Decizia penală nr. 1262/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1262/R/2011
Ședința publică din 24 august 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : V. C., președinte secție JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror : V. G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul D. R. împotriva sentinței penale nr.398 din 14 martie 2011 a J. G., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prev.de art.86 al.1 din OUG nr.1. republicată, cu aplic.art.40 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. R., în stare de arest, asistat de av.Chilea M. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu av.Capătă Antoniu Domițian, ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul D. R., depune la dosar un memoriu, care solicită a fi avut în vedere la soluționarea recursului.
Curtea pune în discuția părților dacă recursul este declarat peste termen sau nu.
Apărătorul inculpatului D. R., susține că sunt îndeplinite condițiilerecursului declarat peste termen.
Reprezentantul M.ui P., apreciază că sunt îndeplinite condițiile recursuluipeste termen întrucât inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată. Acesta a fost încarcerat la data de (...) (f.55), iar recursul a fost declarat la data de (...) la oficiu poștal.
Curtea constantă că sunt îndeplinite condițiile recursului peste termen, motiv pentru care procedează la audierea inculpatului care nu a fost audiat în instanță, depoziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la fila 15 dosar.
De asemenea, Curtea constată ca fiind lipsită de obiect cererea de suspendare a executării pedepsei, având în vedere că soluționarea recursului are loc la acest termen.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului D. R., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Gherla, pentru soluționarea fondului cauzei.
În susținerea recursului arată că desfășurarea procesului trebuie să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările acesteia precum
și cu privire la persoana inculpatului.
Din considerentele sentinței instanței de fond, rezultă că prima instanță nu a analizat apărările inculpatului, a administrat o singură probă testimonială, nu a făcut aplicarea prev.art.327 al.3 C.pr.pen., cu atât mai mult cu cât depoziția martorului B. R. I., dată în instanță, venea în contradicție cu cea dată în cursul urmăririi penale și cu cele consemnate în prezența sa în procesul verbal de constatare din data de (...).
Așa fiind, solicită admiterea recursului în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., fiind incident cazul de casare prev.de art.385/9 pct.10 C.pr.pen., casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea ca nefondat a recursuluideclarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
În susținerea poziției procesuale arată că nu există nici un motiv pentru a se trimite cauza spre rejudecare la prima instanță, cu atât mai mult cu cât poziția procesuală a inculpatului în fața instanței de control judiciar a fost aceea de recunoaștere în întregime a infracțiunii. Evident că ceea ce inculpatul a vizat prin acest recurs declarat peste termen este modul de individualizare a pedepsei.
Inculpatul a fost condamnat pentru conducere fără permis la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare, o pedeapsă situată în limitele legale de la 1 la 5 ani. Pedeapsa rezultantă este mai mare, respectiv de 4 ani și 4 luni închisoare, fiind consecința unei revocări a suspendării condiționate dintr-un alt dosar.
Apreciază că pedeapsa aplicată de prima instanță este situată în limitele legale, astfel că recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul D. R., având ultimul cuvânt arată că în anul 2004 a avut osuspendare de 2 ani și în anul 2009 a condus fără permis. De atunci, au trecut
5 ani și pedeapsa de la conducere fără permis o consideră prea mare, având în vedere că a recunoscut fapta. Susține că nu s-a putut prezenta în fața organelor de cercetare întrucât era plecat din țară. Locuiește în chirie, în concubinaj și are 2 copii în întreținere.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 398 din 14 martie 2011 a J. G., a fost condamnat inculpatul D. R.-S., fiul lui M. și C., născut la data de 16 martie
1989, în municipiul G., județul C., de cetățenie română, studii: 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, codul numeric personal 1., domiciliat în comuna B., satul R., nr. 37, județul C., locuind fără forme legale în municipiul G., strada V., numărul 9, apartamentul 35, județul C. și în g str. A. V. nr. 20, ap. 17, județul C., la pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană fără permis de conducere, prevăzută de articolul 86 alineatul
1 din Ordonanța de U. a G. numărul 1., cu aplicarea articolului 40 din Codul penal.
S-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală numărul 8. a J. G. și obligă pe inculpat să execute această pedeapsă alături de pedeapsa de la punctul 1; în final 4 ani 4 luni închisoare.
