Decizia penală nr. 1275/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a6
D.ZIA PENALĂ NR.1275/R/2011
Ședința publică din 24 august 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : V. C.- președinte secție
JUDECĂTOR : ANA C.
M. Ș.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T.
C. reprezentat prin P. - D. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații V. O. M., S. G., Ș. V. D., F. A. P., C. A. I., S. G. A., M. A. și O. C. A., împotriva încheierii penale din 11 august 2011 a T. C., având ca obiect menținerea stării de arest a inculpaților.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. O. M., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.O. Tudor și apărător ales av.Neamț M., inculpatul M. A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Bara S. și av.M. Agrigoroaie în substituirea apărătorului ales av.Cesarean C.an, inculpatul Ș. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Torok Pali Erzsebet și av.P. Purcărin în substituirea apărătorului ales av.S. A., inculpatul C. A. I., în stare de arest, asistat de apărător ales av.P. Pucărin, inculpatul O. C. A., în stare de arest, asistat de av.Neamț M. în substituirea apărătorului ales av.Călin B., inculpatul F. A. P., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.B. I. și av.Neamț M. în substituirea apărătorului ales av.Călin B., inculpatul S. G., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Maxim A. și inculpatul S. G. A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Țicudean E., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii desemnați din oficiu, av. O. Tudor, B. I., Bara S. și Torok Pali Erzsebet, solicită a se constata că mandatul lor a încetat prin prezentarea apărătorilor aleși și a se dispune asupra onorariilor avocațiale parțiale.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Apărătorul inculpaților V. O. M., O. C. A. și F. A. P., solicită a se da o atenție aparte încheierii recurate, în primul rând prin prisma criticilor aduse prin raportare la practica C. în materie, respectiv a utilizării de către judecătorul fondului a formulei stereotip și repetativă în succesiunea de încheieri și în acest sens o verificare în fugă a ultimelor trei încheieri pe măsură preventivă, va permite constatarea faptului că instanța fondului cu excepția a două fraze din încheierea atacată, a apelat la deja consacrată formulă copy paste, în sensul de a relua integral motivațiile din încheierile anterioare. In acest sens înțelege să invoce soluțiile Mihuță contra România, Tărău contra România și Tase contra România, trei soluții ale C. care sancționează instanțele interne pentru acest deficit de motivare, respectivpentru repetarea la fiecare termen de judecată a acelorași elemente de logică și argumentare judiciară în ce privește menținerea măsurii preventive.
In opinia sa, instanța fondului a greșit prin prisma faptului că măsura preventivă fiind o măsură care necesită o verificare de actualitate impunea în opinia sa o apreciere in concreto și particulară în ceea ce ține de fiecare dintre inculpați cu privire la actualitatea temeiurilor de arestare. Ori, dacă se va face acea verificare la care a făcut referire se poate observa că instanța fondului își însușește fără nici un comentariu o judecată de valoare formulată la debutul cercetării judecătorești, respectiv la finele anului trecut. Referirile în acest sens sunt multiple, instanța fondului face referire la declarațiile de inculpați și la faptul că acestea chiar contradictorii fiind, urmărirea penală nu este de natură a aduce elemente de noutate în cercetarea judecătorească. In opinia sa, este evident și transpare prin conținutul încheierii recurate faptul că instanța fondului și-a făcut o opinie cu privire la vinovăția inculpaților. În acest sens, se poate observa terminologia utilizată, sens în care singurul loc în care mai poate învedera această situație, o poate face doar în fața Curții de A. S. a se observa că instanța nu analizează o măsură preventivă ci face judecăți de valoare cu privire la fondul cauzei, sens în care sunt multiple aserțiunile privind vinovăția inculpaților, faptul că în poziționarea în cursul cercetării judecătorești nu este relevantă, că elementele in dubio pro reo nu pot fi validate în ceea ce privește măsura preventivă, etc.
P. la urmă, solicită a se aprecia în ce măsură o cercetare în stare de libertate a inculpaților din prezenta cauză ar mai reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Instanța fondului în analiza acestui pericol concret utilizează cele două sintagme clasice vizând rezonanța socială a faptelor și sentimentul de insecuritate cu privire la lipsa de reactivitate a organelor judiciare și cele care țin de natura faptei. S. a se observa că rezonanța socială a faptelor comise la peste 9 luni de la momentul săvârșirii faptelor nu mai poate fi apreciată ca fiind de actualitate. De asemenea, solicită a se observa că nici sentimentul de insecuritate generat de o potențială lipsă de reacție a organelor judiciare nu mai poate fi invocată în cauză. Cauza a fost instrumentată cu măsura arestării preventive, s-a terminat urmărirea penală, a debutat cercetarea judecătorească și dacă se va verifica încheierea prin cele anterioare ne aflăm spre finalul cercetării judecătorești, fiind necesar administrarea unei probațiuni testimoniale de maxim 20-25% din probele testimoniale propuse prin rechizitoriu. D., în nici un caz, în acest moment, nu se mai poate invoca faptul că organele judiciare nu ar fi avut o atitudine fermă în ceea ce ține de administrarea actului de justiție, celeritatea acestuia și chiar măsurile preventive.
In ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, arată că instanța pornește de la utilizarea a două elemente : natura faptelor și prejudiciul cauzat. În repetate rânduri C. și instanța Curții de apel, a apreciat că natura faptei și prejudiciul vorbind în special de infracțiunile de prejudiciu, nu sunt apte a determina sau a susține fără echivoc o măsură preventivă. Din acest punct de vedere înțelege să invoce deciziile Curții de A. C. nr.416/(...) și 3., decizii care analizează măsura preventivă prin prisma prevenției și nu a caracterului punitiv a inculpatului. Din acest punct de vedere instanța fondului sugerează că a format o opinie în acest sens și soluția pe care o va acorda nu va fi una ce să vizeze stare de libertate.
Un ultim aspect, solicită a se observa că numele inculpaților figurează în această încheiere în trei zone distincte. Zona introductivă care ține de apelul părților, zona în care instanța fondului reproduce actul de sesizare șireține actele materiale ale inculpaților și dispozitivul vizând stabilirea măsurii. In acest sens, solicită a se sancționa faptul că instanța fondului nu face o analiză individuală. Din acest punct de vedere, deciziile I. P.a contra României și Kalmanovici contra României, vizează sancționarea instanțelor interne pentru neefectuarea unei juste analize individuale și particulare. Din acest punct de vedere, această încheiere este o încheiere care face vorbire despre principii de drept, principiile măsurii preventive dar în nici un caz și nicăieri nu vorbește individual despre fiecare dintre cei trei inculpați. A. lucru consideră că este necesar a fi sancționat pentru că modul în care instanța fondului apreciază asupra măsurii arestării preventive ca fiind una generică și are în acest sens o expresie interesantă în care spune că situația este identică în ceea ce privește toți inculpații, sub aspectul tezei I cu referire la art.148 lit.f C., și nu comportă discuții cât și sub aspectul tezei a II-a. Apreciază că este inadmisibil ca un magistrat apreciind asupra unei măsuri preventive să citeze texte de lege și să evite a analiza situația individuală a fiecăruia dintre inculpați.
Susține că se află în fața Curții a zecea sau a unsprezecea oară discutând despre necesitatea sau nu a măsurii preventive în această cauză. Invocarea mediatizării, ecoului public, apreciază că la acest moment nu-și mai au nici o substanță și chiar într-un subsidiar a admiterii recursului, a înlocui măsura preventivă cu o obligație de a nu părăsi localitatea sau țara.
Este un dosar care vizează infracțiuni de prejudiciu. Non violente și non repetitive. Marea majoritate a inculpaților nu au cazier. Inculpatului V. i s-a imputat faptul că ar mai fi avut afaceri judiciare și că ar avea o notorietate în acest sens. S. a se observa că la dosar există un cazier care este ";curat";. Instanțele interne în acele dosare la care se făcea referire au dispus achitarea inculpatului V. S. a se aprecia că la acest moment procesual o cercetare în stare de libertate a inculpaților nu ar prejudicia cu nimic procesul penal și că scopul acestuia poate fi atins fără o măsură restrictivă de libertate atât de dură. Nici prin prisma prezentării procesului penal nu există la acest moment nici o sugestie care ar viza o neprezentare procesuală și nici prin prisma împiedicării actului de justiție. N. în dosar nu s-a sugerat măcar că ar exista o conduită aptă a tulbura procesul penal în sensul administrării cercetării judecătorești. De aceea, susține că la acest moment procesual această măsură preventivă este o măsură punitivă, că din păcate volumul cauzei și complexitatea sa nu a determinat o preocupare mai serioasă de aplecare a instanțelor de control judiciar asupra conduitei și poziției procesuale a judecătorului fondului.
