recuperarea autoturismului sustras, instanța a considerat ca aceasta proba nu a fost obținuta in condiții de legalitate, nefiind anterior autorizate interceptarea si înregistrarea convorbirii, astfel ca si in situația in care expertiza de comparare a vocii inculpatului concluzionează ca exista o probabilitate foarte ridicata ca vocea înregistrata sa aparțină inculpatului, nu poate sa acopere modalitatea nelegala de obținere a probei. Aceasta proba fonica ar putea sa îl incrimineze pe inculpat doarcoroborata si cu alte probe si numai pentru o eventuala fapta de obținere a unei sume de bani in schimbul restituirii unui autoturism. Cu ocazia audierii înregistrării efectuate de către partea vătămata B. T., înregistrare de o calitate tehnica scăzuta, nu se poate distinge cu claritate vocea persoanei care îi îndruma unde sa lase banii in Z., apărând in cursul convorbirii un tic verbal a acelei persoane, care in decursul unei convorbiri de mai puțin de 2 minute a folosit cuvântul „înțelegi"; de 3-4 ori, aspect ce poate fi interpretat atât ca si tic verbal, cât si ca preocupare a persoanei respective de a fi înțeleasa in condițiile in care convorbirea telefonica nu avea un nivel tehnic de calitate. Instanța, audiind interceptările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul F. M. in perioada detenției de la A. I. C. nu a putut constata folosirea frecventa a acestui cuvânt ";înțelegi";, element care daca ar fi existat ar fi putut constitui un indiciu in plus ca vocea înregistrata pe telefon ar aparține inculpatului. Convorbirile telefonice interceptate atât anterior arestării inculpatului, cât si cele purtate in A. IJP C. nu sunt edificatoare privind sustragerea celor doua autoturisme si șantajarea părților vătămate, ele conținând posibil elemente ce urmează a fi valorificate de organele de ancheta penala pentru stabilirea unei eventuale activități infracționale a inculpatului legata de alte autoturisme. Nu se poate nega faptul ca inculpatul a purtat unele convorbiri telefonice in care s-a arătat interesat de stadiul unei expertize biologice la IML B., ce de fapt nu s-a realizat, convorbiri in care se solicita deplasarea unei persoane la B. pentru a afla amânunte privind expertiza si procurarea unei sume de bani pentru deplasarea avocatului la B. Inculpatul susține ca avocatul acestuia urma sa meargă la B., iar suma pe care acesta a primit-o se ridica la câteva sute de euro, suma pe care o considera total insuficienta pentru o eventuala încercare de influențare a rezultatului expertizei. Din audierea convorbirilor telefonice nu rezulta ca inculpatul ar fi adus elemente legate de furtul autoturismului sau de șantajarea părților vătămate, acesta negând in mod constant implicarea in infracțiunile pentru care era cercetat. P. aceste considerente, instanța a apreciat ca nu sunt suficiente probe pentru a contura activitatea infracționala a inculpatului in furtul celor doua autoturisme si șantajarea părților vătămate, existând un serios dubiu ce profita inculpatului, iar probele administrate in cauza unele sunt insuficiente si neconvingătoare, iar altele au un ridicat grad de viciere. Fata de aceasta situație, instanța, in baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.proc.pen., a dispus achitarea inculpatului F. P. M., fiul lui T. si I., născut la data de (...) in comuna O., jud. S. M., CNP 1., deținut in Penitenciarul Gherla, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de furt calificat in forma continuata, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C. penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. penal si art. 37 lit. b C. penal si șantaj in forma continuata fapta prev. si ped. de art. 194 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 C. penal, art. 37 lit. b C. penal, faptele penale reținute in sarcina acestuia, nefiind săvârșite de către inculpat. In baza art. 14, 346 C.proc.pen., art. 998 C.civ., s-au respins constituirile de părți civile ale părților vătămate P. M. A., domiciliat în C.-N. str. T. nr. 52 , bl. T14, ap. 33 jud. C. si B. A. T., domiciliat in C.