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul să achite 600 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorar pentru apărătorul din oficiu, s-a avansat din fondurile M.ui Justiției, doamnei avocate B. N.-P.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. R.-S. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere, prevăzută de articolul 86 alineatul 1 din Ordonanța de U. a G. 1., cu aplicarea articolului 40 din Codul penal.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Analizând probele aflate la dosar precum și normele juridice în vigoare, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul D. R.-S. este un tânăr predispus la comportament antisocial, fiind condamnat în perioada minorității la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare, pentru comiterea mai multor furturi pe raza municipiului G. (filele 19-23).
La data de 11 septembrie 2009, inculpatul a cumpărat de la fostul proprietar I. Emeric autoturismul marca „Lada Samara", cu numărul de înmatriculare (...), contra sumei de 800 euro, plătibilă în rate (fila 7).
Deși nu posedă permis de conducere, la data de 22 septembrie 2009, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului recent achiziționat și s -a deplasat pe drumul național 1C, din municipiul C.-N. în municipiul G. În jurul orelor 14, în timp ce rula pe strada 1 D. 1918 din G., inculpatul a fost oprit pentru control de către un echipaj al poliției rutiere. Cu această ocazie s-a constatat, că inculpatul nu posedă permis de conducere (fila 6). Împrejurarea, că inculpatul nu posedă permis de conducere rezultă din adresa S.ui P. Comunitar Regim Permise de C. și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției Prefectului Județului C. nr. 1. din 30 septembrie 2009 (fila 8). Fiind ascultat în calitate de făptuitor, D. R.-S. a recunoscut săvârșirea faptei, după care a dispărut, sustrăgându-se de la urmărire penală (filele 10;
14-17 și 27).
Starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: procesul verbal de sesizare din oficiu (fila 5); procesul verbal de constatare (fila 6); contractul de vânzare-cumpărare al autoturismului (fila 7); declarația inculpatului (fila 10); declarațiile martorilor (filele 12-13); adresa S.ui P. Comunitar Regim Permise de C. și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției Prefectului Județului C. nr. 1. din 30 septembrie 2009 (fila 8); procesele verbale de căutare (filele 14-17 și 27); copia rechizitoriului nr.33/P/2005 (fila 20). De asemenea, în cursul judecății s-a administrat proba cu declarația martorului (fila 31). Din coroborarea acestor probe reiese că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
În drept, fapta inculpatului D. R.-S., de a conduce în data de 22 septembrie 2009, pe drumul național 1C(E576), autoturismul marca „Lada Samara", cu numărul de înmatriculare (...), pe strada 1 D. 1918 din G., deși nu posedă permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de articolul 86 alineatul 1 din Ordonanța de U. a G. nr. 1. republicată.
Întrucât inculpatul a comis o nouă infracțiune cu intenție, după ce a fost condamnat prin sentința penală nr. 80 din 23 ianuarie 2007 a J. G., la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare, pentru infracțiuni săvârșite în timpul minorității, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 40 din Codul penal.
La individualizarea pedepsei ce se va stabili inculpatului, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolului 72 din Codul penal: a) gradul de pericol social al faptei, care este relativ scăzut ridicat raportat la categoria de drum pe care a circulat inculpatul și raportat la ora la care a circulat, b) persoana inculpatului, care a mai fost condamnat la închisoare (fila 19 dosar Parchet) și are o comportare necorespunzătoare în familie și societate (fila 18 din dosarul instanței); este cercetat pentru mai multe infracțiuni în alte județe; nu are o locuință stabilă; a fost sancționat contravențional pentru încălcarea normelor privind liniștea publică; se află în anturajul unor persoane dubioase, condamnate sau cercetate penal; c) limitele speciale ale pedepsei.
În baza acestor elemente, instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă de 2 an 4 luni închisoare.
Din cazierul aflat la fila 19, reiese că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală numărul 80/(...) a J. G. la pedepsele de 1 an închisoare și 2 ani închisoare. Pedepsele au fost contopite în pedeapsa mai grea de 2 ani închisoare, fără spor; în final 2 ani închisoare. Executarea pedepsei finale a fost suspendată condiționat pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Infracțiunea pentru care inculpatul este judecat în prezentul dosar a fost săvârșită în cursul termenului de încercare și sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de articolul 83 din Codul penal, astfel că instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare și l-a obligat pe inculpat să execute această pedeapsă alături de pedeapsa stabilită pentru infracțiunea pentru care a a fost trimis în judecată ; în final 4 ani 4 luni închisoare.
În temeiul articolului 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea E. a D. O. în cauza Sabou și Pârcălab împotriva României precum și decizia numărul 7. dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. într-un recurs în interesul legii, instanța apreciază în baza criteriilor prevăzute de articolul 71 alineatul 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că va proceda în consecință.