S. admiterea recursului și punerea în libertate a inculpaților cu subsidiara cerere de înlocuire a măsurii preventive. Crede că organele judiciare la care face referire instanța fondului că ar fi suspicionată de neîndeplinirea sau îndeplinirea deficientă a atribuțiilor de serviciu, în cazul unei măsuri de a nu părăsi localitatea sau țara, sunt apte de a asigura și a veghea la respectarea cu strictețe a obligațiile care se pot impune.
Din martorii care mai sunt de audiat în cauză nici unul nu este rezident pe raza localității de domiciliu a celor trei inculpați.
Apărătorul inculpaților S. G., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în consecință și a se dispune în principal, punerea de îndată în libertate a inculpatului ca o consecință a respingerii propunerii de prelungire a arestării preventive iar în subsidiar, în condițiile în care consideră necesar a se lua față de acest inculpat o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, aceasta să fie obligația de a nu părăsi localitatea sau țara.
La acest moment nu mai pot avea utilitate afirmațiile instanței de fond privind rezonanța socială pe care faptele pe care inculpatul le presupune că le-ar fi săvârșit le-ar avea asupra opiniei publice, precum și revolta acestei opinii publice raportat la faptul că instanțele nu ar fi reacționat prompt în momentul în care se presupune că s-ar fi săvârșit anumite infracțiuni.
Consideră că nu trebuia pus în balanță natura efectivă a faptelor pentru care este cercetat inculpatul și prejudiciul cauzat ci trebuie avut în vedere și persoana acestui inculpat și contribuția efectivă pe care a avut-o. Nu poate fi tratat la fel fără nici o referire distinctă la situația personală și la starea de participație a fiecărui inculpat care să convingă care au fost motivele pentru care se dispune această măsură.
Consideră că lipsa unei astfel de motivări individuale a prelungirii măsurii arestării preventive face dovada că instanța fondului nu s-a aplecat asupra problemei care era pusă în discuție prin cererea de prelungire ci face o analiză a fondului cauzei.
Gravitatea faptei și prejudiciul cauzat trebuie să se reflecte în pedeapsa ce va fi aplicată și în nici un fel nu trebuie să se reflecte în motivarea unei măsuri preventive privative de libertate care din punctul său de vedere este exagerată.
Încheierile recurate sunt identice de mai multe termene și nu se poate face afirmația că într-un interval atât de lung, în măsura în care cercetarea judecătorească s-a desfășurat în condiții bune și este aproape de inculpat, situația fiecărui inculpat nu s-a schimbat mai ales raportat la influența pe care a avut-o fiecare dintre ei.
Consideră că raportat la probele care urmează a mai fi administrate, acest inculpat nu le poate influența, nu există nici o suspiciune în întreaga sa atitudine că lăsat în libertate ar încerca să se sustragă sau să denatureze adevărul și nu în ultimul rând solicită a se avea în vedere situația personală a inculpatului, care nu are antecedente penale, a realizat venituri din muncă licită și nu a avut nici o confruntare cu legea penală.
In acest moment, consideră că măsura arestării este nejustificată și chiar excesivă motiv pentru care solicită revocarea acesteia și în subsidiar înlocuirea acesteia. S. acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Apărătorul inculpaților Ș. V. D. și C. A. I., susține recursurile formulatede către inculpați și solicită admiterea recursurilor, în principal, casând hotărârea atacată să se dispună revocarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați, în subsidiar, să se înlocuiască această măsură cu o măsură neprivativă de libertate respectiv obligarea de a nu părăsi loc.
A depus în scris memoriu. Susține că temeiurile avute în vedere la luarea și ulterior menținerea acestei măsuri, la acest moment s-au schimbat în mod suficient ca să permită să nu mai fie menținută măsura arestării.
Susține că nu sunt date că lăsați în stare de libertate inculpații ar pune în vreun fel în pericol desfășurarea pe mai departe a judecății. Nu sunt date că lăsați în libertate s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească. Pe de o parte, există în măsura în care s-ar lua o măsură neprivativă de libertate obligațiile prev.de art.145 C., și pe de altă parte nu ar fi interesul lor și mai mult, în condițiile în care s-a administrat o parte din probatoriu, foarte puțin din martori își au domiciliul pe raza localității unde domiciliază inculpații.
Trecând peste faptul că nu sunt incidente în mod negativ vreuna din condițiile prev.de art.136 al.6 C., în sensul că nu sunt sub nici o formă incongruente cu starea de libertate a inculpaților, nici vârsta lor, nici lipsa de antecedente penale, nici alte situații care până la urmă pot fi desprinsedin referatele de evaluare întocmite în dosar și situațiile personale ale inculpaților.
Referitor la condițiile prev.de art.148 C., inculpatului C. A. i se reține în continuare în sarcină și lit.c a art.148. Nu consideră că este necesar întrucât au trecut mai bine de 9 luni, o eventuală rezoluție infracțională sau nu, această rezoluție ar trebui probată ca actualitate. Nu există date în dosarul cauzei că la acest moment inculpatul C., singur sau împreună cu un alt inculpat ar pregăti în continuare săvârșirea unei noi infracțiuni.
Cu privire la lit.f a art.148 C., pericolul social aparent este reflectat de opinia publică prin reacțiile pe care media le transmite mai departe. Chiar și în aceste condiții, nu a mai văzut această cauză monitorizată încă de la începerea cercetării judecătorești. In general cauzele cu așa zis răsunet sunt urmărite de media și monitorizate ceea ce nu este cazul în speță. Avem de a face nu cu infracțiuni de violență și din acest punct de vedere ar trebui să fie relevantă cererea de revocare a măsurii sau de înlocuire a ei. Nu consideră că la acest moment nu se poate trage concluzia că lăsați în libertate vreunul dintre inculpați ar constitui un pericol pentru ordinea publică.
Raportându-ne la practica actuală apreciază că se poate spune că termenul de 9 luni este unul rezonabil.
Referitor la cererea subsidiară, arată că instanța este chemată să asigure echilibru între un drept personal și un interes public. In cazul acesta dreptul la libertate. A. echilibru poate fi atins la acest moment și printr-o măsură neprivativă de libertate. O măsură care să asigure pe de o parte controlul asupra inculpaților și asigurarea a unei bunei desfășurări în continuare a procesului penal. O treime din martori au fost audiați, urmează mai multe termen de judecată în speță și nu vede cum administrarea de probe de acum încolo nu poate fi făcută cu inculpatul în stare de libertate.
S. admiterea recursului și insistă pe înlocuirea măsurii.
Apărătorul inculpatului S. G. A., solicită admiterea recursului, casareaîncheierii penale prin care Tribunalul Cluj a pronunțat măsura arestului preventiv și rejudecând cauza, să se constate că temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Prin urmare, solicită revocarea măsurii, în principal, cu consecința punerii în libertate a inculpatului iar, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu o măsură mai puțin restrictivă cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
In acest moment procesual condițiile reținute de către instanță cu privire la art.148 lit.c și f C., nu mai sunt de actualitate în sensul că după 9 luni jumătate de arest, inculpatul nu ar fi pregătit săvârșirea de noi infracțiuni, iar cu privire la lit.f în sensul existenței pericolului social pentru ordinea publică, chiar dacă instanța fondului a motivat că gravitatea infracțiunilor săvârșite de către inculpat a avut o amploare și rezonanță deosebită după 9 luni de arest preventiv, această rezonanță fiind atenuantă.
În ce privește pericolul social concret s-a reținut greșit persoana inculpatului S. care nu are antecedente penale și până la momentul în care se presupune că a săvârșit infracțiunea pentru care este trimis în judecată a fost încadrat în muncă și a avut un statut social bine definit, în sensul că este încadrat în muncă și are un copil minor în întreținere. S. a se avea în vedere prev.art.136 C., care spun că scopul luării măsurii arestului preventiv este practic buna desfășurare a procesului penal. La acest moment, inculpatul nu ar avea cum să influențeze negativ desfășurarea acestui proces, având în vedere că în mare parte martorii au fost audiați iar ceilalți nu au domiciliul pe raza localității C. N., deci practic inculpatul nu ar avea cum să influențeze sau să exercite presiuni asupra acestora.
S. admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S. acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Apărătorul inculpatului M. A., solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestului preventiv. Apreciază că încheierea atacată este greșită, întrucât nu mai există temeiuri care să mențină arestarea preventivă.
In ce privește art.148 lit.c C., materialul administrat atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată nu rezultă în nici un fel că inculpatul ar fi întreprins săvârșirea anumitor infracțiuni. Instanța de fond face doar afirmații cu privire la acest temei fără a indica în concret acele date, indicii sau probe din care să rezulte că inculpatul ar săvârși astfel de infracțiuni.
Mai mult, în urma unei cereri formulate de inculpat de liberare sub control judiciar, aceeași instanță și același magistrat face referire în motivare, apreciind că la acel moment pentru acest inculpat nu mai există temeiurile sau indiciile că ar fi pregătit săvârșirea de noi infracțiuni. Ori, într-o atare situație, nu înțelege cum instanța pentru același inculpat și pentru aceeași faptă, la o săptămână diferență, apreciază că temeiurile arestării sunt temeiurile de la lit.c iar în momentul liberării provizorii apreciază că nu sunt probe în dosar din care să rezulte că inculpatul ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni.