-N. str. M. nr. 4 ap. 80 jud. C., prejudiciile acestora nefiind cauzate de inculpat. Instanța a constatat ca inculpatul F. P. M. a fost arestat preventiv inperioada (...) si pana la zi. Întrucât s-a pronunțat o hotărâre de achitare a inculpatului, in baza art. 350 pct. 2 C.proc.pen., instanța a dispus punerea de undata in libertate a inculpatului F. P. M., fiul lui T. si I., născut la data de (...) in comuna O., jud. S. M., CNP 1., deținut in Penitenciarul Gherla, daca nu este arestat in alta cauza. Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta cauza au rămas în sarcina acestuia. Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, arătând că în mod nejustificat instanța de judecată a dispus achitarea inculpatului pe considerentul că faptele nu au fost săvârșite de către inculpat, iar această achitare își are izvorul în nerespectarea dispozițiilor art.63 C.proc.pen., referitoare la coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate în procesul penal. În viziunea P.ui, în dosarul penal există un ansamblul probator care justifică trimiterea în judecată a inculpatului F. P. M. și în baza căruia instanța de fond trebuia să dispună condamnarea inculpatului. Faptul că martorul C. B. C. nu a putut să recunoască din albumul foto pe inculpat ca fiind persoana ce se afla în dreapta șoferului în perioada sustragerii autoturismului cu număr de înmatriculare (...) (primul act material de sustragere) este lipsit de relevanță juridică în cauză, mai ales în condițiile în care acest martor nu a putut recunoaște nici șoferul aflat la volan, deși a observat o parte din semnalmentele sale. De altfel, martorul declară în mod expres că nu a fost atent la persoana aflată în dreapta șoferului și a dat dovadă de incertitudine și în ceea ce privește recunoașterea din albumul foto a șoferului. S-a mai arătat că la stabilirea stării de fapt trebuie ținut cont și de condițiile în care a fost descoperită borseta (ce conținea telefonul mobil cu numărul părții civile P. M. A. și o serie de scule și dispozitive) și care face legătura între fapte. În opinia parchetului, borseta a fost abandonată de inculpat imediat după comiterea celui de al doilea act de sustragere (cel din data de 5/(...), în dauna părții civile B. T. A. B. a fost descoperită imediat de martorul C. D. (în dimineața de (...)) și depusă la organele de poliție în seara de 8/(...). În aceste condiții, se arată în motivele de apel, nu se pune problema alterării urmelor biologice (mai ales că acestea au fost descoperite în interiorul telefonului mobil iar martorul a arătat că, copiii săi nu au procedat la dezmembrarea telefonului. Din conținutul celor două expertize biocriminalistic efectuate în cauză rezultă că cele două expertize efectuate în cauză rezultă că analiza probelor s-a făcut cu respectarea normelor de management al calității și că materialele recepționate îndeplinesc cerințele necesare privind ambalarea, sigilarea și transportul. În plus, cele două expertize relevă un grad mare de probabilitate că urmele biologice-celulele epiteliale-descoperite pe cartelă, acumulatorul și tastatura telefonului descoperit în borsetă să aparțină inculpatului. Astfel în concluziile ultimului raport de constatare tehnico-științifică criminalistică se arată că „profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la numitul F. P. M. nu poate fi exclus ca posibil contribuitor la crearea amestecului de profile obținute prin genotiparea microurmelor de celule epiteliale prevalate de pe acumulatorul telefonului, șansele ca o persoană necunoscută să îl poată substitui pe acesta din acest amestec de profile putând fi regăsite într-un grup proporțional mai marte de 7. indivizi. Prin decizia penală nr. 350/A/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 398/(...) a Judecătoriei C.