Decizia penală nr. 1904/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.1904/R/2011

Ședința publică din 24 noiembrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. B., judecător

JUDECĂTORI: D. P.

V. G.

GREFIER: D. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul L. O. F. împotriva sentinței penale nr.1287 din 09 noiembrie 2011 a Judecătoriei C. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin.1 C.pen., 209 alin.1 lit. a, e și i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 lit. c C.pen., art. 37 lit. a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Petriu Alexandru, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. achitarea inculpatului, deoarece acesta nu se face vinovat de infracțiunea de furt calificat, fiind indus în eroare de celelalte persoane cercetate în cauză. Inculpatul doar a efectuat transportul, neștiind că bunurile erau sustrase de alte persoane. Având în vedere că nu există la dosar probe certe din care să rezulte că inculpatul s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii care i se reține în sarcină, solicită a se pronunța o soluție de achitare în temeiul textului de lege invocat. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de lege. Inculpatul regretă comiterea faptelor și nu există constituire de parte civilă. Cu onorariu avocațial din FMJ.

R.ul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată este pe măsura gravității faptei comise.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei și arată că a fost influențat de vărul său.

C U R T E A

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.1287 din 9 noiembrie 2011, în baza art. 208 al. 1

- 209 al. 1 lit. a, e și i din C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2, 75 lit. c și 37 lit. a din C.pen. a condamnat pe inculpatul L. O.-F., fiul lui I. si D., născut la data de (...), în mun. C. N., jud. C., domiciliat în com. F., str. C. N., nr. 3 A, jud. C., cetătenie română, fără ocupatie si loc de muncă, studii gimnaziale, posesor al C.I. seria KX nr. 8., CNP 1., în prezent detinut in Penitenciarul Gherla la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 37 lit. a din C.pen.s-a constatat starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în condițiile art. 86/1, 86/2 din C.pen. prin sentința penală nr. 1086/28 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin nerecurare la data de 24 ianuarie 2011.

În baza art. 86/4 al. 1 din C.pen.s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1086/28 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, definitivă prin nerecurare la data de 24 ianuarie 2011, iar pedeapsa de 2 ani închisoare se adaugă pedepsei de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 350 al. 1 din C.p.p.s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului L. O.-F.

În baza art. 88 al. 1 din C.pen.s-a dedus perioada reținerii din data de 29 august 2009 și a perioadei reținerii și a arestării preventive a inculpatului L. O.-F. începând cu data de 6 iulie 2011 la zi.

În baza art. 14 rap. la art. 346 al. 1 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1000 al. 2 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R. S. și a obligat pe inculpatul T. F. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente T. I. la plata sumei de 874,5 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 14 rap. la art. 346 al. 1 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1000 al. 2 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. I. și a obligat pe inculpatul T. F. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente T. I. la plata sumei de 1.200 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 14 rap. la art. 346 al. 1 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 și 1000 al. 2 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă T. E. cu și a obligat pe inculpatul T. F. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente T. I. la plata sumei de 1.800 lei, reprezentând daune materiale.

S-a constatat că părțile vătămate S. D. P. I. S. cu sediul procesual ales în C.-N., str. B., nr. 7, ap.12, jud. C., M. G. cu domiciliul în F., str. A. I., nr. 113, jud. C., L. S. cu domiciliul în F., str. E., nr. 190B, bl.C8,ap.

25, jud. C., Ș. M. cu domiciliul în C.-N., str. M., nr. 27, bl. E5, sc. 2, ap.

18, jud. C., S. ANA cu domiciliul în C.-N., str. A. N., nr. 1, ap. 7, jud. C.,M. E. cu domiciliul în F., str. A. I., nr. 173, jud. C., S. M. cu domiciliul în F., str. T. V., nr. 45, jud. C., L. ANA cu domiciliul în F., str. Gh. D., nr.

7, jud. C., O. ANA cu domiciliul în F., str. A. I., nr. 241, jud. C., L. M. cu domiciliul în F., str. A. I., nr. 246, jud. C., M. T. cu domiciliul în C.-N., str. I. M., nr. 24, ap. 3, jud. C. C. S. cu domiciliul în F., str. C. F., nr. 7, ap. 28, jud. C. și A. G. cu domiciliul în comuna F., sat. L. de Sus, nr.

352, jud. C. nu s-au constituit părți civile.