In ce privește art.148 lit.f C., susține că instanța nu a arătat nici un motiv pentru care apreciază că inculpatul prezintă pericol social concret.
Instanța de fond în încheiere nu face nici o referire la pericolul concret ci doar că în general prezintă pericol. După 9 luni de arest preventiv acest temei nu mai este de actualitate. Mai mult, acest pericol social trebuie raportat la condiția fiecărui inculpatul.
Consideră că din acest motiv măsura arestării nu se mai justifică.
Instanța de fond nu a făcut vreo referire în nici una din motivările cu privire la această menținere la acest aspect al încadrării juridice. Se poate observa că inculpații sunt trimiși în judecată încă doi inculpați care au fost trimiși în judecată pentru aceeași faptă ca și inculpatul M. Curtea de A. C. a apreciat că acești doi inculpați nu mai prezintă pericol social pentru ordinea publică și au fost puși în libertate. In atare situație, consideră că pentru echitate de tratament, inculpatul M. fiind cercetat pentru aceeași faptă ar trebuie revocată măsura arestării preventive, eventual cu înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul M.ui P., apreciază că se impune constatarea că toaterecursurile declarate de inculpați au fost declarate în termenul legal în raport de data comunicării.
In ce privește temeinicia recursurilor declarate de inculpați, apreciază că acestea nu sunt fondate și solicită a fi respinse, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apreciază că soluția adoptată de prima instanță este temeinică și legală chiar dacă este adevărat argumentele prezentate în partea finală a considerentelor încheierii se referă la toți inculpații fără o analiză a situației juridice a fiecărui inculpat. Dar face acest lucru pentru că situația juridică a inculpaților este aproape identică și atunci soluția nu mai poate fi afectată în vreun fel în așa măsură încât să determine o reformare a încheierii.
Apărătorul inculpatului V. O. M., av.Neamț M., în replică arată că spunea că există tendința sub presiunea volumului de muncă și al complexității cauzale de a aprecia in corpore lucrurile. Ministerul Public azi adat dovadă de o eleganță profesională pe care o apreciază, respectiv a recunoscut temeinicia unei critici a apărării, respectiv faptul că nu este analizată în mod individual. Crede că este un pericol pentru sistemul judiciar dacă ar accepta judecarea in corpore a unor categorii de cetățeni sau grupuri de persoane. E. se poate spune că nu este o critică care ar determina o critică de casare. P. la urmă este opinia instanței de fond care spune că are o identitate de rațiune. Nu o poate accepta pornind de la încadrările juridice ale faptelor, diferite în ce privește inculpații din speță, persoane cu statut social și familial diferit. Dacă pornim de la teza că participarea la o infracțiune a inculpatului ar fi aptă a determina o măsură preventivă luată in corpore trecem limita democrației și trecem în vremurile de condamnare in corpore. S. a fi sancționată instanța fondului pentru această superficialitate și pentru o negare a judecății pe măsură preventivă. S. a fi comparate încheierile de azi și de la termenul trecut și a se observa că judecătorul nu are nici o preocupare asupra măsurii preventive. Are o singură focalizare care sfidează dreptul la apărare a inculpaților.
Apărătorului inculpatului C. A. I., în replică, arată că face o analiză a ceea ce s-a produs în cauză la fiecare dintre termenele respective sau termenele intermediare. Se merge strict pe aceeași conotație de la momentul la care s-a sfârșit luarea declarațiilor inculpaților și relevant în acest sens este paragraful în care instanța în fiecare din aceste încheieri spune că la 21 aprilie s-au terminat audierile inculpaților și unul din motivele relevante pentru modalitatea de percepere de către instanță a inculpaților este aceea că au dat declarații nuanțate și eventual contradictorii față de cele de la urmărire penală.
Din punctul său de vedere această arestare preventivă apare ca o coerciție, o măsură de constrângere, ori această măsură de constrângere constituie un atribut conform art.52 C.pen. al pedepsei și nu al măsurii preventive.
Inculpatul V. O. M., având ultimul cuvânt, arată că a solicitat instanței o analiză individuală. Este o situație diferită de a celorlalți și nici una din probele administrate nu susține actul de acuzare. S. admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Inculpatul S. G., având ultimul cuvânt, arată că a fost acuzat și trimiscu propunerea de arestare preventivă că ar fi înșelat anumite societăți. In fața judecătorului i s-a pus ca probe pregătirea de noi infracțiuni cu un prejudiciu care depășește 2 miliarde. În acea perioadă lucra în Grecia. Nu are nici o interceptare. Curtea de A. C. constată acest lucru, scoate acea literă și cu toate aceste acestea, acuzatorii la prelungirea duratei arestării preventive spun același lucru că există date concrete de pregătire de noi infracțiuni. La încheierea rechizitoriului se insistă pe aceeași literă. Mai mult, dus în fața judecătorului pentru a i se da mandat scrie că ar fi înșelat societatea cu 2.700.000.000 lei. Există o hârtie oficială din (...), a acestei societăți, din care rezultă un prejudiciu de 1.900.000.000 lei. I.-adevăr inculpatul S. dă o declarație în care spune că l-ar fi trimis să facă ceva infracțiuni. Un alt inculpat vine și declară opus. Există un motiv : declarațiile lui S. și P. sunt luate de un agent. I. inculpați și acel agent există un conflict de interese. I.-adevăr a intermediat.
Inculpatul Ș. V. D., având ultimul cuvânt arată că este de acord cuapărătorul său și solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv.
Inculpatul F. A. P., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cuapărătorul său și solicită a se dispune cercetarea în sa în libertate.
Inculpatul C. A. I., având ultimul cuvânt, susține că numai există temeiurile prev.de art.148 C. S. înlocuirea măsurii arestării și se angajează să respecte toate obligațiile ce îi vor fi impuse.
Inculpatul S. G. A., având ultimul cuvânt, arată că solicită judecarea sa în stare de libertate și va respecta toate obligațiile impuse.
Inculpatul M. A., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.
Inculpatul O. C. A., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cususținerile avocatului său.
C U R T E A
Prin încheierea penală din data de (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b C., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații :
1. V. O. M., porecla „Balibacea"; fiul lui A. și Ana, născut la data de (...) în mun. Câmpia Turzii, jud. C., cetățean român, cu antecedente penale, cu domiciliul în mun. Turda, str. Piața Romană nr. 15B,sc.A,et.VI, ap.17, jud.
C., C.N.P. 1.;
2. S. G., porecla „ G."; fiul lui G. și E., născut la data de (...) în com. C. Porumbescu, jud. Suceava, cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în com. Albești, str. Decebal nr.34, jud. Constanța, f.f.l. în mun. Turda, str. T. nr.103, jud. C., CNP 1.
3. C. A. I., fiul lui I. și I., născut la data de (...) în mun. Turda, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. Turda, str.
B. Lăutaru nr.4, jud. C., CNP 1.;
4. S. G. A. porecla „Toni"; fiul lui G. și M., născut la data de (...) în
Răcari, jud.Dâmbovița, cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. București, str. Granitului nr.39, sector 6, f.f.l. în mun. Turda, str. N. Teclu nr.11, jud. C., CNP 1.;
5. O. C. A., porecla „ Coșereanu";, fiul lui I. și A., născut la data de (...) în mun. Câmpia Turzii, jud. C., cetățean român, cu antecedente penale, cu domiciliul în mun. Câmpia Turzii, str. Republicii nr. 8, ap. 70, jud. C., f.f.l. în mun. Turda, str. Garofiței nr. 65, jud. C., CNP 1..
6. M. A. porecla „ Sandu Moldoveanu"; fiul lui E. și I., născut la data de (...) în Bădiceni, Republica Moldova, cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. C.-N., str. Plopilor nr.81, ap.7, jud. C., CNP 1.;
7. Ș. V. D. porecla „Adormitu";, fiul lui I. și V., născut la data de (...) în mun. Turda, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în mun. Câmpia Turzii, str. A. Mureșanu nr. 29, jud. C., CNP 1.;
8. F. A. P. porecla „ Țucă"; , fiul lui P. și M., născut la data de (...) în mun. Turda, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în com. Săndulești, sat C. nr.143, jud. C., CNP 1.; toți aflați în prezent în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, în sarcina inculpatului V. O. M., s-a reținut că în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de instigare la înșelăciune calificată în convenție. S-a reținut că inculpatul V. O. M. a participat în calitate de instigator la inducerea în eroare a părților vătămate S. „." S. (în data de (...)), S. „. D." S. (în data 0. mai 2009), S. „Plastsistenf S. Crainimăt (In data de (...)), S. „. Ro" S., la data de (...), la încercarea deinducere în eroare a S. „D. H. L." S. Săcălaz, în (...), la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." S. G. în (...), determinându-i pe S. G., C. A. I. și S. G. A. să participe fa aceste acte infracționale.
