Decizia penală nr. 1235/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a2
DECIZIA PENALĂ NR.1235/R/2011
Ședința publică din 10 august 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. C. M. - judecător JUDECĂTORI : L. H.
: M. B. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentat prin
P. D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. P. N. împotriva încheierii penale f.n. din 25 iulie 2011 a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr.(...) având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului B. P.
N.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. P. N., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Leahu M. din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar și apărător ales av.Cupșa Aris din cadrul Baroului B. N., cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul B. P. N. arată că își menține recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza solicită a se constata că măsura arestului preventiv a fost luată și menținută în mod nelegal față de inculpat, având în vedere chestiuni de ordin procedural peste care nu s- ar fi putut trece și anume : solicită a se observa că în speță sunt aplicabile dispozițiile legale privind atât tratatul de colaborare dintre R. M. și R.. In cadrul acestor dispoziții legale este prevăzută procedura care trebuie urmată în ce-l privește pe inculpatul B. și anume în situația predării lui de către organele de urmărire din M. către R.. In cauză inculpatul a fost adus și predat de către poliția din M. și identificat și preluat de către P. R., competența aparținând Curții de A. I. și P. de pe lângă Curtea de A. I. P. erau din cadrul Poliției B. Dispozițiile legale incidente în speța de față prevăd care este competența parchetului care stabilește dacă se continuă urmărirea penală, și cine anume o face, iar ea aparține P. de pe lângă Curtea de A. în raza căreia a fost identificat inculpatul. I. inculpatului de către P. B. fiind făcută în raza Curții de A. I., competent pentru a stabili dacă va fi continuată urmărirea penală și cine o va continua era parchetul de pe lângă
Curtea de A. I.
Ca atare, și măsura arestării a fost luată de către Tribunalul București în mod nelegal și a fost stabilită competența continuării urmăririi penale, tot în mod greșit.
Din acest punct de vedere, consideră că este vorba de o măsură a arestării luată ilegal și solicită a se constata chiar dacă anterior nu a fost avută în vedere.
Cu privire la pericolul social pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi pus în libertate, susține că din punctul său de vedere raportat la speța de față există un singur element care ar fi negativ în ce-l privește pe inculpat și anume o cantitate mai mare decât cea normală care apare în spețe similare.
Sub celelalte aspecte și anume a persoanei inculpatului, sub aspectul unei desfășurări a procesului penal și a pericolului concret pe care l-ar prezenta în libertate, consideră că nu există.
La fila 14 din rechizitoriu se vorbește de disjungerea cauzei, inculpatul a făcut și un denunț cu privire la unele aspecte ce va duce la aplicarea unei reduceri a sancțiunii în ce-l privește.
De asemenea, a recunoscut faptele care i-au fost imputate de către procuror deci sub acest aspect apreciază că nu ar fi o persoană a cărei eliberare să ducă la impedimente a urmăririi penale. In opinia sa, dacă se va urmări scopul, se poate constata că nu există elemente care să ducă la afectarea acestui scop.
De aceea, solicită a se avea în vedere dispozițiile procedurale prevăzute de cele două texte de lege indicate legate de săvârșirea în speță a infracțiunii săvârșite de inculpatul B. și în subsidiar să se aibă în vedere cele arătate sub aspectul pericolului social pe care nu-l prezintă inculpatul dacă ar fi pus în libertate.
Reprezentantul M.ui P., arată că se invocă excepția de nulitate cu privire la competența teritorială și a organului de urmărire penală și a instanței ori în acest moment deși s-a mai pronunțat și instanța asupra acestor chestiuni, susține că nu este vorba de o nulitate absolută ci de una relativă. Nu s-a probat nici o vătămare a intereselor inculpatului. A. a fost trimis în judecată de către DIICOT care este organul de urmărire penală competent să instrumenteze cauze de acest gen și de asemenea este judecat în primă instanță de către tribunal, instanța competentă să judece în fond astfel de cauze. Ca atare, nu se poate vorbi în acest moment despre vreun impediment sau despre vreo nulitate decât principial.
