Decizia penală nr. 1217/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
D. PENALĂ NR. 1217/R/2011
Ședința publică din 27 iulie 2011
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : D. P.- judecător
JUDECĂTORI : I. M.
: M. B.
GREFIER : M. N.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. S. T. C., reprezentat prin P. - D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul N. I. I. împotriva încheierii penale f.n. din 22 iulie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui B.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
◄ trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.
143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,
◄ introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 2 din
Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6. și
◄ cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, cauza având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat C. C. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestora.
Întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punereainculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Se arată de apărătorul inculpatului că, urmărirea penală a fost finalizată, inculpatul recunoscând aproape integral comiterea faptelor și consideră că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 Cod procedură penală. Pe de altă parte, la dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar lua legătura cu martorii sau alte persoane din dosar sau că ar prezenta pericol public pentru ordinea publică. Se apreciază de apărătorul inculpatului că față de inculpat se poate lua o altă măsură neprivativă de libertate.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat deinculpat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Se apreciază de reprezentantul parchetului că, sunt îndeplinite cumulativ cerințele art. 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținut în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Infracțiunile de care este acuzat inculpatul lezează ordinea de drept în comunitatea locală și cauzează o tulburare a liniștii publice, care coroborată cu riscul repetabilității unor astfel de fapte creează dezaprobare din partea colectivității.
De asemenea, instanța a apreciat că în cauza de față detenția preventivă trebuie apreciată prin prisma oportunității, care trebuie legată de existența unui interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii judecării inculpatului în stare de libertate.
Scopul măsurii arestării preventive, potrivit art. 136 Cod procedură penală, este acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal și de a împiedica sustragerea inculpatului de la judecată.
Inculpatul N. I. I. având ultimul cuvânt, solicită revocarea măsurii arestului preventiv cu punerea sa în stare de libertate. Mai arată că, poate fi pus în libertate întrucât nu constituie un pericol concret pentru ordinea publică.
C U R T E A :
Prin încheierea penală f.n. din data de 22 iulie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive privind pe inculpatul N. I. I., fiul lui I. și G., născut la data de (...) în Lechința, jud. B.-N., domiciliat în B., str. A. M.u, nr. 15, sc. A, ap. 5, jud. B.-N., CNP-1., recidivist, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000
(modificată prin OUG nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000
(modificată prin OUG nr. 6.) și cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000
(modificată prin OUG nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, și în baza disp. art. 300/1 Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a acestuia.
S-a stabilit onorariu avocațial din oficiu în sumă de 200 lei în favoarea av. N. D., suportat din fondurile M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin R. DIICOT-B. T. B.-N. nr. 8. din data de 20 iulie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. I.-I., fiul lui I. și G., născut la (...) în com. Lechința jud. B.-N., CNP 1., cu domiciliul în mun. B. str. A. M.u nr.15, sc.A, ap.5, recidivist, în stare de arest, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6. și cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr.
6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.
În esență, în sarcina inculpatului N. I. I., prin actul de acuzare s-au reținut următoarele:
1)- începând din vara anului 2010 și până în data de (...), acționând uneori în înțelegere și cu alte persoane, inculpatul a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre consum și a vândut în mai multe rânduri pe raza mun. B. sau a altor localități din jud. B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc " 4- metilmetcatinonă"; zis și ". de baie";mai multor consumatori (dintre care unii au fost identificați iar alții nu) sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând diferite sume de bani, după cum urmează: a) - într-o zi din cursul lunii august 2010, în timp ce se afla în municipiul C.-N., în zona clubului „After Eight"; împreună cu inculpatul B. G., inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; i-a vândut numitului C. P.-T. din Sîngeorz-Băi, un plic de drog de mare risc sub denumirea de „. de baie"; conținând
„mefedronă"; cu prețul total de 100 lei, ocazie cu care inculpatul N. I. I. zis
„Cracu"; a afirmat că tocmai s-a întors cu G. din străinătate, mai exact din
Germania, de unde a adus și drogul de mare risc. b) - în data de 19 noiembrie 2010 inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; a vândut ca drog, cu prețul de 100 lei, sub denumirea de „. de baie";, o cantitate de 0,3 grame de substanță de culoare albă, ambalată într-un pliculeț din plastic cu sistem de închidere zip-lock , colaboratorului cu numele de cod ". E.- autorizat de procuror ca și colaborator al investigatorului sub acoperire cu numele de cod ". I. -. a fost supusă analizelor de laborator, rezultând că substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire prin intermediul colaboratorului său autorizat, constituia drogul de mare risc „mefedronă";, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 942716/(...) al Laboratorului de A. și P. al D. din cadrul BCCO C.-N.. c) - în data de 07 decembrie 2010 inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; a vândut ca drog, cu prețul de 100 lei, sub denumirea de „. de baie";, o cantitate de 0,2 grame de substanță de culoare albă, ambalată într-un pliculeț din plastic cu sistem de închidere zip-lock , colaboratorului cu numele de cod ". E.- autorizat de procuror ca și colaborator al investigatorului sub acoperire cu numele de cod ". I. -. a fost supusă analizelor de laborator, rezultând că substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire prin intermediul colaboratorului său autorizat, constituia drogul de mare risc „mefedronă";, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 942754/(...) al Laboratorului de A. și P. al D. din cadrul BCCO C.-N..