S-a respins acțiunea civilă formulată de numitul M. R.-M. cu domiciliul în V. I., nr. 194, jud. C., ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 348 din C.p.p.s-a dispus restituirea cantității de 807 kg de tablă de inox având dimensiunile 1250x2500x0,70 metri și

1250x2500x1,00 metri, lăsată în custodia S. R. S. I. cu sediul în C.-N., str. Câmpina, nr. 62A, jud. C. (fila 67 verso dos. UP) către partea vătămată S. D. P. I. S. cu sediul procesual ales în C.-N., str. B., nr. 7, ap.12, jud. C..

În baza art. 118 al. 1 lit. e din C.pen. s-a dispus confiscarea sumei de 3.000 lei de la inculpatul T. F. D. și a sumei de 2.500 lei de la inculpatul L. O.-F.

În baza art. 191 al. 2 și 3 din C.p.p.a fost obligat inculpatul L. O.-

F. la plata sumei de 300 lei, iar pe inculpatul T. F. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente T. I. la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Onorariile avocaților desemnați din oficiu, d-na C. I. L. de 300 lei, d-na COMĂNOIU I. de 300 lei, d-nul CORNOIU TEODORIAN de 800 lei și d-na CIUBOT.U ALEXANDRA de 400 lei, au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

J. a stabilit că există indicii temeinice și chiar probe că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv declarațiile parțiale ale inculpaților, declarațiile părților vătămate, declarația martorului C. I., șeful depozitului de colectare al R. I. care a arătat că la data de 14 octombrie 2010 inculpatul T. a predat la centrul de colectare cantitatea de 418 kg de tablă de inox, care se coroborează cu declarația martorei B. D., procesul verbal de reconstituire a faptei

(pentru prima faptă); procesul verbal de depistare în flagrant, declarația martorului T. I. care l-a văzut pe inculpatul T. singur la distanță de câțiva metri de locul de unde s-a semnalat sustragerea cablului R., declarația inculpatului din data de 6 iulie 2011 (fila 114) prin care recunoaște săvârșirea faptei (fapta a foua); declarația părții vătămate M. G. care se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului T., cu procesul verbal de reconstituire, în prezența apărătorului ales și cu declarația martorului M. A. căruia i-a fost oferită spre vânzare o centrală termică marca Junkers de către inculpatul T. după ce i-a spus martorului că a sustras-o dintr-o casă aflată în construcție situată pe str. A. I. din F. și pe care a transportat-o cu o roabă - fila 144 (fapta a treia); procesele verbale de ridicare și predare a motocicletei marca United către partea vătămată Ș. M. (filele 229-230 dos. UP) declarațiainculpatului T. F. din data de 6 iulie 2011 dată în prezența apărătorului desemnat din oficiu prin care a indicat locul unde împreună cu coinculpatul L. au ascuns motoscuterul marca Honda sustras de la partea vătămată L., procesul verbal de găsire a bunului (fapta a patra); declarația martorul M. R. care a declarat că a achiziționat doua motoscutere de la inculpatul L., unul de culoarea galbenă iar celălalt de culoarea roșie, despre care inculpatul L. i-a spus că au fost sustrase dintr-un deposit și că urmează să împartă banii cu inculpatul T. (filele

215-216), declarație care se coroborează cu declarația martorului S. N. persoana i-a permis martorului M. să depoziteze cele două motoscutere la locuința sa (filele 219-220) și procesul verbal de depistare a bunurilor (fapta a cincea); procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părților vătămate, declarația martorului H. P. Ș. (fila 305) și declarația de recunoaștere a inculpatului T. (fila 306) (fapta a șasea).

Deși inițial inculpatul T. a recunoscut săvârșirea tuturor faptelor pentru care a fost trimis în judecată, ulterior, în fața procurorului și a instanței de judecată și-a asumat în totalitate doar ultimele trei fapte, de altfel pe deplin probate în faza de urmărire penală, fie prin procese verbale de reconstituire, fie prin găsirea bunurilor la indicațiile celor doi inculpați. Cu privire la prima faptă pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați, în fața instanței inculpatul T. a declarat că la data de 10 octombrie 2010 s-a deplasat în apropierea halei nr. 1 de la marginea localității F. de unde a fost sustrasă o cantitate de 3500 kg de tablă de inox, pentru că pe câmpul din apropiere și-a uitat cu o zi înainte un hârleț. Atunci a văzut mai mulți băieți care făceau ceva lângă hală și de care s-a apropiat și i-a întrebat ce fac, iar aceștia i-au spus că vor să sustragă fier vechi, cupru și i-au arătat și tabla din inox. Inculpatul a declarat că s-a întors la domiciliu, dar fiind curios a revenit la locul de unde a fost sustrasă tabla și i-a văzut pe acei tineri încărcând tabla într- o căruță. Apoi a rămas mai în spate pentru a nu fi văzut deplasându-se cu scuterul în urma lor, știind că acei tineri urmează să ascundă tabla și urmărind să o fure de la ei. T. au fost nevoiți să descarce o parte din tablă întrucât greutatea pentru cal era prea mare și atunci l-a sunat pe inculpatul L. întrebându-l dacă știe pe cineva care să-i ajute să ducă tabla pentru a găsi un cumpărător, fără să-i spună inculpatului L. de unde provine tabla. Acesta a venit la fața locului împreună cu Jenu, respectiv martorul C. J., și împreună au dus tabla, aproximativ 400 de kg la R. în C.-N. primind suma de 2800 lei.