In al doilea rând, solicită respingerea recursului formulat de inculpat în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., pentru următoarele motive:
Așa cum a constatat instanța fondului sunt în continuare îndeplinite condițiile și subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat și anume sunt îndeplinite condițiile art.143
C.pr.pen., privind existența unor indicii și probe temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de risc și de mare risc prev.de ar.2 al.1 și 2 din L. 1. și de asemenea sunt întrunite și condițiile art.148 C.pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpat este mai mare de 4 ani închisoare iar lăsarea inculpatului în acest moment în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la condiția prev.de art.143 C.pr.pen., respectiv existența indiciilor și probelor referitoare la săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată, s-a pronunțat și instanța fondului dar s-a pronunțat și instanța de control judiciar, astfel că dacă la data de 29 iunie 2011
Tribunalul Bistrița Năsăud a verificat legalitatea și temeinicia măsurii în baza art.381 C.pr.pen., Curtea de A. C. a respins recursul formulat împotriva acestei încheieri prin care a fost menținută măsura arestării preventive.
In ceea ce privește cea de a doua teză, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că la fila 4 și 5 din încheierea recurată a fost motivat pericolul social concret pe care-lreprezintă în acest moment lăsarea în libertate a inculpatului, avându-se în vedere și caracterul organizat a activității desfășurate de către inculpat, faptul că acesta este administratorul unui site furnizor de produse etnobotanice și s-a folosit de cunoștințele pe care le are, dobândite în cursul comercializării unor astfel de substanțe pentru a opera traficul de droguri de risc și de mare risc.
Ca atare, fiind îndeplinite aceste condiții, solicită respingerea recursului formulat, cu consecința menținerii stării de arest a acestuia.
Inculpatul B. P. N. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în libertate și arată că și-a recunoscut vina, a ajutat la finalizarea anchetei, nu este un pericol și va fi la dispoziția instanței.
C U R T E A :
Prin încheierea penală din 25 iulie 2011 T. B.-N. conform art. 300/2
Cod procedură penală, rap. la art. 1. Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul B. P. N., fiul lui N. și N., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., str. V. Alecsandri nr.4, sc. A, ap. 2, jud. B. N., CNP - 1., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin.1 și 2 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 4 Cod penal, întrucât temeiurile ce au stat la baza luării acesteia subzistă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Încheierea penală din data de 4 iunie 2011, pronunțată de
Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul penal nr. (...), s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. și s-a dispus în temeiul art.149/1 alin.
10 Cod procedură penală, rap. la art. 136 alin.1 lit. „d"; Cod procedură penală, art. 143 alin.1 Cod procedură penală și art. 148 lit. „f"; Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului B. P. N. pe o perioadă de 29 de zile, de la (...) până la (...) inclusiv, s-a dispus emiterea mandatului de arestare pe numele inculpatului și s-a respins ca neîntemeiată solicitarea formulată de inculpat prin apărătorul său, de luare față de inculpat, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
S-a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 68/1 Cod procedură penală, că inculpatul B. P. N. a comandat din Mumbai, India, în C., R. M., prin sistemul de curierat rapid DHL, cantitatea de 842 gr. mefedronă, preluând această cantitate de droguri de mare risc la data de (...) de la sediul firmei de curierat rapid DHL, cu punctul de lucru în C., R. M., ocazie cu care a fost depistat de organele de poliție.
În acest sens s-au reținut următoarele mijloace de probă: acte întocmite de autoritățile competente din R. M. privind depistarea în flagrant
și analiza drogurilor depistate asupra inculpatului B. P. N. (care atestă împrejurarea că inculpatul s-a prezentat pe data de (...), la un punct de lucru al DHL- C. pentru a ridica un colet expediat pe numele său din Mumbai, India, din analiza efectuată rezultând indicii în sensul că acest colet conținea droguri); O. nr.37/A/2011 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. la (...) în dosarul nr. 179 D/P/2011 (prin care s-a autorizat, pe o perioadă de 30 de zile, livrarea supravegheată a drogurilor ridicate de autoritățile competente, din R. M. în R.); procesul-verbal de preluare adrogurilor și a inculpatului B. P. N. încheiat între autoritățile competente din R. M. și lucrători de poliție judiciară din cadrul IGPR - DCCO - S. Antidrog la (...); adresa nr. 1./(...) emisă de IGPR - L. C. de A. și P. al D. privind raportul de constatare tehnico-științifică referitor la cantitatea de droguri depistată (care a atestat faptul că proba 1, în cantitate de 199,04 g, conține mefedronă - 4 metilmetcatinonă, care face parte din tabelul - anexă nr. 1 la L. nr. 1.); declarațiile inculpatului (care a recunoscut fapta, că a comandat mefedronă și s-a prezentat pentru a o ridica).
S-a constatat la momentul arestării preventive faptul că aceste mijloace de probă au fost administrate cu respectarea exigențelor procedurale, având la bază autorizările prevăzute de L. nr. 1. (O. nr.