-N., care a fost desființată în întregime. Pronunțând o nouă hotărâre, în baza art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art. 37 lit. b C., a fost condamnat inculpatul F. P. M., fiul lui T. și I., ns. la data de (...) în com. Odorheiu, jud. S. M., domiciliat în S. M., str. B., bl. UF 21, ap. 2, jud. S. M., cu reședința pe str. J. nr. 16, ap. 6, jud. S. M., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist, CNP 1., la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată. În baza art. 71 C., i s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 alin. 1 C., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive de la (...) la data de (...). În baza art. 11 pct. 2 lit. a, art. 10 alin. 1 lit. d C., a fost achitat inculpatul F. P. M., fiul lui T. și I., ns. la data de (...) în com. Odorheiu, jud. S. M., domiciliat în S. M., str. B., bl. UF 21, ap. 2, jud. S. M., cu reședința pe str. J. nr. 16, ap. 6, jud. S. M., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist, CNP 1., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. b C. În baza art. 118 alin. 1 lit. b și c C., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a bunurilor descoperite în borseta de culoare neagră depusă la B. F. A. din cadrul I. C., mai puțin a telefonului marca Nokia, folosit la săvârșirea faptei de șantaj. În baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 998-999 C.civ., s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă P. M. A., obligând inculpatul la plata în favoarea acestuia a sumei de 9000 euro în echivalent lei la data plății efective, despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.proc.pen. cu aplicarea art. 998-999 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă B. T. A., obligând inculpatul la plata în favoarea acestuia a sumei de 16.000 lei despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 191 alin. 1 C., a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare. În baza art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial încuviințat apărătorului desemnat din oficiu, av. Milchiș O. Stelian, fiind avansat din FMJLC în favoarea Baroului C.. P. a dispune în acest sens, T. a reținut următoarele: Astfel, din raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. 77437/(...) rezultă că, în urma analizei probei biologice de referință recoltate de la inculpat, acesta nu poate fi exclus ca posibil contribuitor la crearea amestecului de profile genetice obținute prin genotiparea microurmelor de celule epiteliale preluate de pe cartela telefonului (ce au făcut obiectul constatării cu nr.2.), iar șansele ca o persoană necunoscută să-l poată substitui pe acesta din acest amestec poate fi regăsită într-un grup proporțional mai mare de 7. indivizi. Având în vedere aceste concluzii, la cererea inculpatului, s-a întocmito adresă către I. de C. din cadrul IGPR pentru a se comunica dacă există identitate între profilul său generic și profilul genetic rezultat în urma analizei probelor biologice ce au făcut obiectul constatării cu nr.2.. S. de E. B. din cadrul I.ui de C. a comunicat însă faptul că aceste constatări științifice au fost executate cu respectarea metodologiei și tehnicilor utilizate pe plan internațional (conform Protocoalelor Standard de L. acreditate R. conform ISO 17025) și că nu poate fi utilizată o altă tehnologie ci doar să se exprime șansele care există ca o persoană să îl substituie pe inculpat prin raportare la un grup populațional. Apărarea inculpatului referitoare la faptul că telefonul în cauză nu-i aparține, a fost înlăturată, fiind imposibil a se identifica profilul ADN al unei persoane între profilele rezultate din analiza probelor prelevate de pe un obiect pe care nu a pus mâna niciodată. În apărarea sa, inculpatul a mai afirmat că borseta și sculele din interiorul acesteia nu-i aparțin. Din conținutul convorbirilor telefonice, purtate de inculpatul la data de (...) (f.287) rezultă indignarea acestuia că organele de urmărire penală „au găsit borseta";, or în condițiile în care acesta nu era proprietarul borsetei ar fi folosit o altă expresie. Sub acest aspect, susținerile instanței de judecată referitoare la faptul că, convorbirile telefonice interceptate atât anterior arestării inculpatului, cât și cele purtate din A. I. C. nu sunt edificatoare privind sustragerea celor două autoturisme și șantajarea părților vătămate, sunt nefondate. Aceste convorbiri au fost purtate de inculpat de pe telefonul mobil cu nr. 0753684373, pe care a reușit să-l introducă în A. I. C., convorbiri înregistrate în baza autorizației de interceptare emisă de Judecătoria Cluj- Napoca, în cadrul cărora inculpatul îi comunică concubinei că a fost nevoit să ascundă tot timpul telefonul pentru a nu fi depistat la el în celulă și solicită „ceva mălai"; (bani), spunând că are nevoie pentru cineva care merge la B. ca să „. problemele