S-a reținut că inculpatul V. O. M. a participat la plănuirea detaliată a actelor infracționale, a participat anterior comiterii acestora la realizarea înțelegerilor privind împărțirea banilor care urmau a fi obținuți după valorificarea ilicită a mărfurilor obținute fraudulos. U. a participării inculpatului V. O. M. la inducerea în eroare a părților vătămate s-a reținut producerea un prejudiciu de 550.859,41 lei.
S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului V. O. M., că în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a participat la procurarea de acte false de identitate și acte false pretins a aparține S. „." S. având aplicate ștampile false, după care i-a determinat pe numiții C. A. I. și S. G. A. să le utilizeze, conform celor arătate în starea de fapt. S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului V. O. M., că în perioada mai 2009-noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise mai sus și în starea de fapt a prezentului rechizitoriu, a participat la determinarea inculpaților S. G. A. și P. L. F., să conducă pe drumurile publice ansambluri de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare.
S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului M. A. că a ajutat și înlesnit, cu intenție, la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." S. G.
(inducere în eroare săvârșită efectiv de autorii C. A. I., S. G. A. și M. I., la data de (...), din care a rezultat o pagubă de 117.849,60 lei).
S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului M. A. că a pus la dispoziția lui C. A. I. actul de identitate falsificat, cu numele „. N. V.", de asemenea, M. A. a promis anterior faptei că va tăinui produsul infracțiunii, că va găsi loc de depozitare al mărfii, sens în care a și făcut demersuri pentru găsirea unui cumpărător al uleiului obținut ilegal.
S-a reținut în sarcina inculpatului C. M. că a ajutat și înlesnit, cu intenție, la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." S. G. (inducere în eroare săvârșită efectiv de autorii C. A. I., S. G. A. și M. I., la data de (...), din care a rezultat o pagubă de 117.849,60 iei). S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului C. M. că a ajutat, cu intenție (conform celor descrise mai sus), pe autorii C. A. I., S. G. A. și M. I., la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." SA G., cunoscând că în cadrul activității complexe de inducere în eroare urmează a fi utilizat un ansamblu de vehicule (cap tractor și semiremorcă), care urma a fi condus pe drumurile publice având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare .
S-a reținut că inculpatul C. M. a participat la plănuirea infracțiunilor, împreună cu ceilalți inculpați, a promis anterior faptelor că va tăinui produsul infracțiunii (că va face demersuri pentru valorificarea ilicită a uleiului), a participat, anterior comiterii faptelor, Ia înțelegerea privind împărțirea produsului infracțiunii, a dat ajutor concret autorilor (participând cu demersuri concrete la pregătirea ansamblului de vehicule utilizat, la achiziționarea carburantului necesar pentru deplasare).
S-a reținut de asemenea în sarcina inculpatului M. I. că a participat, în calitate de coautor, la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." S. G.
(împreună cu C. A. loan și S. G. A., la data de (...), din care a rezultat o pagubă de 117.849,60 lei),respectiv l-a ajutat, cu intenție, la data de (...), pe S. G. A. să conducă pe drumurile publice un ca tractor și o semiremorcă având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare, S-a reținut că inculpatul M. I. a participat la plănuirea infracțiunilor, împreună cu ceilalți inculpați, a participat, anterior comiterii faptelor, la înțelegerea privind împărțirea produsului infracțiunii, a pus la dispoziție ansamblul de vehicule format din cap tractor și semiremorcă, a pus la dispoziție plăcuțele cu numere false de înmatriculare, a montat aceste plăcuțe, împreună cu S. G. A., pe ansamblul de vehicule, l-a însoțit pe S. G. A. în cabina capului tractor, în timp ce acesta conducea pe drumurile publice ansamblul de vehicule cu numere false, l-a însoțit totodată în incinta S. „." S. G., unde cei doi au acționat sub calitatea mincinoasă de angajați ai S. „. C." S., încărcând fraudulos 19,800 litri ulei.
S-a reținut în sarcina inculpatului C. A. I., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de autorat, respectiv complicitate la înșelăciune calificată în convenție respectiv că a participat în calitate de complice la inducerea în eroare a părților vătămate S. „." S. (în data de (...)), S. „. D." S. (în data 0. mai 2009), S. „Ptastsistenn" S. Crainimăt (în data de (...)), punând la dispoziția celorlalți participanți informațiile necesare privind anunțurile postate de părțile vătămate, punând la dispoziție documentele diferitelor societăți comerciale, care au fost utilizate de participanți fără drept, participând la plănuirea actelor infracționale, promițând anterior săvârșirii acestora că va tăinui produsul
(că va participa la valorificarea bunurilor obținute fără drept), participând efectiv la valorificarea bunurilor sub prețul pieței. În același context, C. A. I. a participat, în calitate de coautor nemijlocit, la inducerea în eroare a părților vătămate S. „. Ro" S., la data de (...), la încercarea de inducere în eroare a S. „D. H. L." S. Săcălaz, în (...), la inducerea în eroare a părții vătămate S. „." SA G. în (...). C. A. I. a procurat cartele telefonice mobile pentru a lua legătura cu reprezentanții acestor societăți comerciale, a vorbit la telefon cu aceștia, prezentându-se sub nume și calități false, Ie-a trimis documentele unor societăți comerciale (pe care nu avea de fapt dreptul de a le utiliza), a pretins că va efectua transportul mărfurilor la destinațiile contractuale, deși plănuise anterior acestor discuții să valorifice ilegal mărfurile respective.
S-a reținut în sarcina inculpatului C. A. I., că în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a participat la procurarea de acte false de identitate, după care i-a determinat pe numiții S. G. A. și P. L. F. să le utilizeze, conform celor arătate în starea de fapt din rechizitoriu. Inculpatul a procurat și a pus la dispoziția celorlalți participanți, în vederea folosirii, inclusiv documente falsificate, pretins a aparține S. „." S., având aplicate ștampile false, deși în realitate firma respectivă are denumirea de S. „. T." S.
S-a reținut în sarcina inculpatului C. A. I., că în perioada mai 2009- noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise în starea de fapt a rechizitoriului, a participat la determinarea inculpaților S. G. A. și P. L. F., să conducă pe drumurile publice ansambluri de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare.
S-a reținut în sarcina inculpatului F. A. P., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - aprilie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de complicitate la înșelăciune calificată în convenție. Inculpatul F. A. P. ar fi participat în calitate de complice la inducerea în eroare a părților vătămate S. „." S. (în data de (...)), S. „P." S. Crainimăt (în data de (...)), S. „. Ro" S., ladata de (...) și la încercarea de inducere în eroare a S. „D. H. L." S. Săcălaz, în (...), participând la plănuirea actelor infracționale, promițând anterior săvârșirii acestora că va tăinui produsul (că va participa la valorificarea bunurilor obținute fără drept), participând efectiv la valorificarea bunurilor sub prețul pieței. U. a participării inculpatului F. A. P. la inducerea în eroare a părților vătămate ar fi fost cauzat un prejudiciu de 302.538,21 lei.
S-a reținut în sarcina inculpatului F. A. P., ca în perioada mai 2009 - aprilie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a participat la procurarea de acte false de identitate, care au fost folosite de numiții S. G. A. și P. L. F., conform celor arătate în starea de fapt, Inculpatul a participat la plănuirea actelor infracționale, inclusiv în sensul folosirii de către autorii nemijlociți, de documente falsificate, pretins a aparține S. „." S., având aplicate ștampile false, deși în realitate firma respectivă are denumirea de S. „. T." S.
S-a reținut în sarcina inculpatului F. A. P., ca în perioada mai 2009- aprilie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise în starea de fapt a rechizitoriului, a participat, în calitate de complice, la plănuirea activităților infracționale, conform căreia inculpații S. G. A. și P. L. F., urmau să conducă pe drumurile publice ansambluri de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare. Inculpatul F. A. P. a promis anterior săvârșirii actelor infracționale că va tăinui produsul infracțiunii, că va participa la valorificarea ilicită a acestuia, ceea ce a și făcut, de asemenea, i-a transportat, în mod repetat, pe ceilalți participanți, cu autoturismul său personal, la locurile unde au fost săvârșite actele infracționale sau unde au fost valorificate mărfurile, totodată, a participat la plănuirea și conceperea detaliată a tuturor actelor infracționale, împreună cu ceilalți participanți.