Întrebat în legătură cu aceeași faptă inculpatul L. a arătat că a mers împreună cu inculpatul T. să-l ajute să aducă un hârleț din apropierea halei de unde au fost sustrase bunurile, după care s-au întors acasă. A doua zi a fost sunat de către inculpatul T. care l-a întrebat dacă nu cunoaște vreo persoană care să-i ajute să transporte fier vechi din locul numit V. L., fier pe care l-a găsit întâmplător ascuns sub gunoaie în locul numit V. L. Inculpatul L. i-a cerut ajutorul martorului D. C. și astfel au dus bunurile la R. în C.-N.

2010. E. neverosimil ca inculpatul T. să fi urmărit pe acele persoane

știind că vor ascunde tabla, când de fapt a constatat că au abandonat o parte din tablă pentru că era prea grea. E. improbabil ca acele persoane despre care inculpatul a declarat că au sustras tabla, să fi abandonat tabla pentru motivul că era prea grea, să o fi ascuns, având ca singură rațiune faptul că se vor întoarce, când de fapt au lăsat-o aproape o săptămână, timp suficient pentru inculpați să transporte bunurile și să le valorifice. Cu alte cuvinte inculpatul a încercat să explice că persoanele care au sustras tabla, deși l-au văzut pe inculpat și s-au salutat, ceea ce înseamnă că se cunoșteau, să-și fi asumat întregul risc de a sustrage bunurile (cu o căruță, deși bunurile cântăreau 3500 kg), după care să le abandoneze pentru că erau prea grele, fără să fi făcut același lucru ca și inculpatul, respectiv să ducă spre valorificare la un centru de colectare. D. naive ale celor doi inculpați constituie măsura nesincerității lor. Toate acestea în condițiile în care martorul D. Ș. a declarat că a asistat la reconstituirea faptei, iar inculpatul T., despre care nu i s-a părut că ar fost intimidat sau amenințat de către polițist … a declarat el singur tot ce a făcut (fila 207), iar martora B. D. a arătat că la mijlocul lunii octombrie 2010 l-a văzut pe inculpatul T., zis Urechilă, ascunzând o cantitate mare de tablă într-o baracă din apropierea casei sale, după care, într-o altă zi a transportat-o cu o căruță, acoperind tabla cu fân. Așadar vom reține că în mod cert, cei doi inculpați au sustras cantitatea de tablă, posibil însoțiți și de alte persoane, având în vedere că anturajul lor infracțional este unul larg, au ascuns-o în apropiere și având nevoie de un mijloc de transport în care să nu se observe tabla și care să poate circula pe un drum european până la C.-N. au apelat la diverse persoane (pentru a nu trezi suspiciuni) care au transportat, în zile diferite bunurile la un centru de colectare, sau chiar la mai multe. Cât privește declarația martorului H. C. reținem că acesta s-a întâlnit cu inculpatul L. cu câteva zile înainte de termenul de judecată în Penitenciarul Gherla, iar pe de altă parte este direct interesat în cauză, pentru fapta din 10 octombrie 2010, prin rechizitoriu fiind disjunsă cauza în privința sa, încât declarația dată în fața instanței când a arătat că a fost bătut o jumătate de oră de organele de poliție și i-a fost dictată declarație, de care, de altfel nu își mai amintește, urmează să fieînlăturată ca fiind vădit nesinceră.