la M. M., adică unde credea el că se realizează expertiza biocriminalistică. Faptul că inculpatul a purtat convorbirile telefonice din A. I. C. rezultă și din convorbirea telefonică înregistrată la data de (...), ora 13.10, când îi comunică concubinei sale - Vivi, că a fost obligat să facă „tărăboi mare"; deoarece „era să găsească telefonul";, făcând referire aici la controlul efectuat de lucrătorii din cadrul I.. În concluziile scrise, inculpatul a arătat că nici în cazul celui de al doilea furt, în care acuzarea s-a bazat pe analizarea vocii înregistrate de partea vătămată B. T. A., prin comparație cu vocea sa, nu s-a putut stabili în mod direct și nemijlocit că ar fi autorul faptei, simpla prezumție acuzatoare nefiind suficientă pentru condamnare. T. a apreciat că în această situație nu există doar o simplă prezumție. Din raportul de expertiză criminalistică cu nr. 130/(...), întocmit de experți din cadrul I.ui Național de E. C. rezultă că există „o probabilitate foarte mare ca vocea în litigiu să aparțină inculpatului";. Această probabilitate foarte mare este corespunzătoare celui mai înalt grad de exprimare a asemănării, astfel cum rezultă din tabelul prezentat în conținutul raportului de expertiză, în conformitate cu normele metodologice internaționale în materie. Apreciind că inculpatul se face vinovat de săvârșirea celor două acte materiale de furt, urmare admiterii apelului, în baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit. b Cod penal, T. a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 5ani închisoare. În baza art.71 Cod penal, i s-a interzis acestuia dreptul prevăzut de art.64 lit. a teza II Cod penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei, durata reținerii și a arestării preventive de la (...) la data de (...). În baza art.11 pct.2 lit. a, art.10 lit. d C.proc.pen., instanța a dispus achitarea inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, apreciind că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Din conținutul art.194 Cod penal rezultă că infracțiunea de șantaj presupune „constrângerea unei persoane, prin violență, cu amenințare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos";. În sarcina inculpatului s-a reținut prin actul de inculpare că în perioada (...) - (...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-a constrâns pe părțile vătămate P. M. A. și B. T. A. să dea sume de bani cuprinse între 2500-3000 euro, pentru a le restitui autoturismele sustrase. Șantajul reprezintă fapta care lezează sau este posibil să lezeze dreptul persoanei șantajate de a-și manifesta voința și de a dispune de aptitudinile sale. Elementul material constă într-o acțiune de constrângere exercitată asupra unei persoane prin acte de violențe sau amenințare. S-a apreciat că, în cazul de față, nu se poate vorbi de existența unei constrângeri în sensul dat de art.194 Cod penal, deoarece nu a existat niciun act de violență, iar amenințarea nu a fost în măsură să provoace părților vătămate o temere serioasă, atâta timp cât acestea au denunțat fapta după trecerea unui timp. De altfel, chiar constrângerea presupune ca făptuitorul să nu aibă altă soluție decât aceea de a comite fapta or, așa cum s-a arătat, părțile vătămate au încercat să-și rezolve singure problema . În baza art.118 lit. b și c Cod penal, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a bunurilor descoperite în borseta de culoare neagră depusă la B. F. A. din cadrul I. C., mai puțin a telefonului marca Nokia, folosit la săvârșirea faptei de șantaj. În baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 998-999 C.civ., s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă P. M. A., obligând inculpatul la plata în favoarea acestuia a sumei de 9000 euro în echivalent lei la data plății efective, despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 998-999 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă B. T. A., obligând inculpatul la plata în favoarea acestuia a sumei de 16.000 lei despăgubiri pentru daune materiale. În baza art. 191 alin. 1 C., a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare. În baza art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariu parțial încuviințat apărătorului desemnat din oficiu, av. Milchiș O. Stelian, a fost avansată din FMJLC în favoarea Baroului C.. Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât P. de pe lângă Tribunalul Cluj, cât și inculpatul F. P. M. Prin recursul P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj s-a solicitat admiterearecursului, casarea deciziei atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de șantaj, prev. de art.194 alin.1 C. cu aplic.art.41 alin.2 C. și art.37 lit. b C. la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție și confiscarea telefonului mobil marca Nokia folosit la săvârșirea infracțiunii, conform art.118 lit. b C. Totodată, solicită condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat la o pedeapsă în cuantum sporit. În motivarea recursului, s-a arătat că hotărârea atacată este nelegală sub aspectul achitării inculpatului pentru infracțiunea de șantaj și netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat, soluția de achitare fiind în contradicție cu probele de la dosar. P. vătămate au anunțat organele de poliție în legătură cu mesajele primite pe telefonul mobil în următoarea zi de la primirea acestora. P. existența infracțiunii de șantaj nu este necesar ca partea vătămată să dea inculpatului suma de bani cerută, elementele constitutive fiind întrunite chiar dacă suma de bani nu a fost efectiv dată, deoarece șantajul este o infracțiune îndreptată împotriva libertății morale a persoanei. Din probele administrate în cauză a rezultat că asupra părților vătămate s-a exercitat o mare presiune și că acestea au fost amenințate cu dispariția unor bunuri de mare valoare. În concluzie, inculpatul este vinovat de săvârșirea ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa. O altă critică vizează cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat. Aspectele legate de gravitatea faptelor comise de inculpat rezultă din starea de fapt, caracterul organizat al faptelor, prejudiciul cauzat părților vătămate și atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal. S-a solicitat a se avea în vedere fișa de cazier a inculpatului, ce conține un număr de 6 sentințe de condamnare pentru 20 de infracțiuni. P. aceste motive, apreciază ca fiind redusă pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt calificat, solicitând a se dispune majorarea acestei pedepse. Prin propriul recurs, inculpatul F. P. M., prin apărătorul său, a solicitatadmiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Tribunalul Cluj consideră că la dosar există suficiente probe din care rezultă vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt calificat. În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că instanța de apel face trimitere la raportul de expertiză tehnico-științifică nr. 77437/0(...), raport care atestă că inculpatul nu poate fi exclus ca posibil contribuitor la crearea amestecului de profile genetice preluate de pe cartela telefonului, însă această probă este lovită de nulitate absolută, conform art.64 alin.2 C.proc.pen. coroborat cu art.224 C.proc.pen., deoarece nu a fost întocmit de către un institut imparțial din cadrul IML-ului, ci de un laborator de expertiză din cadrul poliției. Această excepție invocată la fila 51 din dosarul instanței de fond a fost avută în vedere corect de instanța de fond și apreciată eronat de instanța de apel. E. efectuată în faza actelor premergătoare cu nerespectarea flagrantă a dreptului la apărare, având în vedere procedeul de prelevare a urmelor biologice. La dosar nu există procesul-verbal de sigilare sterilă a telefonului predat, operațiune obligatorie pentru păstrarea neviciată a eventualelor urme microbiologice. Se face referire la convorbirile telefonice, la raportul de expertiză nr. 130/(...) și se arată că există o probabilitate foarte mare ca vocea în litigiu să aparțină inculpatului. E. s-a efectuat în dosarul de urmărire penală nr. 3., cel referitor la furtul autoturismului Volkswagen B., deși înregistrarea priveadosarul nr. 4878/P/2006 referitor la furtul autoturismului Volkswagen Golf. S-a efectuat expertiza înaintea conexării celor două dosare, care s-a dispus prin ordonanța parchetului la (...), ori expertiza datează din 30 mai 2007. Nu poate fi avută în vedere o probă folosită în alt dosar de urmărire penală. În dosarul nr. 