37/A/2011 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. la (...) în dosarul nr. 179
D/P/2011).
Au fost înlăturate ca nesincere susținerile inculpatului, în sensul că ar fi săvârșit fapta sub imperiul temerii insuflate de numitul M. I., care ar fi preluat SC";Pasiniko&Co";SRL de la tatăl inculpatului.
Mai mult, s-a reținut că inculpatul nu a fost în măsură să indice nici un element de natură să servească la identificarea, chiar și indirect, a acestei persoane, deși a susținut că a cunoscut-o de mai mult timp și chiar i-a mai procurat droguri anterior, împrejurare de natură să pună în discuție sinceritatea inculpatului.
Totodată, instanța a apreciat neverosimile susținerile inculpatului că ar fi săvârșit fapta sub imperiul unei constrângeri morale exercitate de numitul M. I., având în vedere faptul că inculpatul nu s-a adresat organelor de poliție pentru șantaj.
Nesinceritatea afirmațiilor inculpatului a fost confirmată, în opinia instanței, și prin faptul că acesta a negat inițial, în fața autorităților moldovene, faptul că ar fi cunoscut conținutul coletului expediat pe numele său, observându-se totodată faptul că aceste susțineri, formulate de inculpat pro causa, nu se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză, fiind înlăturate.
Mai mult, din procesul verbal de investigație efectuat de organele de poliție judiciare din (...), coroborat cu declarațiile date de inculpat, a rezultat că inculpatul este administratorul site-ului , adresă aparținând unui magazin de vânzare on-line a substanțelor etnobotanice, ceea ce generează presupunerea în sensul că inculpatul a procurat mefedrona pentru a o vinde prin intermediul acestui magazine.
A fost înlăturată susținerea inculpatului vizând lipsa unei duble incriminări întrucât, pe de o parte, principiul personalității - reglementat de art. 4 Cod penal, vizând aplicarea legii penale române în spațiu - atrage răspunderea penală a făptuitorului român pentru fapte reglementate de legea penală română ca infracțiuni, săvârșite pe teritoriul unui alt stat, independent de incriminarea faptei ca infracțiune prin legislația statului pe al cărui teritoriu a fost săvârșită fapta.
Pe de altă parte, instanța a reținut că din actele comunicate de autoritățile moldovene rezultă că fapta este incriminată ca infracțiune și pe teritoriul acestui stat - infracțiunea prevăzută de art. 248 alin.5 lit. „b"; și „d"; Cod penal al R. M. și pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
În raport de acestea, instanța a apreciat îndeplinită în cauză condiția prevăzută de art. 148 alin.1 Cod procedură penală, rap. la art. 143 alin.1
Cod procedură penală.
De asemenea, s-a apreciat ca fiind neîndoielnică îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei prev. de art. 148 alin.1 lit. „f"; teza I Cod procedură penală, având în vedere că infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul B. P. N., prev. de art. 2 alin.1 și 2 din L. nr. 1. (dispozițiile art. 4
Cod penal nevizând în opinia instanței, încadrarea juridică a faptei, ci aplicarea legii penale în spațiu) este pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Cât privește condiția prevăzută de art. 148 alin.1 lit. „f"; teza a II-a Cod procedură penală, referitoare la existența în cauză a probelor certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, s-a constatat că și aceasta este îndeplinită.
Astfel, în lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se ține cont la alegerea măsurii preventive, conform art. 136 alin. final Cod procedură penală), printre care, natura și gravitatea faptei săvârșite, urmările produse, cu implicații asupra sănătății individuale și publice, circumstanțele personale ale inculpatului.
Or, în speță, s-a constatat că inculpatul este cercetat pentru o infracțiune care prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, pericol ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei.
S-a avut în vedere în aprecierea pericolului social concret, și caracterul organizat al activității desfășurate de inculpat (care a identificat - în mod repetat, astfel cum el însuși a arătat - un stat unde era posibilă livrarea de droguri, a indus în eroare autoritățile prin folosirea unei firme intermediare de curierat rapid aflate pe teritoriul R. M., pentru a evita monitorizarea activității infracționale), atitudinea procesuală a inculpatului (care a încercat în mod constant să inducă în eroare organele judiciare, împrejurare de natură să aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal), cantitatea de droguri de mare risc procurată, faptul că inculpatul administrează site-ul unui magazin de distribuire on-line a substanțelor etnobotanice, existând riscul reluării activității infracționale pentru livrarea de droguri on-line.
