Decizia penală nr. 198/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 198/R/2011
Ședința publică din data de 16 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător JUDECĂTORI : ANA C.
M. R. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - A. C.
S-a luat spre pronunțare recursul declarat de inculpatul B. F. I. împotriva sentinței penale nr. 1977 din 6 decembrie 2010, pronunțată de
Judecătoria Gherla în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87al.1 din Ordonanța de U. a G. nr.195/2002 republicată, cu aplic.art.37 lit.a C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 9 februarie 2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din 9 februarie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1977 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de
Judecătoria Gherla, în temeiul art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 3201 Codul de procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. c raportat la art. 76 lit. e din Codul penal și art. 37 lit. a din Codul penal, a fost condamnat inculpatul B. F. I. ( fiul lui I. și V., născut la data de (...) în T. L., județul Maramureș, posesor al C.I. seria KX nr. 1., CNP 1., cetățenie română, studii școala profesională, recidivist, necăsătorit, fără ocupație, cu domiciliul în comuna L., sat L. nr. 1047, jud. Maramureș) - la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală. În temeiul art. 83 din Codul penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.149/2007 a Judecătoriei T.-L. și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală, rezultând în final pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit.a teza a II-a din Codul penal pe durata executării pedepsei aplicate, iar în temeiul art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului. În temeiul art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală suma de 30 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat H. A., care a fost avansată din FMJ în favoarea Baroului C., a rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de (...) în dosarul penal nr. 681/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. F. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată prin OUG nr. 6.. Prin actul de sesizare s-a reținut că în noaptea de 2. martie 2010, între orele 23.00 și 03.00 inculpatul B. F. I. a consumat băuturi alcoolice la diferite localuri din orașul T. L., județul Maramureș, în compania martorului C. R. V. În continuare, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice, în jurul orelor 03.00 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca „Skoda Octavia"; cu numărul de înmatriculare (...), cu intenția de a se deplasa în municipiul C.-N. Pe scaunul din dreapta conducătorului auto s-a așezat martorul C. R. V. Inculpatul a condus autovehiculul pe drumul național 1C, până când a ieșit din localitatea G., dar înainte de a intra în localitatea L., județul C., la kilometrul 40+700 metri, datorită stării în care se afla, a pierdut controlul volanului, a trecut pe contrasens, apoi s-a răsturnat pe câmp. În urma accidentului, inculpatul B. F. I. și martorul C. R. V. au suferit leziuni ușoare și au fost transportați la S. municipal G., unde au beneficiat de îngrijiri medicale. Organele de poliție l-au testat pe inculpatul B. F. I. cu aparatul Drager, stabilindu-se că la orele 0632 alcoolemia acestuia era 0,74 miligrame/litru în aerul expirat. La S. municipal G. i s-a recoltat inculpatului prima probă de sânge la orele 0605, iar a doua la orele 0705. Din Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie a rezultat că la proba I inculpatul a avut 1,40 g/l alcool pur în sânge, iar la proba nr. II - 1,30 g/l alcool pur în sânge. Fiind audiat în calitate de învinuit, B. F. I. a recunoscut și regretat săvârșirea faptei. În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu (f. 6 din dosarul de urmărire penală), procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 7-10 dosarul de urmărire penală), planșa fotografică (f. 12-19 dosarul de urmărire penală), rezultatul alcooltestului cu privire la inculpat de 0,74 mg/l (fila 20 din dosarul de urmărire penală), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 850 din (...) eliberat de IML C.-N. prin care se atestă gradul de alcoolemie în sânge de 1,40 g%o la orele 0605 și 1,30 g%o la orele 0705 (fila 21 dosarul de urmărire penală), buletinul de examinare clinică eliberat de S. municipal G. (f. 22-23 din dosarul de urmărire penală), declarațiile învinuitului (filele 25, 26 din dosarul de urmărire penală), declarația martorului C. R. V. (f. 31 din dosarul de urmărire penală), copie de pe cazierul judiciar al inculpatului (f. 42 din dosarul de urmărire penală) și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 44 din dosarul de urmărire penală). În cursul cercetării judecătorești, înainte de citirea actului de sesizare, inculpatul a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarând personal (f. 14) că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa și își asumă responsabilitatea săvârșirii acestora. Instanța de fond, analizând probele administrate în faza de urmărire penală, a constatat că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Astfel, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca aceea avută în vedere prin rechizitoriu și a apreciat că, în drept, fapta inculpatului așa cum a fost descrisă și probată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. S-a apreciat că față de inculpatul B. F. I. sunt aplicabile și prevederile art. 37 lit. a din Codul penal, privind recidiva postcondamnatorie, întrucât a săvârșit din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mari de un an, înainte ca pedeapsa de 2 ani 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 149/2007 a Judecătoriei T. L. (definitivă prin decizia penală nr. 242/R/(...) a Curții de A. C.) să fi fost considerată ca executată. Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța de fond a constatat că în drept: Fapta inculpatului B. F. I. de a conduce în data de 27 martie 2010 autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) pe drumul național 1C, având o îmbibație alcoolică de 1,40 g%0, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 modificată și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului B. F. I. s-a concretizat în acțiunea de a conduce un autovehicul sub influența băuturilor alcoolice, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă punerea în pericol a siguranței circulației, materializată prin producerea unui eveniment rutier. În ceea ce privește latura subiectivă, instanța de fond a constatat că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției indirecte, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptei sale, și, deși nu a urmărit cauzarea unui asemenea rezultat, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației, a acceptat posibilitatea producerii acestuia. Potrivit art. 345 alin. 2 C.proc.pen., condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză instanța de fond a constatat întrunite aceste condiții, astfel că l-a condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 modificată. În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială OUG nr. 195/2002, modificate prin aplicarea prevederilor art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală, gradul de pericol social al faptei raportat evident și la gradul de alcoolemie, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Odată reținute dispozițiile art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală, limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime, situație în care acestea se situează între 8 luni închisoare și 3 ani 4 luni închisoare. La stabilirea cuantumului pedepsei instanța de fond a reținut, în temeiul art. 74 lit. c din Codul penal, cu titlul de circumstanță atenuantă judiciară, respectiv atitudinea după săvârșirea infracțiunii, care s-a raportat la cooperarea cu organele judiciare și la prezentarea în fața autorităților, atitudine adoptată de B. F. I. înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010. Odată reținută circumstanța atenuantă judiciară, instanța a fost obligată să îi acorde și eficiență legală și de aceea în temeiul art. 76 lit. e din Codul penal, conform căruia, când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, sau se aplicată o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei. Având în vedere gradul de pericol social concret al faptei la aprecierea căruia instanța a luat în considerare valoarea alcoolemiei inculpatului stabilită în urma analizelor efectuate, precum și distanța pe care B. F. I. a condus autoturismul, faptul că acesta s-a urcat după ce a consumat băuturi alcoolice la volanul autoturismului pentru a se deplasa pe drumurile publice, punând astfel în pericol siguranța circulației și a celorlalte persoane participante la trafic, instanța de fond a considerat că aplicarea unei amenzi penale este insuficientă pentru realizarea efectului educativ al pedepsei, situație în care s-a orientat spre o pedeapsă cu închisoarea. În continuare, judecătoria a apreciat că scopul pedepsei și implicit reeducarea acestui inculpat, în sensul formării unei atitudini responsabile față de valorile sociale ocrotite de legea penală, atenționării acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor, se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 4 luni închisoare. Conform dispozițiilor art. 71 alin. 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64 litera a teza a II-a din Codul penal, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. În consecință, în temeiul art. 71 alin. 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a din Codul penal. Instanța de fond nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis, deoarece condamnatul B. F. I. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii săi față de care alege să aibă comportamentul anterior analizat. În temeiul art. 83 alin. 1 din Codul penal Codul penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 149/2007 a Judecătoriei T. L. și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală, rezultând în final pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare. Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Gherla, în termen legal, a declarat recurs inculpatul B. F. I., prin care a solicitat casarea sentinței atacate și rejudecând, să se dispună condamnarea sa la o pedeapsă mai mică, orientată spre minimul special. În motivarea recursului s-a arătat că, sentința atacată este criticabilă sub trei aspecte: - în primul rând, după aplicarea pedepsei pentru infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze, instanța de fond, făcând aplicarea dispoz.art.83 C., a revocat în mod greșit suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare, în loc de 2 luni închisoare, pedeapsa reală la care a fost condamnat prin sentința penală nr.149/2007 a Judecătoriei T. L. și care, a fost suspendată condiționat pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni; - în al doilea rând, ca urmare a reținerii greșite a pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare, ca pedeapsă la care inculpatul a fost condamnat anterior, în loc de 2 luni închisoare, în mod greșit instanța a reținut incidența dispoz. art.37 lit.a C., în cauză nefiind vorba de o recidivă postcondamnatorie, primul termen nefiind în cuantumul cerut de lege pentru existența recidivei; - în al treilea rând, deși instanța a făcut aplicarea dispoz.art.320/1 C.pr.pen. și a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.c C., nu a coborât pedeapsa sub minimul special de 3 luni de zile prev. de art.76 lit.e C.; mai mult, sub acest aspect, trebuia avut în vedere și comportamentul sincer al inculpatului pe parcursul procesului penal recunoscând și regretând fapta, ceea ce ar putea conduce la o eficiență mai mare a dispoz. art.76 lit.e C. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispoz. art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constatăfondat recursul în cauză, pentru următoarele considerente: Într-adevăr, prin sentința penală nr.149/(...) a Judecătoriei T. L.,modificată prin decizia penală nr.19/A/(...) a T.ului Maramureș și definitivă prin decizia penală nr.242/(...) a Curții de A. C., inculpatul B. F. I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.321 alin.1 C., pedeapsă ce a fost suspendată condiționat pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni. Așa fiind, în mod greșit instanța a reținut că infracțiunea ce face obiectul prezentului dosar a fost comisă în stare de recidivă prev. de art.37 lit.a C., întrucât condamnarea anterioară este o pedeapsă mai mică de 6 luni închisoare, iar pe de altă parte, revocarea suspendării condiționate prev. de art.83 C. poartă asupra pedepsei de 2 luni închisoare și nu asupra termenului de încercare de 2 ani și 2 luni. În ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea ce face obiectul prezentului dosar, Curtea constată că a aceasta a fost corect individualizată, în concordanță cu criteriile prev. de art.72 C., instanța ținând seama de limitele speciale ale pedepsei, urmare a aplicării dispoz. art.320/1 C.pr.pen. (de la 8 luni închisoare la 3 ani 4 luni închisoare), gradul de pericol social la faptei comise, raportat la importanța relațiilor sociale lezate prin comiterea faptei dar și la gradul de alcoolemie; persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală - inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta ( atitudine care s- a raportat la cooperarea cu organele judiciare și la prezentarea în fața autorităților, atitudine adoptată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010) - împrejurare ce a fost reținută ca circumstanță atenuantă, în virtutea dispoz. art.74 lit.c C., dar și faptul că inculpatul are antecedente penale, chiar dacă nu este recidivist. Urmare a reținerii circumstanței atenuante, corect instanța a făcut aplicarea art.76 lit.e C. și a coborât pedeapsa sub minimul special de 8 luni închisoare ( și nu sub minimul de 3 luni închisoare, așa cum, greșit, a interpretat apărarea, dispozițiile legale în materie), aplicând o pedeapsă în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 C. Față de toate aceste criterii de individualizare, corect interpretate de instanță, Curtea apreciază așadar că, o pedeapsă mai mică de 4 luni închisoare nu se justifică în cauză, pentru că, altfel, s-ar ajunge la o aplicare pur formală a unei pedepse care să nu răspundă cerințelor de coerciție și reeducare ale scopului pedepsei. În consecință, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen., se va admite recursul declarat de inculpatul B. F. I. împotriva sentinței penale nr. 1977 din 6 decembrie 2010 a Judecătoriei G., careva fi casată în parte, cu privire la greșita reținere a prevederilor art. 37 lit. a C. și la greșita revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare în locul pedepsei de 2 luni închisoare. Rejudecând, în aceste limite, se vor înlătura prevederile art. 37 lit. a C., se va menține pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului recurent pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen., art. 74 lit. c, art. 76 lit. e C. În baza art. 83 C.penal, se va dispune revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 149/2007 a Judecătoriei T. L., definitivă prin decizia penală nr. 242/2008 a Curții de A. C., inculpatul urmând să execute în regim de detenție această pedeapsă cumulată aritmetic cu pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată de prima instanță, pedeapsa finală fiind de 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. In baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E In baza art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.penală, admite recursul declarat de inculpatul B. F. I., domiciliat în comuna L., sat L., nr. 1047 jud. Maramureș, împotriva sentinței penale nr. 1977 din 6 decembrie 2010 a Judecătoriei G., pe care o casează în parte cu privire la greșita reținere a prevederilor art. 37 lit. a C.penal și la greșita revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare în locul pedepsei de 2 luni închisoare. Înlătură prevederile art. 37 lit. a C.penal, menține pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului recurent B. F. I. pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 3201 C.pr.penală, art. 74 lit. c, art. 76 lit. e C.penal. În baza art. 83 C.penal, dispune revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 149/2007 a Judecătoriei T. L., definitivă prin decizia penală nr. 242/2008 a Curții de A. C., inculpatul urmând să execute în regim de detențieaceastă pedeapsă cumulată aritmetic cu pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie, pedeapsa finală fiind de 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. In baza art. 192 alin. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 februarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER L. M. ANA C. M. R. M. N. Red.A.C./Dact.H.C. 3 ex./(...). Jud.fond: M. D.A.
| ← Încheierea penală nr. 2077/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 469/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
