Sentința penală nr. 40/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. 40/2011
Ședința publică din data de 5 aprilie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE :V. V. A. - judecător
GREFIER : L. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.
S-a luat spre examinare plângerea împotriva ordonanței procurorului din data de 10 ianuarie 2011 dată în dosar nr.25/P/2009 al P. de pe lângă Curtea de A. C., menținută prin rezoluția nr.97/II/2/2011 dată la data de (...) de către P. G. al P. de pe lângă Curtea de A. C., formulată de petenta T. F.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta T. F. personal asistată de apărător ales, av.Maier Flavia I., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și intimatul Ș. C. A. asistat de apărător ales, av. V. Jurj, din cadrul Baroului M., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind intimatul P. E.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul petentei depune la dosar o adresă emisă de IPJ M. din care rezultă că împotriva intimatului P.
E. s-a început urmărirea penală sub aspectul infracțiunii de înșelăciune și fals în declarații.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a plângerii.
Apărătorul petentei, solicită admiterea plângerii în sensul de a se dispune în principal, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.c C.pr.pen.,desființarea rezoluției atacate și reținerea cauzei spre judecare urmând a se pronunța o soluție de condamnare a inculpaților Ș. C. A. și P. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații iar în subsidiar, desființarea rezoluției atacate cu consecința trimiterii cauzei la procuror. A., apreciază că rezoluția prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților Ș. C. A. și P. E. este nelegală. Arată că în dosarul nr.135/2008 al Judecătoriei V. de Sus, inculpații au încercat să-și fundamenteze apărarea pe discriminarea petentei prin prezentarea în fața instanței a unor fapte și împrejurări total necorespunzătoare adevărului și anume că petenta suferă de hepatita C, tulburări psihice, că leziunile pe care aceasta le-a suferit s- au datorat nu afecțiunilor de o violență deosebită pe care le-a exercitat inculpatul P. E. ci automutilării și că în decursul timpului a solicitat tragerea la răspundere penală a mai multor persoane pentru infracțiunea de viol cu scopul de a obține bani. De altfel, prin declarațiile date, cei doi învinuiți au recunoscut în parte că au făcut acele afirmații și cu toate acestea procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii lipsind latura obiectivă. Consideră că procurorul trebuia să analizeze circumstanțele concrete ale cauzei. Sub aspectul laturii obiective s-a dovedit că cei doi învinuiți au făcut declarații necorespunzătoare adevărului în fața instanței de judecată, declarații cărora li s-a dat eficiență juridică în sensul în care, deși a fost judecat pentru săvârșirea unei infracțiuni foarte grave, inculpatul P. E. a beneficiat de o nejustificată clemență la aplicarea pedepsei primind o pedeapsă minimă și în modalitatea de executare cea mai permisivă. În ceea ce privește susținerile procurorului cum că petenta putea contesta aceste afirmații, apreciază că acestea nu își au aplicabilitatea față de natura afirmațiilor făcute. Sub aspectul laturii subiective rezultă că cei doi învinuiți au făcut aceste afirmații cu intenția directă de a evita tragerea la răspundere a numitului P. E. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală în sensul obținerii unei soluții de achitare sau a unei pedepse minime. Pentru toate acestea, solicită admiterea plângerii.
Apărătorul intimatului Ș. C. A., în temeiul art. 278/1 alin.8 lit.a
C.pr.pen., solicită respingerea plângerii ca nefondată. Fără cheltuieli de judecată. Dacă s-ar admite plângerea, ar trebui ca instanța să se sesizeze cu toate cele trei infracțiuni și să fie cercetate. P. nu a administrat probe pentru existența infracțiunii prev.de art.205, art.206 C.penal. Ulterior, după redeschiderea urmăririi penale, procurorul s-a conformat și a pronunțat acea rezoluție. Consideră că se pleacă de la o premisă greșită pentru că plângerea așa cum este redactată, vizează nemulțumirile petentei privind modul de soluționare al dosarului Judecătoriei V. de Sus cu privire la încadrarea juridică, pedepsele aplicate și individualizarea sancțiunii. În ceea ce privește tergiversarea cauzei, acest aspect nu face obiectul analizei prezentei plângeri. Declarația trebuie să fie de natură să producă consecințe juridice. S-a susținut că toate acele afirmații au generat reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea intimatului Ppp E. ceea ce este inexact. Solicită a se observa că în acel dosar nu s-au reținut circumstanțe atenuante. În ceea ce-l privește pe inculpatul Ș. C., acesta a fost prezent la cauză ca avocat în baza unei împuterniciri avocațiale, acesta nu face declarații ci doar pune concluzii. Analizând temeinicia plângerii să se plece de la această situație premisă care face posibilă doar discutarea incidenței art.292 C.penal și să se constate că nu există această situație premisă dar nu există nici condițiile pentru latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii. Apreciază că sub ambele forme în care s-a solicitat, plângerea este nefondată.