Toate aceste împrejurări au justificat, în opinia instanței, susținerea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin prisma celor mai sus arătate, s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpatului B. P. N. se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 alin.1 Cod procedură penală, circumstanțele personale și familiale ale acestuia nefiind de natură să înlăture argumentele avute în vedere de instanță, astfel cum au fost anterior expuse - și urmând a fi avute în vedere cu ocazia soluționării în fond a cauzei, pentru argumentele arătate apreciindu-se că luarea față de inculpat a unei măsuri preventive neprivative de libertate nu este de natură să răspundă scopului măsurilor preventive, pericolul social concret și sporit al faptei și făptuitorului, impunându-se luarea față de acesta a unei măsuri preventive privative de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpatul B. P. N. subzistă, măsura preventivă luată este legală și temeinică, astfel că în baza disp.art.300/2 Cod proc. penală rap. la art.1. Cod proc. penală va menține această măsură..
Astfel, s-a apreciat că există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea raportat la care s-a luat măsura arestării preventive
(menționate de instanța care a luat măsura arestării preventive)- astfel că sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală-și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, avându- se în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite (activitățile legate de droguri având implicații asupra sănătății individuale și publice), circumstanțele personale ale inculpatului, modalitățile și împrejurările concrete în care se presupune că a fost săvârșită fapta-caracterul organizat al activității desfășurate de inculpat (care a identificat - în mod repetat, astfel cum el însuși a arătat - un stat unde era posibilă livrarea de droguri, a indus în eroare autoritățile prin folosirea unei firme intermediare de curierat rapid aflate pe teritoriul R. M., pentru a evita monitorizarea activității infracționale), cantitatea considerabilă de drog achiziționată, atitudinea procesuală a inculpatului (care a încercat în mod constant să inducă în eroare organele judiciare, împrejurare de natură să aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal), cantitatea de droguri de mare risc procurată, faptul că inculpatul administrează site-ul unui magazin de distribuire on-line a substanțelor etnobotanice, existând riscul reluării activității infracționale pentru livrarea de droguri on-line, apreciindu-se față de considerentele expuse că luarea față de inculpat a unei măsuri preventive mai puțin restrictive (obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea) este neadecvată la acest moment procesual.
Cât privește susținerea inculpatului, formulată prin apărător, în sensul că se poate lua în cauză o măsură preventivă mai puțin restrictivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât pe parcursul urmăririi penale inculpatul a efectuat denunțuri cu privire la alte persoane implicate în activități infracționale de acest gen, s-a apreciat că aceasta este nerelevantă în cauză în acest cadru procesual, raportat la întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive, putând fi invocată doar în cadrul judecării fondului cauzei.
De asemenea, raportat la întrunirea condițiilor prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, analizată mai sus, nu se poate susține faptul că pericolul social concret pentru ordinea publică nu a fost probat, atâta vreme cât analiza actelor și lucrărilor dosarului indică caracterul organizat al activității desfășurate de inculpat (care a identificat - în mod repetat, astfel cum el însuși a arătat - un stat unde era posibilă livrarea de droguri, a indus în eroare autoritățile prin folosirea unei firme intermediare de curierat rapid aflate pe teritoriul R. M., pentru a evita monitorizarea activității infracționale), atitudinea procesuală a inculpatului (care a încercat în mod constant să inducă în eroare organele judiciare, împrejurare de natură să aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal), faptul că inculpatul administrează site-ul unui magazin de distribuire on-line a substanțelor etnobotanice, existând riscul reluării activității infracționale pentru livrarea de droguri on-line.
Cât privește susținerea că cantitatea de 842 gr de mefedronă, nu reprezintă în totalitate mefedronă, este de menționat faptul că potrivit actelor
și lucrărilor dosarului există probe și indicii conform cărora masa substanței psihotrope (metamfetamina) este 842 g (f.19 dosar de urmărire penală).
În consecință, pentru considerentele expuse, s-a constatat legalitatea
și temeinicia măsurii arestării preventive privind pe inculpatul B. P. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de articolul 2 alin.1 și 2 din L. nr. 1., cu aplicarea art.4 Cod penal, și în baza dispozițiilor articolului 300/2 Cod procedură penalăraportat la articolul 1. Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a acestuia.
Conform art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului și rejudecând cauza, pronunțarea unei hotărâriprin care să se dispună casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nelegală încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, nefiind respectate dispozițiile Legii nr.302/2004.
În motivarea recursului inculpatul prin apărătorul ales al acestuia, a arătat că nu se impune menținerea măsurii preventive, întrucât această măsură a fost luată nelegal, având în vedere textele de lege aplicate și modalitatea în care parchetul afirmă că s-ar fi săvârșit infracțiunea .