4878/P/2006 împotriva inculpatului nu s-a început niciodată urmărirea penală. Raportul de expertiză nr.130 este o probă ilegală, ce trebuie înlăturată. Cu ocazia descărcării convorbirilor de pe telefonul mobil, calitatea datelor este afectată de aceste operațiuni, fapt confirmat de raportul de expertiză. De altfel, concluziile raportului de expertiză nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei. Înregistrările convorbirilor telefonice s- au efectuat în baza unei autorizații de interceptare care nu se găsește la dosar. Cât timp legalitatea acesteia nu poate fi verificată, nu poate fi avută în vedere, fapt corect reținut de instanța de fond. T. s-a efectuat defectuos, fapt nereținut de instanța de apel. Din declarația martorului C. B., de la urmărire penală și instanța de fond, rezultă că acesta a văzut persoanele care au sustras autoturismul în (...). Acest martor nu a identificat inculpatul, ci a văzut o persoană cu părul lung (f.150,151 dosar de urmărire penală). E. adevărat că inculpatul are antecedente penale privitoare la furturi de autoturisme, dar nu este posibil ca atunci când se săvârșesc infracțiuni stereotipe, să fie acuzat doar pentru că a mai fost condamnat. La dosar nu există nicio probă certă și corect administrată care să ducă la vinovăția inculpatului. În speță, s-a încălcat flagrant prezumția de nevinovăție, principiul aflării adevărului și principiul dreptului la apărare. S. aplicarea principiului in dubio pro reo și să se dispună achitarea inculpatului. Examinând hotărârea atacată pe baza probelor administrate în cauză instanța reține următoarele: Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr. 3. a fost trimis în judecată inculpatul F. P. M., reținându-se că în perioada 16.04. - (...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alte persoane, pe timp de noapte și prin efracție, a sustras în două rânduri autoturisme marca VW, parcate în loc public pe raza municipiului C.-N., cauzând părților vătămate P. M. A. și B. T. A. un prejudiciu total de aproximativ 40.000 lei. În aceeași perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul le-a constrâns pe părțile vătămate să dea sume de bani cuprinse între 2.500 - 3.000 Euro pentru a le restitui autoturismele sustrase. Din probele administrate în cauză rezultă că în data de (...), împreună cu o persoană de sex masculin neidentificată, inculpatul a sustras autoturismul marca VW B. cu nr. de înmatriculare (...) aparținând părții vătămate P. M. A. La comiterea faptei, inculpatul s-a folosit de mai multe scule mecanice și electronice păstrate într-o borsetă care, la data de 0(...) a fost predată organelor de poliție de către martorul C. M. I. B. mai conținea și un telefon mobil marca Nokia ce avea înregistrat un singur număr de telefon - 0., care s-a constatat că aparține părții vătămate P. După sustragerea autoturismului inculpatul i-a trimis părții vătămate mai multe SMS -uri, solicitându-i suma de 3.000 Euro în schimbul restituirii autoturismului. Trăgând de timp, partea vătămată s-a prezentat la poliție a doua zi, exprimându-și acordul în vederea interceptării convorbirilor de pe telefonul său mobil cu nr. 0.. Între timp, inculpatul a aruncat borseta cu sculele și telefonul, însă înainte de a sustrage, în noaptea de 5/(...) autoturismul părții vătămate B. A. T. În urma prelevării urmelor biologice de pe tastatură, cartelă SIM și acumulatorul din interiorul telefonului găsit în borseta cu scule a fost întocmit raportul nr. 2./(...). Stabilindu-se că în urma genotipăriimicrourmelor în componența cărora au fost observate celule epiteliale a ieșit în evidență un amestec de profile genetice ce provin de la minimum două persoane (tastatură și cartelă SIM) și minimum trei persoane (acumulator). Din raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. 