S-a reținut în sarcina inculpatului S. G., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - aprilie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de autorat, respectiv complicitate la înșelăciune calificată în convenție respectic că a participat în calitate de complice la inducerea în eroare a părților vătămate S. „. Ro" S. (în data de (...)), S. „P." S. Crainimăt (în data de (...)) și la tentativa de inducere în eroare a S. „D. H. L." S. Săcălaz, participând la plănuirea actelor infracționale, promițând anterior săvârșirii acestora că va tăinui produsul (că va participa la valorificarea bunurilor obținute fără drept), participând efectiv la valorificarea bunurilor sub prețul pieței. În același context, S. G. a participat, în calitate de coautor, la inducerea în eroare a părților vătămate S. „. D." S., la data de 0. mai 2009 și S. „." SA, la (...). S. G. a procurat cartele telefonice mobile pentru a lua legătura cu reprezentanții acestor societăți comerciale, a vorbit la telefon cu aceștia, prezentându-se sub nume și calități false, le-a trimis documentele unor societăți comerciale (pe care nu avea de fapt dreptul de a le utiliza), a pretins că va efectua transportul mărfurilor la destinațiile contractuale, deși plănuise anterior acestor discuții să valorifice ilegal mărfurile respective. U. a participării inculpatului S. G. la inducerea în eroare a părților vătămate ar fi fost cauzat un prejudiciu de 433.009,81 lei.
S-a reținut că inculpatul S. G., în perioada mai 2009 - aprilie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a participat, împreună cu C. A. loan, la procurarea de acte false de identitate, după care i-a determinat, împreună cu C. A. I., pe numiții S. G. A. și P. L. F. să le utilizeze, conform celor arătate în starea de fapt din rechizitoriu. În acest sens, s-a reținut că inculpatul S. G. a participat, cu
știință, la procurarea și punerea la dispoziția celorlalți participanți, în vederea folosirii, a documentelor falsificate, pretins a aparține S. „." S., având aplicate ștampile false, deși în realitate firma respectivă are denumirea de S. „. T. S.
S-a reținut în sarcina inculpatului S. G., ca în perioada mai 2009 - aprilie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise în starea de fapt a rechizitoriului, a participat la determinarea inculpaților S. G. A. și P. L. F., să conducă pe drumurile publice ansambluri de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare.
S-a reținut în sarcina inculpatului O. C. A., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - iulie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de autorat, respectiv complicitate la înșelăciune calificată în convenție, respectiv că ar fi participat în calitate de complice la inducerea în eroare a părții vătămate S.
„. I." S. M. V., județul C., în perioada iunie - iulie 2010, participând la plănuirea actelor infracționale, promițând anterior săvârșirii acestora că va tăinui produsul (că va participa la valorificarea bunurilor obținute fără drept), participând efectiv la valorificarea bunurilor sub prețul pieței.
S-a mai reținut că O. C. A. a efectuat transporturi repetate de mărfuri, de la un depozit din T., pentru partea vătămată (care a avut calitatea de furnizor), însă nu a transportat marfa la destinațiile contractuale, ci a transportat-o de fiecare dată în Câmpia Turzii, în vederea valorificării ilegale. Totodată, O. C. A. a cunoscut că autorii nemijlociți G. A. și Ș. V. D. nu au în realitate nici un fel de calitate în societatea comercială pretins cumpărătoare, respectiv S. „. C. S., dar cu toate acestea i-a ajutat pe autori, cu intenție, să obțină prin fraudă mărfurile respective.
În același context, O. C. A. ar fi participat, în calitate de coautor, la inducerea în eroare a părților vătămate S. „. D. S., la data de 0. mai 2009 și
S. „H. România"; SA, la (...). O. C. A., împreună cu coautorii S. G., respectiv B. C. R., a indus în eroare reprezentanții părților vătămate, pretinzând că va efectua transportul mărfurilor la destinațiile contractuale, deși plănuise anterior acestor discuții să valorifice ilegal mărfurile respective. Mai mult, în cazul actului infracțional din 0. mai 2009, O. C. A. a încărcat personal marfa din incinta părții vătămate, pretinzând in mod mincinos că este împuternicit să facă acest lucru de către S. „." S. În data de (...), O. C. A. a pretins în mod mincinos că ar fi fost împuternicit pentru efectuarea transportului de bere de către S. „. T." S., deși știa că B. C. R. utilizează fără drept, fraudulos, documentele acestei firme. U. a participării inculpatului O. C. A. la inducerea în eroare a părților vătămate a fost cauzat un prejudiciu de
255.218,83 lei.
S-a reținut în sarcina inculpatului S. G. A., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de autorat la înșelăciune calificată în convenție respectiv că a participat în calitate de coautor la inducerea în eroare a părților vătămate S. „. SA (în data de (...)), S.
„P."; S. Crainimăt (în data de (...)), S. „."; S., ia data de (...),- la încercarea de inducere în eroare a S. „D. H. L."; S. Săcălaz, în (...), la inducerea în eroare a părții vătămate S. „. SA G. în (...). În fiecare caz, S. G. A. s-a prezentat în incintele părților vătămate, cu ansambluri de vehicule având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare, acționând sub nume sau calități mincinoase, pretinzând că va efectua transportul mărfurilor la destinațiile contractuale.
U. a participării inculpatului S. G. A. la inducerea în eroare a părților vătămate a fost cauzat un prejudiciu de 420.387,81 lei.
S-a reținut în sarcina inculpatului S. G. A., ca în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a utilizat documente false , s-a prezentat la sediile părților vătămate și a solicitat completarea documentelor de transport, în baza documentelor falsificate, pretins a aparține S. „." S., având aplicate ștampile false, deși în realitate firma respectivă are denumirea de S. „. T. S. A. documente falsificate fuseseră anterior trimise la părțile vătămate de ceilalți participanți conform celor descrise anterior, dar, prin faptul solicitării întocmirii documentelor de transport cu date false, inculpatul a uzat practic de conținutul falsurilor, asigurându-se că acestea vor produce consecințele juridice vizate de inculpați.
S-a mai reținut în sarcina acestui inculpat că în perioada mai 2009- noiembrie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise în starea de fapt a rechizitoriului , a condus pe drumurile publice ansambluri de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare.
S-a reținut în sarcina inculpatului Ș. V. D., ca în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, în perioada aprilie 2010 - iulie 2010, a săvârșit, la scurte intervale de timp, acte infracționale repetate de autorat respectiv complicitate la înșelăciune calificată în convenție, participând în calitate de complice la inducerea în eroare a părții vătămate S. „. RO"; S., la data de (...), la încercarea de inducere în eroare a S. „D. H. L."; S. Săcălaz, în (...), punând la dispoziția celorlalți participanți capul tractor cu număr de înmatriculare (...), în vederea montării de plăcuțe cu numere false și pentru folosirea în vederea încărcării frauduloase a mărfurilor. Totodată, inculpatul a pus la dispoziție plăcuțele cu numărul de înmatriculare (...), pentru a fi aplicat în mod fals pe semiremorcă și folosit fraudulos.
S-a mai reținut că, în perioada iunie-iulie 2010, Ș. V. D. a participat, în calitate de coautor, la inducerea în eroare a părții vătămate S. „. I. S. M. V., județul C., pretinzând în mod mincinos că ar fi fost împuternicit în mod legitim pentru transportarea repetată a unor mărfuri de la T., la beneficiarul S. „. C. S., deși inculpatul cunoștea că o asemenea împuternicire nu există, că învinuitul G. A. nu este în realitate reprezentant legal al pretinsului beneficiar. În mod repetat, mărfurile au fost transportate în Câmpia Turzii, nu la destinațiile convenite, fiind valorificate ilegal de Ș. V. D. și G. A.
U. a participării inculpatului Ș. V. D. la inducerea în eroare a părților vătămate a fost cauzat un prejudiciu de 275.455,69 lei.
S-a reținut în sarcina inculpatului Ș. V. D., ca în perioada aprilie
2010 - iulie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, a ajutat, cu intenție, la folosirea de acte falsificate
(întocmite In numele S. „. S. și având aplicate ștampile false), inculpatul punând la dispoziție capul tractor și a consimțind ca pe vehicul să fie aplicate plăcuțe false cu numere de înmatriculare, aceste numere false fiind trecute de ceilalți participanți în documentele false trimise reprezentanților părților vătămate, pentru a -i induce în eroare.
S-a reținut în sarcina inculpatului Ș. V. D., ca în perioada aprilie
2010 - iulie 2010, în mod repetat, cu aceeași rezoluție infracțională, la scurte intervale de timp, conform celor descrise în starea de fapt a rechizitoriului, l-a ajutat pe S. G. A. să conducă pe drumurile publice ansamblul de vehicule (cap tractor și semiremorcă) având aplicate plăcuțe cu numere false de înmatriculare.
Potrivit art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b C., în cauzele în care inculpatul este în stare de arest preventiv, instanța legal sesizată este datoare să verifice din oficiu, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive și dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, aceasta a dispus menținerea arestării preventive.
Față de dispozițiile legale invocate, instanța a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin, impunându-se în continuare privarea acestora de libertate.