În primul rând nu s-a stabilit modalitatea de săvârșire a faptei, pentru a putea constata dacă există o anumită competență de efectuarea urmăririi penale.
Inculpatul, prin apărător, a mai arătat că în momentul identificării sale se afla în circumscripția Curții de A. I., iar urmărirea penală trebuia efectuată de către S. T. DIICOT I., însă din punctul de vedere al inculpatului măsura arestării preventive putea fi luată doar de către T. B.-N. și nu de Tribunalul București.
În subsidiar, cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, inculpatul a arătat că acesta nu a fost probat, iar față de acesta se poate lua o altă măsură neprivativă de libertate, care să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Verificând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod întemeiat că prin încheierea penală din 4 iunie 2011 a T.ui B. -Secția I penală s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. P. N. pe o perioadă de 29 de zile.
S-a reținut în sarcina inculpatului că acesta a comandat din Mumbai -
India în C.- R. M. prin sistemul de curierat rapid, cantitatea de 842 grame mefedronă, preluând această cantitate de droguri de mare risc la data de 31 mai 2011 de la sediul firmei de curierat rapid, cu punctul de lucru în C.- R. M., ocazie cu care a fost depistat de organele de poliție.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1. iunie 2011 al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - S. C. B. care, potrivit dispozițiilor legale cuprinse în L. 508/2004, este competentă să efectueze urmărirea penală în orice cauză având ca obiect infracțiuni date în competența sa materială și să sesizeze oricare din instanțele competente material să soluționeze cauza, luând în considerare criteriul unei rapide și bune desfășurări a soluționării pprocesului, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. 3 C.pr.pen. În cazul de față criteriul a fost cel al domiciliului inculpatului, potrivit dispozițiilor art. 30 lit. c C.pr.pen. coroborat cu art. 31 alin. 1 C.pr.pen. Prin urmare, în cauză nu se poate invoca de către apărare nici măcar existența unei nulități relative (întemeiată oricum doar pe o excepție de necompetență teritorială), cu atât mai puțin a unei nulități absolute.
În cauză, așa cum și prima instanță a reținut, sunt întrunite în continuare condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit.f Cod procedură penală în sensul că sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerearezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care acesta a fost trimis în judecată, respectiv O. nr. 3. emisă de DIICOT- privind livrarea supravegheată a drogurilor ridicate de autoritățile competente din R. M., procesul-verbal de preluare a drogurilor, adresa nr. 1. din 3 iunie 2011 emisă de L. C. de A. și P. al D. privind raportul de constatare tehnico- științifică, precum și declarațiile inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, respectiv că a comandat drogurile din India și s-a prezentat pentru ridicarea acestora.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupusă a fi comisă de inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a faptei presupus a fi comisă de către acesta, modalitatea de săvârșire a infracțiunii și cantitatea de droguri pe care acesta a comandat-o, precum și faptul că inculpatul administrează un magazin de distribuire on-line a substanțelor etnobotanice, existând riscul reluării acestei activități.
De aceea, în situația de față, se impune o reacție fermă a autorităților pentru a nu se accentua starea de neîncredere a populației în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului ce vizează de ordinea publică.
Așa fiind, motivul de recurs vizând revocarea arestului preventiv întemeiat pe lipsa pericolului social, care să justifice privarea de libertate a inculpatului, va fi respins
Curtea constată de asemenea că instanța de fond a motivat hotărârea judecătorească prezentând motive suficiente pentru a permite instanței de control verificarea lor, astfel că invocarea nulității încheierii recurate nu este întemeiată.
Pe de altă parte nici durata termenului rezonabil al măsurii arestării preventive nu a fost depășită, ținându-se seama de obiectul și complexitatea cauzei.
Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit.f Cod procedură penală, pentru motivele care s-au arătat mai sus, în baza art. 38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul formulat de inculpat împotriva încheierii penale din 25 iulie 2011 a T.ui B..- N. pronunțată în dosar nr. (...) urmează să fie respins ca nefondat. În baza art. 189 Cod procedură penală urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați C. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu care va fi suportat din fondul M.ui Justiției. Potrivit art. 192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. P. N., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 25 iulie 2011 a T.ui B. N. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul B. P. N. să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10 august 2011 . PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, I. C. M. L. H. M. B. M. B. C.O. semnează Președintele instanțeired.M.B./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.G. A.
| ← Decizia penală nr. 1904/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 40/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