2)- începând din 11 noiembrie 2010 și până în 1 aprilie 2011 inculpatul
N. I. I. zis „Cracu"; a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( la (...) ora 11:27:46- 22:23:37- Austria, (...) ora 01:34:06- 06:04:56 - Ungaria, (...) - ora 17:33:48 - Ungaria, (...) - ora 02:02:14 - 22:15:32 - Austria, (...) - ora
03:28:43- 03:28:45 - Ungaria, (...) - ora 12:58:20- (...) ora 06:07:54-Austria, (...) ora 09:17:26 - (...) ora 19:11:26 - Ungaria, (...)- 15:11:56 - 18:34:18 - Ungaria, (...) ora 21:13:54-(...) ora 03:36:15 - Ungaria, (...) ora 09:48:38 - Austria - conform procesului- verbal din 25 martie 2011), iar la reîntoarcerea în țară, în unele dăți dar în mai multe rânduri a introdus în țara noastrădiferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „. de baie"; conținând drogul de mare risc „mefedronă"; .
3)- începând din vara anului 2010 și până în prezent inculpatul a cumpărat sau deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități de ordinul gramelor din drogul de mare risc " 4-metilmetcatinonă"; așa-numit ". de baie"; pe care le-a consumat.
In cursul zilei de 2 aprilie 2011 inculpatul N. I.-I. a fost prezentat T.ui B.- N. cu propunere de arestare preventivă, care a fost însușită de T. B.-N. prin Î. penală nr. 39/CC/2011 din 2 aprilie 2011, pronunțată în dos.nr. (...), emițându-se mandat de arestare preventivă. Recursul declarat de inculpatul N. I.-I., împotriva măsurii de arestare preventivă a fost respinsă de Curtea de A. C. prin Î. penală nr. 560/R/(...)
Prin Î. penală nr. 49/CC/2011 din 27 aprilie 2011 a T.ui B.-N. s-a dispus prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive față de inculpatul N. I.-I., până la data de 30 mai 2011, orele 1:25. Recursul declarat de inculpat împotriva măsurii arestării preventive a fost respins de Curtea de A. C. Prin Î. penală nr. 61/CC/2011 din 25 mai 2011 a T.ui B.-N. s-a dispus prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii arestării preventive față de inculpatul N. I.-I., până la data de 28 iunie 2011, orele 1:25. Recursul declarat de inculpat, împotriva prelungirii măsurii arestării preventive a fost respins de
Curtea de A. C.
Analizând actele și lucrările dosarului nr. 89/P/2010 al D IICOT -B. T. B.-N., tribunalul a rețin ut următoarele:
Prin Î. penală nr. 39/CC/2011 din 2 aprilie 2011 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului N. I. I. pentru săvârșirea în formă continuată și în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 al.2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin O. nr.6., art.41 al.2 C.p; introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art.3 al. 2 din Legea nr.143/2000, modificată, art. 41 al.2 C.p. și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 al. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, art. 41 alin. 2
Cod penal.
Ulterior prin Î. penală nr. 49/CC/(...) a T.ui B.-N. (definitivă prin Î. penală nr. 663/R/(...) a Curții de A. C.) respectiv prin Î. penală nr. 61/CC/(...) a T.ui B.-N. (definitivă prin D. penală nr. 8899/R/ (...) a Curții de A. C.) măsura arestării preventive luată față de inculpat a fost prelungită fiind respins recursul declarat de inculpat.