77437/0(...) rezultă că, în urma analizei probei biologice de referință recoltate de la inculpat, acesta nu poate fi exclus ca posibil contribuitor la crearea amestecului de profile genetice obținute prin genotiparea microurmelor de celule epiteliale preluate de pe cartela telefonului (ce au făcut obiectul constatării cu nr. 2.), iar șansele ca o persoană necunoscută să-l poată substitui pe acesta din acest amestec poate fi regăsită într-un grup proporțional mai mare de 7. indivizi. În cauză, instanța de apel a înlăturat în mod corect apărarea formulată de inculpat în sensul că telefonul mobil și borseta cu scule nu îi aparțin. Astfel, în condițiile în care inculpatul a susținut în mod constant că nu a utilizat niciodată acel telefon mobil apărarea sa este neîntemeiată, fiind imposibil să se identifice profilul ADN al acestuia pe un obiect pe care nu l-a utilizat niciodată. Mai mult, expertiza efectuată în cauză a avut în vedere toate componentele telefonului (tastatură, cartelă SIM și acumulator). De asemenea, în condițiile în care apărările inculpatului în sensul că borseta nu îi aparține ar putea fi luate în considerare ar fi greu de înțeles interesul manifestat de acesta față de împrejurarea că „au descoperit borseta";, aspect relevat de convorbirile telefonice ale inculpatului (purtate inclusiv din arestul I.P.J. C.). În cuprinsul acelorași convorbiri, inculpatul îi solicita „ceva mălai"; unei persoane de sex feminin spunându-i că are nevoie pentru cineva care merge la B. ca să „. problemele de la M. M., unde credea inculpatul că se efectuează expertiza biocriminalistică. Ori, în condițiile în care inculpatul nu avea nicio legătură cu borseta, respectiv cu telefonul mobil este greu de înțeles atitudinea acestuia. În ceea ce privește furtul celui de-al doilea autoturism din noapte de 5/(...) în dauna părții vătămate B. T. A., se reține că inculpatul a purtat o convorbire telefonică cu partea vătămată, convorbire ce a fost înregistrată de aceasta. Pe baza acestei înregistrări telefonice și a înregistrării convorbirilor telefonice autorizate de instanță s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice fonice ce a concluzionat că este „o probabilitate foarte mare ca vocea în litigiu să aparțină inculpatului";. Această probabilitate este corespunzătoare celui mai înalt grad de exprimare a asemănării, astfel cum rezultă din tabelul prezentat în conținutul raportului de expertiză. Susținerea instanței de fond potrivit căreia proba nu a fost obținută în condiții de legalitate, nu poate fi reținută. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 916 alin. 2 C.proc.pen., interceptările și înregistrările audio sau video efectuate de părți sau de alte persoane constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. În ceea ce privește calitatea tehnică a înregistrării, aceasta poate fi analizată în exclusivitate de către expert. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu s-a obținut listingul convorbirilor telefonice purtate de pe telefonul de pe care a fost sunată partea vătămată B. T. și nu s-a verificat existența eventualelor urme papilare de pe borsetă, aceste aspecte nu pot conduce la concluzia că vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiuni de furt calificat este exclusă. Astfel, rapoartele de constatare tehnico-științifică biocriminalistice, raportul de expertiză biocriminalistică fonică și procesele-verbale de consemnare a convorbirilor înregistrate în baza autorizațiilor de interceptare emise de Judecătoria Cluj-Napoca se coroborează cu plângerile și declarațiile părțilorvătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice cu mesajele trimise de inculpat părților vătămate. În ceea ce privește infracțiunea de șantaj prevăzută de art. 194 alin. 1 C., instanța apreciază că soluția de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. d C.proc.pen., este nefondată. Astfel, soluția de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive a fost justificată prin aceea că cerința constrângerii prevăzută de textul de lege presupune ca făptuitorul să nu aibă altă soluție decât aceea de a comite fapta ori în speță, părțile vătămate au încercat să-și rezolve singure problemele. Elementul material al laturii obiective presupune o acțiune de constrângere în sensul că se impune unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva împotriva dorinței sale. Constrângerea se poate realiza prin violență sau prin amenințare. A. constă în orice acțiune obiectiv susceptibilă să inspire o temere serioasă victimei, punând-o în situația de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se putea opune pretențiilor autorului faptei. Șantajul este o infracțiune