Cu privire la cea de a doua faptă reținută în sarcina inculpatului T., respectiv sustragerea prin tăiere a unui segment de 4 metri de cablu optic, reținem că la data de 8 martie 2011 s-a declanșat sistemul de alarmă a tăierii de cablu optic aparținând R., iar martorul T. I., lucrător în cadrul Poliției F. s-a deplasat s-a deplasat pe str. F., la blocul de locuințe nr. 308-310. Inculpatul T. a declarat că se deplasa cu scuterul printre blocuri la data de 8 martie 2011, în jurul orei 17.00 și a văzut sub un balcon un segment de cablu tăiat, restul cablului fiind îngropat sub pământ. A lăsat scuterul la aproximativ 40 de metri, s-a deplasat pe jos până la bucata de cablu și când s-a îndreptat spre scuter a fost oprit de către un polițist. Martorul T. I. a declarat că se afla în patrulare când s-a declanșat alarma privind secționarea unu cablu R. și a ajuns la fața locului, cu un autovehicul cu însemnele Poliției, în aproximativ 4-5 minute fără să fie nevoit să folosească semnalele luminoase sau sonore. Aici l-a văzut pe inculpat care a început să fugă reușind să scape cu scuterul. Întorcându-se la fața locului martorul a declarat că a observat bucata de cablu secționată. Pe lângă faptul neverosimil declarat de către inculpatul, respectiv că a văzut bucata de cablu deja secționată, sub un balcon, în timp ce se deplasa cu un scuter și în condițiile în care la ora

17.00, la începutul lunii martie, cu puțină lumină, este improbabil ca o altă persoană să fi secționat cu aproximativ 5 minute în urma (timpul necesar martorului să ajungă la fața locului după declanșarea sistemului de alarmare) și fără să fie nicio altă persoană în jur să abandoneze bunul. Cel mai probabil, inculpatul nu cunoștea împrejurarea că la momentul secționării unui cablu aparținând R. sunt alertate direct organele de poliție și că sunt necesare doar câteva minute pentru ca un echipaj să ajungă la fața locului, de aceea a prezentat și varianta că o altă persoană ar fi sustras bunul, dar l-a abandonat din motive neidentificate, pentru a fi luat ulterior de către inculpat. O. similaritatea construcției argumentative cu cea de la fapta din 10 octombrie 2010, respetiv ă alte persoane ar fi săvârșit fapta, iar inculpatul a luat în scopul însușrii pe nedrept bunurile deja sustrase din posesia părților vătămate.

S-a reținut că inculpatul L. O.-F. a fost condamnat la o pedeapsă de de 2 ani închisoare aplicată în condițiile art. 86^, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 1086/28 decembrie 2010 pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin nerecurare la data de 24 ianuarie 2011, pentru infracțiuni săvârșite atât în stare de minoritate cât și după împlinirea vârstei de 18 ani. Așadar s-a reținut în sarcina inculpatului L. starea de recidivă postcondamnatorie.

Faptele inculpatului L. O.-F. care, la data de (...) a patruns împreună cu una sau mai multe persoane, prin efractie in hala industriala nr. 1 ferma 9 din F., apartinand partii vatamate SC. D. P. I. S.., de unde a sustras cantitatea de 3500 kg. de tabla de inox cauzand un prejudiciu in valoare de 5000 lei; în perioada (...)-(...) a patruns prin efractie impreuna cu alte persoane in hala nr. 18 din F. de unde a sustras 2 motociclete marca United, si alte bunuri cauzand un prejudiciu de 1.000 lei; la inceputul lunii iunie 2011, impreuna cu alte persoane a sustras un scuter marca Honda Lead de pe strada E. nr. 190

B, bl. C8, apartinand partii vatamate L. S., cauzand un prejudiciu invaloare de 500 E., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 C.p., 209 alin.1 lit. a, e și i C.p, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., art. 75 lit. c C.p., art. 37 lit. a C.p.

În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e și i din C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2, 75 lit, c și 37 lit. a din C.pen. a condamnat pe inculpatul L. O.-F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 86/4 al. 1 din C.pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1086/28 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, definitivă prin nerecurare la data de 24 ianuarie 2011, iar pedeapsa de 2 ani închisoare se va adauga pedepsei de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în regim de detenție.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs inculpatul L.

O. F. solicitând casarea acesteia și rejudecând cauza, a se dispune achitarea sa în baza art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., el nefiind autorul infracțiunii de furt calificat ce i se impută, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate de către judecătorie întrucât circumstanțele personale precum și cele reale referitoare la faptă, impun o asemenea soluție.

Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

V. inculpatului recurent rezultă fără dubiu din declarațiile celuilalt inculpat T. F. D., depozițiile părților vătămate, declarația martorului C. I., declarația martorei B. D., procesul verbal de reconstituire a faptei, procesul verbal de depistare în flagrant, declarația martorului T. I., declarația părții vătămate M. G., declarația martorului M. A.