Instanțele care au dispus luarea și ulterior prelungirea măsuri arestării preventive față de inculpatul N. I. I., au reținut că împotriva acestuia s-a început urmărirea penală prin rezoluția din data de 30 martie 2011, iar ulterior, prin ordonanțele procurorului din 2 aprilie 2011 (f. 178-179 și 157-
158 vol. I) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 al.2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin O. nr.6.), introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art.3 al. 2 din Legea nr.143/2000, (modificată prin O. nr. 6.) și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 al. 2 din Legea nr. 143/2000,
(modificată prin O. nr.6.), toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În esență, pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut în sarcina inculpatului că începând cu vara anului 2010 și până în prezent, în baza unor înțelegeri intervenite între ei sau cu alți învinuiți din dosar, au procurat, au deținut fără drept, au oferit spre consum și au vândut în mai multe rânduri, pe raza municipiului B. sau a altor localități din jud. B.-N., diferite cantități dindrogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; cunoscut și sub denumirea de sare de baie, mai multor consumator și colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, obținând astfel diferite sume de bani. S-a mai reținut că, în aceeași perioadă de timp, inculpații au procurat și deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de mare risc menționat mai sus, pe care l-au consumat.
Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului N. I. I. (zis Cracu) că începând cu data de 11 noiembrie 2010 și până la momentul reținerii și arestării a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( conform procesului-verbal din 25 martie 2011, întocmit de inspectorul de poliție C. V.), iar la întoarcerea în țară, în mai multe rânduri a introdus în țară diferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „ sare de baie";, conținând drogul de mare risc „mefedronă";.
Instanțele care au pronunțat luarea și prelungirea măsurii arestării preventive, au apreciat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului nr. 89
D/P/2010 al DIICOT-B. T. B.-N., că la dosar există indicii și probe suficiente în sensul art. 143 Cod procedură penală, de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, probe care au fost indicate concret în considerentele acelor hotărâri. De asemenea, s-a apreciat că în privința celor doi inculpați sunt incidente disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt mai mari de 4 ani închisoare iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect a fost reținut raportat la natura infracțiunilor comise, modul în care au fost săvârșite, numărul mare al actelor materiale componente al infracțiunilor continuate și numărul mare al persoanelor implicate în activitatea infracțională care face obiectul dosarului. În fine, s-a apreciat și că măsura arestării preventive luată în privința inculpaților este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal în contextul în care nu s-a reușit identificarea tuturor persoanelor implicate și se impune efectuarea unor noi acte de urmărire penală.
Sunt importante și argumentele aduse de instanța de recurs, în sensul că inculpații prezintă riscul de comitere de noi infracțiuni, raportat la împrejurarea că nu au indicat existența unor surse licite de venituri dar și antecedentele penale a inculpatului N. I. I., care este recidivist.
Prin prisma actelor aflate în dosarul nr. 89 D/P/2010 al DIICOT-B. T. B.-N., instanța a constatat că există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, avută în vedere la luarea măsurii preventive. Sub aspectul săvârșirii faptelor sunt relevante îndeosebi declarațiile inculpatului B. C. f. 23-
24, martorii H. I. A. f. 51-52, S. I. A. f. 98-101, R. M. f. 102-105, învinuitul P. S. f. 107-109, învinuitul D. Dan R. f. 111-115, învinuitul Sas C. A. vol. IV, M.
F. I., învinuitul S. F. , învinuitul L. I. V. (probe aflate în vol. IV), rapoartele investigatorilor sub acoperire cu numele de cod B. I. (f. 40,48-vol. I), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 942754/(...) (f. 42-44 vol. I), procesele verbale de primire și cântărire a probei f. 45, declarația martorilor cu identitate atribuită Niculae Eusebiu f. 46-47 vol. I, declarația martorului F. P. f. 64-65 vol. I, procese-verbale de transcriere a convorbirii telefonice aflate în vol. II, declarația învinuitei M. D. P. f. 84-86 vol. I, procesul-verbal de percheziție domiciliară (f. 209-210 vol. I, probe care se coroborează în parte, cu declarația de recunoaștere dată de inculpatul T. D. D., vol. IV).
T. a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ și cerințele art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru faptelereținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații dar și din modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională, demonstrată de probele existente la dosar.
Infracțiunile de care sunt acuzați inculpații lezează ordinea de drept în comunitatea locală și cauzează o tulburare a liniștii publice, care coroborată cu riscul repetabilității unor astfel de fapte creează dezaprobare din partea colectivității. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice amintite infracțiunile pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp (cauza Letellier vs
Franța).
Scopul măsurii arestării preventive, potrivit art. 136 Cod procedură penală, este acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal și de a se împiedica sustragerea inculpaților de la judecată.