Văzând și dispozițiile articolului 189 și ale articolului 191 alineatul 1 din
Codul de procedură penală, Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul D. R. S. solicitând instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile recursului declarat peste termen și să aprecieze astfel că această cale de atac este promovată în condițiile legii.
Prin apărătorul său inculpatul recurent a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, respectiv J. G., deoarece aceasta a administrat doar o probă testimonială, nu a făcut aplicarea prevederilor art.327 alin.3 C. în opinia sa fiind astfel incidente prev. art.3859 pct.10 C. Inculpatul a arătat că în opinia sa pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare având în vedere că a recunoscut fapta comisă însă nu s-a putut prezenta în fața instanțelor de judecată, fiind plecat din țară. Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a prev. art.3856 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefundat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: Instanța de recurs a analizat în prealabil dacă calea de atac promovată de inculpat la data de 29 iulie 2011 este sau nu în termen și a constatat că în ceea ce-l privește sentința penală nr.398 din (...) i-a fost comunicată doar prin afișare la C. local G. având în vedere că de la adresele pe care acesta le-a invederat în faza de urmărire penală dovezile de primire și de comunicare a minutei penale s-au întors cu mențiunea „destinatar nu locuiește la adresa indicată iar noul proprietar nu permite afișarea";. Raportat la împrejurarea că inculpatul recurent nu a fost prezent la nici un termen de judecată în fața instanței de fond și că acesta a luat cunoștință efectiv de conținutul hotărârii anterior menționate doar la data de 22 iulie 2011, dată la care a fost depistat și încarcerat în Centrul de R. și A. P. C., Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile art.3853 alin.2 coroborat cu art.365 C. Având în vedere că inculpatul nu a fost audiat cu ocazia soluționării cauzei în fond, instanța de recurs a procedat în conformitate cu disp. art. 38514 alin.11 C. ascultându-l pe acesta, ocazie cu care acesta a învederat instanței de control judiciar că recunoaște în totalitate fapta comisă. Coroborând această declarație a inculpatului cu probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv cu procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de constatare, adresa S.P.C.R.P.C.I.V. C. din care rezultă că inculpatul la data comiterii faptei nu poseda permis de conducere, precum declarația martorului R. I. și a martorului audiat de către instanță B. R. I., Curtea constată că vinovăția inculpatului este dovedită fără putință de tăgadă. Încadrarea juridică dată faptei inculpatului, aceea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.1. cu aplic.art.40 C., este una legală. Instanța fondului a reținut că inculpatul se află în situația de pluralitate intermediară de infracțiuni prev. de art.40 C. raportat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pedeapsă ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr.8. a J. G. pentru fapte comise în timpul minorității. Infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezentul dosar a fost comisă înăuntrul termenului de încercare de 4 ani rezultat din sentința anterior menționată, ceea ce a determinat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pedeapsă ce urmează a fi cumulată cu pedeapsa aplicată prin prezenta. Pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința recurată este just individualizată, având în vedere gravitatea concretă a faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost comisă, inculpatul conducând la oră de vârf pe străzi importante din mun. G. , de urmările pe care fapta le-ar fi putut produce, lipsa de experiență a inculpatului putând conduce la producerea unor accidente grave de circulație, antecedentele penale ale inculpatului care nu este la prima confruntare cu legea penală și care a suferit condamnări pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt și care prin conduita sa a dovedit că clemența de care a dat dovadă instanța la momentul aplicării unei pedepse cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată condiționat nu a fost înțeleasă și valorificată de către inculpat. M.ivele invocate de apărătorul inculpatului și solicitarea acestuia de trimiterea cauzei spre rejudecare nu sunt pertinente având în vedere că instanța fondului a făcut toate demersurile legale pentru a asigura prezența inculpatului în fața sa, a audiat unul din cei doi martori menționați înrechizitoriu și a făcut demersuri pentru a afla mai multe date despre comportamentul anterior al inculpatului. Față de cele de mai sus și constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate, în baza art.38515 pct.1 lit.b instanța va respinge ca nefondat recursul declarat conform dispozitivului. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. R. S., fiul lui M. si C., născut la 16 martie 1989, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 398 din 14 martie 2011 a J. G. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 august 2011. PREȘEDINTE JUDECATORI V. C. ANA C. M. Ș. M. B. GREFIER Red.M.Ș. Dact.SzM/3 ex. (...) Jud.fond: G. I.
| ← Decizia penală nr. 1522/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 58/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