Potrivit art. 148 al.1 C., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.pr.pen și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a - f ale aceluiași articol.
Potrivit art.143 C. coroborat cu art.148 al.1 C., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Potrivit art.68 ind. 1 C., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Astfel, în faza de urmărire penală a fost administrat un vast probatoriu, constând în procese verbale de cercetare la fața locului; procese- verbale de verificare în evidențe auto; procese-verbale de recunoaștere după fotografii; declarațiile martorilor audiați în cauză (O.u M. A., B. V., B.
Claudiu, Chira G. G., Bucilă Alex L.n, Bunea V., Păcurar Cornel, Ciherean G., Sucală I., M. Petre, Vălean M. M., P. Sorin, Triteanu M. V., Palfi Sandu Răzvan, Pintea L. Dorel, N.la Izidor, Cotoc D., Pintea D. A.); procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate; rapoartele preliminare întocmite de U. din cadrul IPJ C. procesele-verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor corporale, domiciliare și cele ale autovehiculelor; planșe foto aferente; coroborate cu declarațiile inculpaților cercetați în cauză precum și a inculpaților S. G. A. și O. C. A. care recunosc comiterea faptelor în materialitatea lor; din coroborarea căruia instanța constată că rezultă indicii temeinice în sensul art.143 C.p.p., respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art.5 pag. 1 lit.c din C., cu privire la comiterea de către inculpați a faptelor reținute în sarcina lor de către organele de urmărire penală.
Sub aspectul stării de fapt, la dosarul cauzei există mijloace de probă, sus indicate, în sensul că inculpații V. O. M., S. G., C. A. I., S. G. A., O. C.
A., M. A., Ș. V. și F. A. P., alături de coinculpații C. M., M. I. și L. I. în mod repetat în baza unei singure rezoluții infracționale ar fi indus în eroare, în diverse forme de participație penală, pe reprezentanții părții vătămate S. P. Ro S., S. T. S., S. P. D. S., S. P. S., S. E. I. S., S. P. S., S. D. H. L. (act material rămas în formă de tentativă) și S. H. România S.
Părțile vătămate își anunțau disponibilitatea de transport marfă pe site-ul { H. "http://www.bursatransport.ro" , care era vizualizat, potrivit organelor de urmărire penală, de către inculpatul C. A. I. utilizând contul SC Guess T. S., societate comercială aparținând inculpatului F. A. P. I. culese de pe acest site erau comunicate ulterior și coinculpaților și cu ajutorul acestora inculpatul S. G. de regulă, potrivit actului de inculpare, dar și inculpatul C. A. I. , folosind nume și calități mincinoase, de reprezentant legal sau angajat la diverse societăți comerciale, luau legătura telefonic cu reprezentanții părților vătămate, comunicându-ledisponibilitatea de a transporta respectiva marfă. Actele necesare
„justificării"; calităților arogate ori încheierii contractului de transport erau puse la dispoziția părților vătămate de către inculpatul C.
Ulterior, după emiterea comenzii de transport, la sediul părților vătămate se prezentau de regulă, potrivit organelor de urmărire penală, inculpatul S. G. A., O. C. A., P. L. F. ori M. I., având asupra lor documente de identificare false și având aplicate pe mijlocul de transport în care era încărcată marfa, numere false de înmatriculare. M. de transport folosite ar fi fost puse la dispoziția inculpaților, potrivit organului de urmărire penală, de către inculpații Ș., M. sau O. De asemenea, actele false ori numerele false de înmatriculare, folosite în comiterea actelor materiale, ar fi fost furnizate de către inculpații M. A. ori Ș. V., potrivit procurorului.
Odată ridicată marfa, acesta nu era transportată la beneficiar, fiind ulterior valorificată ilegal, sub prețul real, cu ajutorul celorlalți coinculpați.
În această modalitate, în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, s-a cauzat părților vătămate sus indicate, S. P. Ro S., S. T. S., S. P. D. S., S. P. S., S. E. I. S., S. P. S., și S. H. România S. un prejudiciu de 550.859,41 lei.
Față de lipsa de la dosar a indiciilor temeinice cu privire la comiterea de către inculpați a infracțiunilor reținute în sarcina acestora de către organele de urmărire penală, susținută de către inculpați prin apărătorii aleși, instanța a apreciat că declarațiile inculpaților date până la acest moment, nu sunt în măsură să infirme indiciile temeinice susținute ca și temeiuri de arestare preventivă, acestea adăugându-se doar probelor existente deja în cauză, administrate în faza de urmărire penală. În măsura în care noile declarații sunt diferite față de cele susținute de aceiași inculpați în faza de urmărire penală, după administrarea întregului probatoriu care se impune în cursul cercetării judecătorești, instanța de judecată cu ocazia deliberării va proceda la înlăturarea unora din aceste declarații - din faza de urmărire penală sau a cercetării judecătorești - în funcție de coroborarea cu celelalte mijloace de probă. A susține la acest moment procesual - când cercetarea judecătorească este abia declanșată și în cadrul discuțiilor cu privire la starea de arest preventiv - că mijloacele de probă administrate până la acest moment sunt contradictorii și prin urmare în baza principiului in dubio pro reo se impune punerea în libertate a inculpaților, apare ca o adăugare la lege câtă vreme acest principiu ține de stabilirea vinovăției inculpaților pe fondul cauzei iar arestarea preventivă se poate lua în condițiile existenței doar a unor indicii de comitere a unor infracțiuni și fără a avea vreo legătură cu prezumția de nevinovăție(care există în continuare și care nu este afectată în vreun fel de arestarea preventivă în curs, care are la bază alte rațiuni - art. 136 C.). Or, existența indiciilor temeinice rezultă cel puțin cu privire la actul material comis în dauna SC P. SA în raport de toții inculpații cărora li s-a reținut în sarcină acest act material, din chiar declarațiile acestora sau din coroborarea declarațiilor coinculpaților.
De asemenea, aspectele invocate în legătură cu încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, instanța a apreciat că la un alt moment procesual se impune analiza corectitudinii acesteia, efectuată la acest moment de organele de urmărire penală.
În ceea ce privește incidența în cauză a temeiului de arestare prev. de art.148 lit. c C., instanța a apreciat că acesta comportă unele discuții.
Astfel, prin încheierea penală nr. 132/C/(...), emisă de Tribunalul Cluj, Secția penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților Ș. V. D., F. A. P., S. G. și O. C. A., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de (...) șipână la data de (...) fiind reținute ca și temeiuri de arestare preventivă dispozițiile art. 148 lit. c și f C. Prin D.zia penală nr. 159/R/2010 a C.A. C., recursurile declarate de către inculpați împotriva încheierii penale sus indicate au fost respinse însă în considerentele acestei decizii penale instanța de control judiciar a apreciat că temeiul de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. c C. nu este incident față de inculpații Ș. V. D., F.
A. P., S. G. și O. C. A. Or, în condițiile în care prin această decizie penală s-a tranșat asupra legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților sus menționați, cu precizările din considerente, instanța de judecată a apreciat că temeiul de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. c C., în raport de acești inculpați, nu poate fi reținut nici ca temei de menținere a stării de arest preventiv.
Desigur că aceasta nu exclude posibilitatea ca art. 148 lit. c C. să fie incident în raport de ceilalți inculpați din prezenta cauză. Or, așa cu s-a arătat și prin precedenta încheiere, din interpretările efectuate în cauză în mod autorizat rezultă indicii cu privire la pregătirea de către inculpații V. O. M., M. A., C. A. I. a comiterii și a altor acte infracționale
(vol.XII, XIII, XVI, XIX, XX, dos.u.p.). Relevantă în acest sens este de exemplu discuția telefonică dintre inculpatul V. și inculpatul C. la data de (...) ( fila 62 vol.IX, dosar up) purtată înaintea comiterii actului material reținut în sarcina acestora, în dauna SC P. SA G., ori cea purtată între acest din urmă inculpat și numitul M. la data de (...), existentă la fila
100, vol.IX, dos.up., sau cu inculpatul M. la data de (...) existentă la fila
197 vol.XII dosar up ;sau la data de (...) existentă la fila 188 vol.XII dosar up; sau la data de (...) existentă la fila 71 vol.XII dosar up;- ceea ce denotă că inculpații au adoptat drept stil de viață comiterea de fapte similare celor reținute în sarcina lor în prezenta cauză.