Măsura preventivă se impune a fi prelungită pentru motivul că în intervalul de timp scurs de la data ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive procurorul a extins cercetările penale cu privire la noi acte componente ale infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc, a extins cercetările față de inculpatul B. C. (care a fost arestat preventiv), a audiat în calitate de învinuiți un număr mare de alte persoane și a continuat transcrierea convorbirilor telefonice. Cu toate acestea urmărirea penală nu a fost finalizată, urmând a fi administrat un material probator complex din care să rezulte clar și indubitabil implicarea inculpaților în dosar pentru care sunt cercetați. În acest context, instanța apreciază că în cauza de față detenția preventivă trebuie apreciată prin prisma oportunității, care trebuie legată de existența unui interes public real care are (în acest dosar) o pondere mai mare decât cea a regulii judecării inculpaților în stare de libertate.
T. a apreciat că nu se poate face abstracție nici de riscul ca inculpatul să se sustragă urmăririi penale (aspect argumentat pe larg în decizia penală nr.
603/R/(...) a Curții de A. C. prin care au fost respinse recursurile declarate de inculpați). Circumstanțele personale ale inculpatului N. I. I. - recidivist (aspect care rezultă îndeosebi din certificatul de cazier judiciar f. 229 vol. I) cât și împrejurarea că acesta nu indică existența unor surse licite de venituri, au justificat convingerea instanței că, lăsat în libertate, ar influența negativ buna desfășurare a procesului penal și că există riscul reluării activității infracționale.
Faptul că inculpatul recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată și dorește să se angajeze în muncă pentru a-și întreține părinții nu constituie argumente relevante în acest cadru procesual putând fi invocate cu ocazia judecării fondului cauzei.
Așa fiind, în baza art. 300/1 Cod procedură penală tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului N. I. I. și a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul N. I. I. a declarat recurs,solicitând în principal revocarea măsurii arestului preventiv iar însubsidiar înlocuirea acestei măsuri cu o măsură neprivativă de libertate.
În susținerea motivelor de recurs inculpatul, prin apărătorul său a invocat faptul că urmărirea penală a fost finalizată inculpatul recunoscând aproape integral comiterea faptelor și consideră că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 Cod procedură penală. Pe de altă parte, la dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar lua legătura cu martorii sau alte persoane din dosar sau că ar prezenta pericol public pentru ordinea publică.
Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut în sarcina inculpatului că începând cu vara anului 2010 și până în prezent, în baza unor înțelegeri intervenite între ei sau cu alți învinuiți din dosar, au procurat, au deținut fără drept, au oferit spre consum și au vândut în mai multe rânduri, pe raza municipiului B. sau a altor localități din jud. B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; cunoscut și sub denumirea de sare de baie, mai multor consumatori și colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, obținând astfel diferite sume de bani. S-a mai reținut că, în aceeași perioadă de timp, inculpații au procurat și deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de mare risc menționat mai sus, pe care l-au consumat.
Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului N. I. I. că începând cu data de 11 noiembrie 2010 și până la momentul reținerii și arestării a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( conform procesului-verbal din 25 martie
2011, întocmit de inspectorul de poliție C. V.), iar la întoarcerea în țară, în mai multe rânduri a introdus în țară diferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „ sare de baie";, conținând drogul de mare risc „mefedronă";.
S-a apreciat în consecință că la dosar există indicii și probe suficiente în sensul art. 143 Cod procedură penală, de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat. De asemenea, s-a apreciat că sunt incidente disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat sunt mai mari de 4 ani închisoare iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, s-a reținut în mod constant în practica judiciară că există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă fie prin impactul asupra întregii colectivități și care justifică luarea măsurii arestării.
Art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenție și implicit practica CEDo au dezvoltat noțiunea autonomă de „ motive plauzibile"; (cauza Fox, Campbell și Hartley contra Regatului Unit ). Această noțiune depinde de circumstanțele particulare ale fiecărui caz. Faptele pe care se bazează aceste motive plauzibile trebuie să fie nu doar autentice ci și să convingă un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis acea infracțiune.
Din acetele existente la dosarul cauzei rezultă fără putință de tăgadă că menținerea măsurii arestării preventive s-a făcut atât cu respectarea procedurii prevăzute de legea procesual penală, prin raportare și la dispozițiile constituționale cât și la cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 189 și 192 alin. 2 C.p.p. se va stabili onorariu avocațial iar cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. I. I., deținut în
Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 22 iulie 2011 a T.ui B.-N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul N. I. I. să plătească în favoarea statului suma de
200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 27 iulie 2011.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
D. P. I. M. | M. B. | M. N. |
V. M. V. M.
Red.M.B. Dact.H.C./ 3 ex/ Jud.fond: G. A.;
| ← Decizia penală nr. 59/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 133/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