Reprezentantul P., solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea rezoluției procurorului ca fiind temeinică și legală. Consideră că acele declarații nu sunt generatoare de consecințe juridice, instanța, având în vedere la soluționarea cauzei, comportamentul părții vătămate și nu acele afirmații ale inculpatului P. E.
C U R T E A :
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta T. F. a solicitat, în preincipal, în temeiul art. 278/1 alin.8 lit.c C.pr.pen.,desființarea rezoluției dată la data de 10 ianuarie 2011 în dosar penal nr. 25/P/2009 de P. de pe lângă Curtea de A. C. și reținând cauza spre rejudecare să se pronunțe o hotărâre de condamnare a inculpaților Ș. C. A. și P. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În subsidiar, petenta a solicitat desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmării penale.
În motivarea plângerii s-a arătat că intimații Ș. C. A. (avocat) și P. E., în dosarul nr. 135/2008 al Judecătoriei V. de Sus, au încercat să-și fundamenteze apărarea pe discriminarea petentei prin prezentarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că aceasta suferă de hepatită, tulburări psihice, că leziunile pe care le-a suferit s-au datorat nu acțiunilor violente exercitate de intimatul P. E. ci automutilării, solicitând în decursul timpului tragerea la răspundere penală a mai multor persoane pentru infracțiunea de viol cu scopul de a obține sume de bani.
S-a mai susținut că sub aspectul laturii obiective s-a dovedit că cei doi inculpați au făcut declarații necorespunzătoare adevărului în fața instanței de judecată, declarații care i-au folosit inculpatului P. E., acesta fiind pedepsit la o pedeapsă minimă cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin rezoluția din data de 24 martie 2009, dată în dosarul nr.
25/P/2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză față de avocat Ș. C. A. și P. E., sub aspectul infracțiunilor de insultă, calomnie și fals în declarații.
Împotriva soluției a formulat plângere numita T. F., plângerea fiind înregistrată sub nr. 277/II/2009 din (...), plângerea fiind respinsă la data de 13 aprilie 2009.
Curtea de A. C., prin sentința penală nr. 85/2009 a admis plângerea numitei T. F., a desființat rezoluția dată în dosarul nr. 25/P/2009, trimițând cauza la parchet în vederea începerii urmăririi penale. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 1342 din 8 aprilie 2010 a respins recursul parchetului și al intimaților.
Având în vedere hotărârea instanței de judecată, la data de 1 noiembrie 2010 s-a început urmărirea penală față de Ș. C.-A. și P. E., pentru infracțiunea de insultă, calomnie și fals în declarații (f.80-81).
Prin rezoluția din 10 ianuarie 2011, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților, întrucât, pe de o parte, infracțiunile de insultă și calomnie au fost dezincriminate, iar, pe de altă parte, nu subzistă infracțiunea de fals în declarații.
Prin rezoluția P.ui general al P. de pe lângă Curtea de A. C. din data de 8 februarie 2011, s-a respins plângerea petentei formulată împotriva rezoluției procurorului din data de 10 ianuarie 2011 cu motivarea că aceasta este temeinică și legală întrucât, pe de o parte, infracțiunile de insultă și calomnie nu mai sunt incriminate, iar pe de altă parte, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații.
În mod corect prin rezoluția atacată s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru comiterea infracțiunilor de insultă și calomnie prev. de art. 205 și art. 206 C.penal, întrucât acestea au fost dezincriminate prin L. nr. 2., așa cum rezultă din decizia nr. 8/(...) a Î.C.C.J. prin care s-a admis recursul în interesul legii.
În egală măsură, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, lipsind latura obiectivă a acesteia, întrucât declarațiile părților în proces nu sunt generatoare de consecințe juridice, ele fiind supuse aprecierii, controlului, verificării instanței de judecată, părțile având posibilitatea să le conteste și chiar să dispună probe în acest sens.
În mod constant practica judiciară s-a pronunțat în sensul că declarațiile părților dintr-un proces nu sunt generatoare de consecințe juridice, chiar nereale de-ar fi, nu pot fi apreciate ca fals în declarații.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 278/1 pct. 8 lit. a
C.pr.penală, Curtea va respinge plângerea petentei T. F. ca neîntemeiată, obligând-o, conform art. 192 alin. 2 C.pr.penală la 400 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta T. F., împotriva rezoluției din 10 ianuarie 2011 a P. de pe lângă Curtea de A. C.
Obliga petenta să plătească 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 aprilie 2011.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. V. A. L. S.
Red.V.V.A. Dact.H.C./3 ex./(...).
| ← Decizia penală nr. 1235/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1758/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