Cu privire la temeiul de arestare prev. de art.148 lit. c C. - „există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni"; - susținerile inculpaților în sensul că acesta nu mai este actual în condițiile în care sunt deja încarcerați de câteva luni astfel că, dacă la momentul arestării preventive organele judiciare au apreciat că se pregătea săvârșirea de noi infracțiuni, în prezent acest lucru nu ar mai fi posibil, nu poate fi reținut. Desigur că acest temei de arestare preventivă presupune analizarea unor aspecte de actualitate la momentul dispunerii arestării preventive iar ulterior, după dispunerea arestării preventive și pe parcursul acesteia, se impune analiza menținerii în continuare a acestui temei de arestare, respectiv în ce măsură acesta subzistă în timp, având în vedere raportarea sa la aspecte deja anterioare (indicii de pregătire a unei alte infracțiuni la momentul dispunerii măsurii). Instanța a apreciat că subzistența în timp a acestui temei de arestare nu poate fi analizată de maniera indicată întrucât, raționând similar, s-ar putea de asemenea concluziona că acest temei de arestare (sau altele - art.148 lit. a, a1, e C.-) nu ar mai fi de actualitate imediat după dispunerea arestării preventive, nemaiputând inculpatul arestat preventiv să săvârșească noi infracțiuni ( sau să fugă, sau să exercite presiuni asupra părții vătămate, etc.).
În ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C.p.p., instanța a apreciat că acesta este incident de asemenea în cauză față de toți inculpații, atât sub aspectul tezei întâi, și care nu comportă discuții, cât și sub aspectul tezei a II-a.
Pericolul social concret pe care îl prezintă inculpații prin lăsarea acestora în libertate rezultă din gradul foarte ridicat de pericol social al faptelor comise, din caracterul organizat al activității infracționaledesfășurate, fiecare dintre inculpați având roluri clar stabilite, din numărul actelor materiale reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare, cuantumul prejudiciul creat părților vătămate, prin persoana inculpaților asupra cărora, deși la prima confruntare cu legea penală, planează suspiciunea comiterii de fapte de o gravitate deosebită, față de indiciile temeinice și probele de la dosar, expuse anterior, și care sunt la vârsta la care nu pot invoca nici insuficienta maturizare și nici existența unor constrângeri financiare, aceștia având în general o situație materială cel puțin satisfăcătoarea , după cum rezultă din actele de la dosar.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat părților civile, instanța a reținut că cuantumul exact al acestuia, în raport de fiecare inculpat, urmează a fi lămurit cu ocazia cercetării pe fond a cauzei când de asemenea se vor tranșa și aspectele legate de aplicarea alin.5 al art.215 C.pen. față de unii inculpați, în raport de actele materiale reținute în sarcină și prejudiciul aferent cauzat.
A susține la acest moment procesual că neclaritățile legate de latura civilă în special în legătură cu constituirea de parte civilă a S. „. R. - constituie un temei de revocare a arestului preventiv ori de înlocuire a acestuia, este fără fundament în condițiile în care, chiar dacă prin ipoteză prejudiciul cauzat nu ar depăși 200.000 lei( pentru unii inculpați, în raport de numărul actelor materiale reținute în sarcină prin rechizitoriu
), un prejudiciu ridicat la nivelul sumei de aprox.100.000 lei - cât se pare că ar rezulta din însumarea actelor din CMR necontestate, raportat și la actele materiale reținute în cuprinsul infracțiunilor continuate - ar fi oricum în măsură să justifice, alături de celelalte elemente sus indicate, menținerea măsurii de arestare preventivă.
Nu pot fi împărtășite susținerile inculpaților în sensul că inculpații nu ar prezenta vreun pericol prin punerea în libertate nici din punctul de vedere al părților civile care nici măcar nu s-au prezentat la proces, încercându-se astfel acreditarea ideii că dauna produsă în patrimoniul acestora nu a fost în măsură se le afecteze, aspect reținut de instanța de judecată ca puțin probabil având în vederea cuantumul efectiv al prejudiciilor cauzate (cuprinse între 45.293,33 lei și 196.001,79 lei) și contextul în care au fost cauzate, respectiv de recesiune economică, în măsură să le producă o serioasă destabilizare financiară. Pe de altă parte, oricum participarea efectivă a părților civile la desfășurarea procesul penal ar presupune o contribuție minimă la desfășurarea procedurilor, mai ales pe latura penală a cauzei.
Față de celelalte aspecte invocate în apărare, instanța a reținut că atitudinea procesuală de recunoaștere a faptelor comise, manifestată de unii dintre inculpați, contribuția efectivă a fiecăruia dintre aceștia la comiterea faptelor reținute prin actul de sesizare sau aspectele legate de viața privată a inculpaților, sunt desigur aspecte importante în cauză însă cu o relevanță mai ridicată într-o altă etapă a procesului penal, respectiv cea a deliberării.
Menținerea stării de arest preventiv apare ca fiind necesară și justificată la acest moment procesual și prin raportare la scopul măsurilor preventive prev. de art.136 alin.1 C.p.p.
Astfel, din actele de urmărire penală rezultă că inculpații s-au preocupat constant să își ascundă adevărata identitate, folosindu-se în acest sens de acte falsificate, acte de identitate false ori numere de înmatriculare false, în scopul evident de a îngreuna orice eventuală cercetare penală. Or, în aceste condiții, luarea unei măsuri preventive privative de libertate se impune cu atât mai mult cu cât majoritatea inculpaților au avut o atitudineprocesuală de nerecunoaștere a învinuirii formulate de organele de urmărire penală, chiar și în legătură cu actul material comis în dauna S. P. G., când desfășurarea activității infracționale a fost surprinsă în flagrant, declarațiile acestora fiind mai mult de circumstanță, aspecte în măsură să fundamenteze aprecierea instanței că buna desfășurare a procesului penal ar fi perturbată prin lăsarea inculpaților în stare de libertate, la acest moment procesual.
De asemenea, la termenul de judecată din data de (...) instanța de judecată a finalizat audierea inculpaților putând astfel să constate că o mare parte dintre aceștia prin declarațiile date au revenit mai mult sau mai puțin asupra declarațiilor date în fața de urmărire penală. Cu privire la acest aspect, sunt de reținut explicațiile oferite de către acești inculpați cu privire la motivul pentru care ar fi dat declarații diferite în fața organelor de urmărire penală - existența unor confuzii, exercitarea unor presiuni sau folosirea unor tertipuri de către organele de urmărire penală - precum și faptul că uneori nuanțările oferite prin noile declarații nu au fost în legătură cu propriile participații la comiterea faptelor, ci cu ale coinculpaților, aspecte relevante și din perspectiva art. 136 al.1 C. respectiv în analiza dispunerii unei măsuri preventive alternative mai puțin restrictive.
Nu au putu fi reținute la acest moment procesual susținerile inculpaților prin apărătorii aleși în sensul că termenul rezonabil al arestării preventive în prezenta cauză a fost atins. Potrivit jurisprudenței C., durata rezonabilă a arestării preventive din perspectiva art.5 parag. 3 se apreciază în concret, de la caz la caz, în funcție de trăsăturile specifice ale acestuia. Or, în prezenta cauză, față de numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul actelor materiale reținute în cuprinsul infracțiunilor de înșelăciune în formă calificată, numărul infracțiunilor reținute în sarcina fiecărui inculpat, formele de participație reținute ori activitatea efectiv desfășurată, conferă cauzei un grad ridicat de complexitate astfel că menținerea inculpaților în stare de arest preventiv și în prezent nu este în măsură să susțină afirmațiile inculpaților.
Totodată, instanța a reținut că la aprecierea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților trebuie avut în vedere și rezonanța socială a faptelor comise în rândul comunității în care aceștia locuiesc, sentimentul de insecuritate inerent creat precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor infracțiuni deosebit de grave, organele statului nu acționează eficient. Nu pot fi reținute apărările inculpaților în sensul că la aprecierea pericolului social concret pe care l-ar prezenta inculpații lăsați în stare de libertate nu pot fi avute în vedere aspectele de mai sus, câtă vreme pasivitatea organelor de urmărire penală ar putea constitui o încurajare la comiterea de fapte antisociale , cu consecința escaladării fenomenului infracțional.
Aspectele invocate în menținerea stării de arest preventiv, legate de contextul comiterii faptelor, modalitatea de comitere, consecințele acestora ori persoana inculpaților, sunt valabile în raport de toți inculpații din prezenta cauză - situația lor juridică, legată de învinuirea adusă este cvasiidentică, situația personală este de asemenea asemănătoare prin raportare la lipsa antecedentelor penale ori atitudinea procesuală manifestată - astfel că expunerea argumentelor nu s-a făcut prin raportare la fiecare inculpat în parte, analizarea separată, în raport de fiecare inculpat, realizându-se în cadrul cererilor de revocare, înlocuire ori liberare provizorie formulate separat .
De reținut, că împotriva încheierilor de arestare preventivă, respectiv de prelungire a măsurii arestării preventive inculpații au declarat recurs însă instanțele de control judiciar au confirmat măsurile preventive dispuse în cauză iar de la acel moment procesual și până în prezent nu au intervenit elemente noi.
Față de aceste considerente, în temeiul art.3002 rap. la art.160b C., instanța a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați, măsură care a fost menținută.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații V. O. M., S. G., Ș. V. D., F. A. P., C. A. I., S. G. A., M. A. și O. C. A.