Așa cum corect a reținut instanța de fond, inculpatul T. F. în luna iulie 2011 a indicat locul unde împreună cu coinculpatul L. au ascuns motoscuterul marca Honda sustras de la partea vătămată L., actele scrise coroborându-se cu procesul verbal de găsire a bunului (fapta a patra); și cu declarația inculpatului T. V. inculpatului recurent este probată și prin declarația martorului M. R. care a declarat că a achiziționat doua motoscutere de la inculpatul L., unul de culoare galbenă iar celălalt de culoare roșie, despre care recurentul i-a spus că au fost sustrase dintr-un depozit și că urmează să împartă banii cu inculpatul T. (filele 215-216), susținere care se coroborează cu declarația martorului S. N. persoana i-a permis martorului M. să depoziteze cele două motoscutere la locuința sa (filele 219-220) și procesul verbal de depistare a bunurilor (fapta a cincea). V. recurentului L. reiese și din procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părților vătămate, declarația martorului H. P. Ș. (fila 305) și declarația de recunoaștere a inculpatului T. (fila 306) (fapta a șasea).

Cu privire la prima faptă pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați, în fața instanței inculpatul T. a declarat că la data de

10 octombrie 2010 s-a deplasat în apropierea halei nr. 1 de la marginea localității F. de unde a fost sustrasă o cantitate de 3500 kg de tablă de inox, pentru că pe câmpul din apropiere și-a uitat cu o zi înainte un hârleț. Atunci a văzut mai mulți băieți care făceau ceva lângă hală și decare s-a apropiat și i-a întrebat ce fac, iar aceștia i-au spus că vor să sustragă fier vechi, cupru și i-au arătat și tabla din inox. Inculpatul a declarat că s-a întors la domiciliu, dar fiind curios a revenit la locul de unde a fost sustrasă tabla și i-a văzut pe acei tineri încărcând materialul într-o căruță. Apoi a rămas mai în spate pentru a nu fi văzut deplasându- se cu scuterul în urma lor, știind că acei tineri urmează să ascundă tabla și urmărind să o fure de la ei. T. au fost nevoiți să descarce o parte din acel material, întrucât greutatea pentru cal era prea mare și atunci l-a sunat pe inculpatul L. întrebându-l dacă știe pe cineva care să-i ajute să ducă tabla pentru a găsi un cumpărător, fără să-i spună inculpatului L. de unde provine aceasta. Acesta a venit la fața locului împreună cu Jenu, respectiv martorul C. J., și împreună au transportat tabla, aproximativ

400 de kg la R. în C.-N. primind suma de 2800 lei.

Inculpatul L. a arătat că s-a deplasat împreună cu inculpatul T. să-l ajute să aducă un hârleț din apropierea halei de unde au fost sustrase bunurile, după care s-au întors acasă. A doua zi a fost sunat de către inculpatul T. care l-a întrebat dacă nu cunoaște vreo persoană care să-i ajute să transporte fier vechi din locul numit V. L., fier pe care l-a găsit întâmplător ascuns sub gunoaie în locul numit V. L. Inculpatul L. i- a cerut ajutorul martorului D. C. și astfel au dus bunurile la R. în C.-N.