îndreptată, în principal nu împotriva patrimoniului sau a altor interese ale persoanei, ci împotriva libertății sale psihice. În speță, partea vătămată P. M. A. a anunțat organele de poliție în legătură cu mesajele primite pe telefonul mobil în următoarea zi a primirii acestora, respectiv în data de 0(...), iar partea vătămată B. T. A. a anunțat organele de poliție la data de 1(...). Pe de altă parte, niciun text de lege nu impune ca partea vătămată să aibă o singură variantă de comportament, și anume, aceea de a satisface pretențiile făptuitorului, fiind suficientă restrângerea libertății morale a acestora de a acționa conform propriei voințe. P. existența infracțiunii de șantaj, nu este necesar ca partea vătămată să dea inculpatului suma de bani cerută, întrucât șantajul este o infracțiune îndreptată împotriva libertății morale a persoanei. Din conținutul mesajelor trimise de inculpat rezultă fără putință de tăgadă că părțile vătămate au fost amenințate cu imposibilitatea recuperării celor două autoturisme în cazul neplății răscumpărării sau al anunțării organelor de poliție. În consecință, Curtea apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 194 alin. 1 C. pen. Procedând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate pentru această infracțiune, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările comiterii acesteia și faptul că actele materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate au fost săvârșite la intervale scurte de timp dar și persoana inculpatului, care a negat constant săvârșirea faptei, apreciind că o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 194 alin. 1 C. pen., este de natură să corespundă scopului pedepsei reglementat de art. 52 C. În ceea ce privește critica formulată în motivele de recurs ce vizează cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g, i C. pen., se reține că această critică este neîntemeiată, pedeapsa aplicată de instanța de apel fiind just individualizată. În temeiul art. 33, art. 34 C. pen., se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare ce urmează a fi executată de inculpat cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 C. pen. În temeiul art. 118 lit. b C. pen., se va dispune confiscarea specială atelefonului mobil marca Nokia folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii de șantaj. În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.proc.pen., va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva aceleiași sentințe penale. În temeiul art. 192 alin. 2 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat în recurs. P. ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ împotriva deciziei penale nr. 350 din 25 octombrie 2010 a T.ui C. pe care o casează împreuna cu sentința penala nr. 398 din 13 mai 2008 a Judecătoriei C.-N. sub aspectul achitării inculpatului F. P. M., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal si a omisiunii confiscării speciale si rejudecând cauza in aceste limite: Condamna pe inculpatul F. P. M. fiul lui T. si I., nsc. la data de 20 iunie 1967 la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal. În baza art. 33 lit. a si 34 lit. b Cod penal, contopește pedeapsa aplicata pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicata inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal in pedeapsa de 5 ani închisoare ce urmează a fi executata cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal. In baza art. 118 lit. b Cod penal dispune confiscarea in favoarea statului a telefonului mobil marca Nokia folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii de șantaj. Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate. Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva aceleiași decizii penale. Obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in recurs in suma de 400 lei, din care 100 lei reprezintă onorariu avocațial parțial in favoarea Baroului C., suma ce se va avansa din FMJ (av. O. A. B.), iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. B. C. I. V. G. D. S. Red.MB/dact.MS 8 ex./(...) Jud.fond: V.G. Jud.apel: S.S./L.Firicel
| ← Decizia penală nr. 1882/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 540/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