Inculpații recurenți V. O. M., O. C. A. și F. A. P. au invocat motive comune de recurs arătând că motivarea încheierii atacate este identică cu cea a ultimei încheieri de menținere a arestării preventive fapt ce contrazice practica C. care a sancționat lipsa de motivare. Au precizat că era necesară motivarea separată pentru fiecare inculpat în parte a subzistenței motivelor arestării preventive.
Au mai invocat că nu se poate aprecia în ce măsură lăsarea lor în libertate ar mai reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, fiindcă rezonanța socială nu mai poate fi considerată de actualitate după nouă luni de la săvârșirea faptelor, mai ales că cercetarea judecătorească se apropie de final; doar utilizarea celor două elemente constând în natura faptelor și prejudiciul cauzat nu poate determina fără echivoc o măsură preventivă .
Sub un alt aspect, cei trei recurenți au învederat că nu au antecedente penale deși unul dintre ei a mai avut afaceri judiciare.
Inculpatul recurent S. G. a criticat încheierea atacată pe motiv că nu sunt utile afirmațiile instanței de fond privind rezonanța socială a faptelor pentru că organele judiciare au reacționat prompt în acest caz; a susținut că trebuie avută în vedere persoana inculpatului și contribuția sa efectivă la săvârșirea faptelor și nu doar gravitatea și prejudiciul cauzat; în acest sens a arătat că nu are antecedente penale, a realizat venituri din activități licite și nu a avut nicio confruntare cu legea penală, astfel încât menținerea arestării sale apare ca fiind excesivă.
Inculpații recurenți S. V. D. și C. D. I. au criticat încheierea pe motiv că temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea arestării preventive s- au schimbat; au precizat că nu există date din care să rezulte că lăsați în libertate recurenții ar periclita continuarea judecății și nici că s-ar sustrage de la aceasta.
Referitor la ultimul inculpat menționat s-a motivat că nu mai subzistă litera „c"; a art.148 C.p.p. , fiindcă au trecut mai bine de 9 luni de când s-a bănuit că acesta ar pregăti săvârșirea unei noi infracțiuni.
Pericolul social aparent nu a mai fost reflectat de către media în aceleași condiții ca la începerea cercetării judecătorești deoarece faptele nu reprezintă infracțiuni de violență.
Inculpatul recurent S. G. A. a criticat aprecierea instanței că subzistă temeiurile arestării prev. de art. 148 alin.1 lit.c și f C.p.p. fiindcă după 9 luni de arest nu se mai poate aprecia că ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni, iar rezonanța faptelor s-a atenuat.
A solicitat să fie luate în considerare datele sale personale constând în lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că a fost încadrat în muncă și are un minor în întreținere.
Inculpatul recurent M. A. a criticat reținerea temeiului de arestare prev. de art. 148 alin.1 lit.c C.p.p., iar persoana sa nu prezintă pericol socialpentru ordinea publică mai ales că alți doi inculpați aflați într-o situație similară recurentului au fost puși în libertate.
Examinând încheierea atacată prin perspectiva motivelor derecurs invocate Curtea constată următoarele:
Din motivarea încheierii primei instanțe se observă că aceasta a analizat pentru fiecare inculpat în parte indiciile temeinice din care rezultă presupunerea că aceștia ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată. În acest sens a menționat actele materiale de care este bănuit inculpatul V. O. M. precum și contribuția pe care a avut-o la implicarea coinculpaților și la plănuirea detaliată a faptelor, cauzând un prejudiciu de
550.859,41 lei părților civile prin procurarea și utilizarea actelor false de identitate, actelor false ale societăților comerciale, apoi instanța a precizat în ordine indiciile privitoare la inculpații recurenți M. A., C. A. I., F. A. P., S. G., O. C., S. G. A., S. V. D.; ca atare afirmația recurenților că prima instanță s-a rezumat la aprecieri generale nu poate fi primită.
De asemenea, prima instanță a motivat toate temeiurile de arestare și, contrar susținerilor inculpatului recurent S., a precizat în cuprinsul încheierii că privitor la acesta s-a înlăturat temeiul de arestare prev. de art. 148 alin.1 lit.c C.p.p. prin încheierea nr. 1. dată în recurs de către Curtea de
A. C. tot referitor la acest temei de arestare, contrar susținerilor recurenților M. A. și C. A. I., s-au indicat probele constând în procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre aceștia și inculpatul recurent V. din care rezultă că pregăteau comiterea unor alte acte materiale de înșelăciune în dauna S. P. SA G.; se observă că afirmația celor trei recurenți constând în aceea că după nouă luni de arest preventiv nu se mai poate susține acest temei de arestare nu poate fi primită din cauză că inculpații, astfel cum a motivat prima instanță, nu doar că au adoptat drept stil de viață comiterea unor infracțiuni similare, ci veniturile ilicite realizate reprezentau partea cea mai importantă din care se asigura întreținerea lor, astfel încât este rezonabilă presupunerea că, odată puși în libertate, recurenții ar fi tentați să continue obținerea de venituri ilicite fie din activități similare celor pentru care au fost trimiși în judecată, fie din altele tot interzise de lege și incriminate drept infracțiuni.
În ceea ce privește reținerea temeiului de arestare prev. de art.148 alin.1 lit.f C.p.p. prima instanță a motivat în primul rând incidența primei teze a acestui caz de arestare pentru fiecare inculpat în parte, apoi subzistența tezei a doua pentru toți inculpații ceea ce nu contrazice practica C.; critica recurenților referitoare la omisiunea primei instanțe de a analiza contribuția exactă a fiecărui recurent la producerea prejudiciului încercându-se astfel partajarea acestuia nu poate fi acceptată din cauză că stabilirea contribuției exacte ar presupune ca instanța să tranșeze cu ocazia menținerii arestării preventive chiar soluționarea procesului penal, înainte de a termina cercetarea judecătorească.
Afirmația că mass-media și-a pierdut interesul pentru această cauză nu poate constitui un motiv de apreciere a pericolului pe care-l constituie lăsarea în libertate a inculpaților având în vedere că aceștia sunt suspectați de comiterea unor infracțiuni prin modalități care să împiedice descoperirea lor astfel încât în acest caz mass-media nu poate reflecta periculozitatea recurenților.
Motivele invocate referitoare la lipsa antecedentelor penale, existența unor familii bine consolidate și a unor locuri de muncă licite nu pot constitui criterii de apreciere în acest caz a utilității menținerii arestării preventive, fiindcă, aceleași date personale favorabile, în loc să-i determine la adoptareaunor conduite conforme legii, nu i-au împiedicat pe recurenți să desfășoare o activitate minuțios plănuită, despre care există indicii că a fost și foarte elaborată. Tocmai de aceea lăsarea în libertate a inculpaților prin revocarea arestării preventive ar constitui un real pericol pentru comunitate.
În acest sens nu poate fi omis faptul că opinia publică i-a perceput și îi percepe în continuare pe inculpați similar unui grup infracțional ocazional, din datele de la dosar rezultând în mod clar timorarea stârnită în rândul persoanelor care au intrat în contact cu ei.
În mod legal, prima instanță a precizat temeiurile actuale, din cursul cercetării judecătorești, din care rezultă că lăsarea recurenților în libertate ar afecta desfășurarea probatoriului în bune condiții, după cum a analizat efectiv caracterul rezonabil al duratei arestării preventive.
Susținerea recurentului M. A. că situația sa este similară altor doi coinculpați ce au fost puși în libertate nu corespunde realității fiindcă recurentul a fost arestat și i s-a menținut arestarea și pentru cazul prev. de art. 148 alin.1 lit.c C.p.p.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct.1 lit.b C.p.p. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate. Văzând și disp. art. 192 alin.2 C.p.p. PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații V. O. M., S. G., Ș. V. D., F. A. P., C. A. I., S. G. A., M. A. și O. C. A., arestați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 11 august 2011 pronunțata de T. C. Stabilește onorariu avocațial în favoarea Baroului C. în suma de 300 lei, suma ce se va avansa din FMJ, respectiv câte 25 lei onorariu parțial pentru av. Bara S., Torok Erzsebet, B. I., Tudor O. și câte 100 lei pentru av. Maxim A. și Țicudean E. C.. Obligă pe inculpații S. G. A. și S. G. să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare din care, câte 100 lei reprezintă onorariu avocațial. Obligă pe inculpații M. A., Ș. V. D., F. A. P., V. O. M. să plătească în favoarea statului suma de câte 125 lei cheltuieli judiciare din care suma de câte 25 lei reprezintă onorariu parțial. Obligă pe inculpatul O. C. A. și C. A. I. să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei. Definitivă Pronunțată în ședința publica din 24 august 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER V. C. ANA C. M. Ș. M. B. Red.VC Dact.MSz/4 ex. (...) Jud.fond: R.Mornăilă
| ← Decizia penală nr. 554/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1496/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