Din declarațiile martorului I. C. și din înscrisurile de la dosar rezultă că la centrul de colectare a fierului vechi R. din C.-N. au fost aduse mai multe cantități de tablă în zile diferite fiind eliberate chitanțe pe numele inculpatului T. și a martorului C. D. M. C. J. și C. C.-A. au declarat că la solicitarea inculpatului L. s-au deplasat cu un autovehicul într-un loc numit La G. unde s-au întâlnit cu inculpatul T. și de unde, de sub moloz, au încărcat toată cantitatea de tablă pe care au găsit -o și au dus-o la un centru de colectare din C.-N. Martorul C. D. nu a putut fi găsit în cursul judecății, însă declarația sa din cursul urmăririi penale prin care a arătat că: la data de 12 octombrie 2010 la solicitarea inculpatului L. s-a deplasat pe un teren cu gunoaie din spatele pensiunii Casa Zmeilor și au încărcat o anumită cantitate de tablă pe care au predat-o în aceeași zi la R., iar după aproximativ 2-3 zile la solicitarea aceluiași inculpat întrucât prima dată nu a reușit să încarce toată tabla, se coroborează cu restul probelor și demonstrează fără echivoc vinovăția recurentului L.. E. cert că inculpații fie separat, fie împreună au predat la R. C. mai multe cantități de tablă, în zile diferite, dovadă fiind și bonurile identificate din datele de 12 și 14 octombrie 2010. E. nereal ca inculpatul T. să fi urmărit pe acele persoane știind că vor ascunde tabla, când de fapt a constatat că au abandonat o parte din tablă pentru că era prea grea. E. imposibil ca acele persoane despre care inculpatul a declarat că au sustras tabla, să o fi abandonat deoarece era prea grea, să o fi ascuns, având ca singură rațiune faptul că se vor întoarce, când de fapt rezultă că au lăsat-o aproape o săptămână, timp suficient pentru inculpați să transporte bunurile și să le valorifice. Cu alte cuvinte inculpatul a încercat să explice că persoanele care au sustras tabla, deși l-au văzut pe el și s-au salutat, ceea ce înseamnă că se cunoșteau, să-și fi asumat întregul risc de a sustrage bunurile (cu o căruță, deși acestea cântăreau 3500 kg), după care să le abandoneze pentru că erau preagrele, fără să fi făcut același lucru ca și inculpatul, respectiv să le ducăspre valorificare la un centru de colectare.

D. recurentului L. au fost combătute prin depozițiile martorilor evidențiați mai sus, susținerea lui necoroborându-se conform art.69

C.proc.pen., cu celelalte probe ale cauzei, urmând a fi înlăturate.

Mai mult, martorul D. Ș. a declarat că a asistat la reconstituirea faptei, iar inculpatul T., despre care nu i s-a părut că ar fost intimidat sau amenințat de către polițist … a declarat el singur tot ce a făcut (fila 207), iar martora B. D. a arătat că la mijlocul lunii octombrie 2010 l-a văzut pe inculpatul T., zis Urechilă, ascunzând o cantitate mare de tablă într-o baracă din apropierea casei sale, după care, într-o altă zi a transportat-o cu o căruță, acoperind tabla cu fân.

Curtea va reține că cei doi inculpați au sustras cantitatea de tablă, imputată prin rechizitoriul parchetului, însoțiți și de alte persoane, au ascuns-o în apropiere și având nevoie de un mijloc de transport în care să nu se observe produsul și care să poate circula pe un drum european până la C.-N. au apelat la diverse persoane (pentru a nu trezi suspiciuni) care au transportat, în zile diferite bunurile la un centru de colectare, sau chiar la mai multe. Cât privește declarația martorului H. C. rezultă că acesta s-a întâlnit cu inculpatul L. cu câteva zile înainte de termenul de judecată de la Judecătoria Cluj-Napoca din 9 noiembrie 2011, în Penitenciarul Gherla, iar pe de altă parte este direct interesat, pentru fapta din 10 octombrie 2010, prin rechizitoriu fiind disjunsă cauza în privința sa, astfel încât declarația dată în fața instanței de fond când a învederat că a fost bătut o jumătate de oră de organele de poliție și i-a fost dictată declarația, va fi înlăturată ca fiind vădit nesinceră.

Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului L. O. F., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.

Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.

Curtea consideră că pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o sancțiune proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unor acțiuni de sustragere în formă continuată în dauna unor persoane fizice într-operioadă scurtă de timp octombrie 2010 și iunie-iulie 2011, mai multe acte materiale de furt calificat realizate pe timp de zi, cu prejudicii importante cauzate victimelor, nerecuperate, în cea mai mare parte și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este negativă.

Față de modul concret de săvârșire a faptei și caracterul continuat al acesteia, cuantumul pedepsei rezultante de 5 ani închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.

Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.

În raport cu cele menționate, decizia instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.

Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.

Potrivit articolului 88 Cod P. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului retinerea din 29 august 2009 si timpul arestului preventiv, începând cu data de 6 iulie 2011 la zi.

Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, conform art.189 C.proc.pen.

Va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de

500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial, conform art.192 alin.2 C.proc.pen.

PENTRU ACE. M.IVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. O. F., detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 1287 din 9 noiembrie 2011 a Judecătoriei C. N.

Potrivit articolului 88 Cod P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului retinerea din 29 august 2009 si timpul arestului preventiv, începând cu data de 6 iulie 2011 la zi.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 noiembrie

2011 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER M. B. D. P., V. G. D. S.red.PD/CA

4 ex. - (...)jud.fond.M. M.

← Decizia penală nr. 727/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1235/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1904/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1904/2011, Curtea de Apel Cluj