Decizia penală nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.1303/R/2011

Ședința publică din 05 septembrie 2011

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE : L. M., JUDECĂTOR JUDECĂTORI : ANA C.

: D. P.

GREFIER : M. V.-G.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. DE PE L. J. C. N. împotriva sentintei penale nr. 943 din 21 iulie 2011 a J. C.-N., privind pe inculpatul P. V. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. B. J. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și depune la dosar un memoriu.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul P. solicită în temeiul art. 385^{15 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. casarea în parte a sentinței penale nr. 943 din 21 iulie 2011 a J. C.-N. în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului P. V. și să se dispună reindividualizarea pedepsei conform criteriilor prev. de art. 72 Cod penal care au fost nesocotite de instanța fondului.}

Susține în totalitate motivele de recurs depuse în scris de parchet.

Raportat la fapta concret comisă de inculpatul P. V., persoana și conduita acestuia, apreciază că pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, chiar în condițiile în care judecata la fond s-a făcut în procedura simplificată prin aplicarea dispozițiilor art. 320^{1 Cod pr.pen., este neîntemeiată și inaptă să răspundă criteriilor prev. de art. 72 Cod penal și art. 52 Cod penal.}

Inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie în condiții de agresivitate sporită a inculpatului atât anterior deposedării de geantă a părții vătămate cât și ulterior, agresivitate inutilă având în vedere că partea vătămată nu a avut posibilitatea, capacitatea și nici intenția de a riposta acțiunii violente a inculpatului.

Conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii nu a fost de natură să justifice o clemență deosebită din partea instanței de judecată și nici conduita anterioară a inculpatului nu a fost una corespunzătoare având în vedere că din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta a suferit și alte condamnări în perioada minorității, pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului și de tâlhărie, aspect care în opinia sa trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată în prezenta cauză.

Chiar dacă art. 320^{1 Cod pr.pen. prevede reducerea limitelor de pedeapsă, apreciază că instanța trebuie să procedeze la individualizarea judiciară a pedepsei potrivit criteriilor prev. de art. 72 Cod penal.}

Aplicarea unei pedepse egale cu minimul special ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 320^{1 Cod penal nu satisface cerințele prevăzute de art. 72 Cod penal, motiv pentru care solicită să se constate că sunt justificate și întemeiate criticile parchetului formulate prin motivele de recurs și în consecință să se procedeze la majorarea pedepsei aplicate inculpatului, deducerea din pedeapsa ce se va aplica durata reținerii preventiv, începând cu data de (...) și până la zi.}

Să se constate că, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Apărătorul inculpatului P. V., av. B. J. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de P. de pe lângă J. C. N. și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 943 din 21 iulie 2011 a J. C.-N..

Apreciază că, criticile parchetului nu sunt reale având în vedere că instanța de fond în mod concret și corect a reținut starea de fapt reținută în rechizitoriu și pe care inculpatul a recunoscut-o. Inculpatul a comis o infracțiune de furt prin violență, într-un loc public, ceea ce se reflectă în încadrarea juridică a faptei, respectiv tâlhărie în formă calificată.

Inculpatul a beneficiat de dispozițiile art. 320^{1 Cod pr.pen. și în consecință instanța a redus pedeapsa la 3 ani și 4 luni și nu a beneficiat de altă clemență din partea instanței de fond.}

Mai arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, iar partea vătămată și-a recuperat bunurile de care a fost deposedată.

Cu privire la susținerea parchetului în ceea ce privește perseverența infracțională a inculpatului, solicită să se rețină că inculpatul a mai comis infracțiuni în perioada minorității, în urmă cu 10 ani, fapte pentru care a fost condamnat.

Pentru aceste, motive solicită respingerea ca nefondat a recursului. Cu onorar din FMJ.

Inculpatul P. V., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței și arată că a comis fapta suspusă judecății întrucât nu a avut un loc de muncă. Anterior a lucrat la SC P. SRL, însă i s-a redus postul.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.943 din data de 21 iulie 2011 a J. C.-N. în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.c) Cod penal in conditiile art.320/1 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. V. (arestat în prezenta cauză) fiul lui I. și V., născut la data de (...) în mun C.-N., jud.C., cu domiciliul în sat M. com Chiochis nr.72 jud.Bistrita Năsăud, cetătean român, studii medii, fără loc de muncă, CNP

1., la 3. și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma agravată.

În temeiul art.71 alin.2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitiul dreptului prev de art.64 lit.a) teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.88 alin.1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la (...) la zi și în temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.

În temeiul art.14 și art.346 Cod procedură penală cu referire la art.998 cod civil s-a admis in parte actiunea civilă formulată de partea vătămată B. E. M., cudom în mun.C.-N., str.C. nr.28/30 ap.18 jud.C. și a fost obligat inculpatul la plata in favoarea părții civile a sumei de 200 Ron cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art.191 alin.1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 120 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 Ron reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 70 Ron cheltuielile efectuate pe parcursul cercetării judecătorești.

În temeiul art.189 alin.2 Cod procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu se avansează din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. C.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr.5681/P/2011 din data de (...) înregistrat pe rolul J. C.-N. sub nr.18068/211/(...) s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P. V. sub acuzația săvârșirii infracțiunii de „. prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că, în data de (...) in jurul orei 13,30 in timp ce se afla pe o alee de pe dealul C. din mun.C.-N., a acostat partea vătămată B. E. M., i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul in față, a trântit-o la pământ, a deposedat-o de poseta pe care o avea pe mână prin smulgere, după care a mai lovit-o de câteva ori și a fugit cu poseta acesteia, in care se aflau bani, acte si un telefon mobil Nokia 7310, cauzându-i astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale și un prejudiciu total de aproximativ 4.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului P. V. (f.55-57 dosUP), proces verbal de consemnare a plângerii (f.8dos UP), proces verbal de cercetare la fata locului din data de (...) și plansele fotografice aferente(f.9-14 dosUP), declaratia părtii văătmate B. E. M. (f.15-17 dosUP), înscrisuri reprezentând actele de proveniență a telefonului mobil sustras(f.18-19 dosUP), raportul de constatare medico legală nr.4362/II/a/123/(...)(f.22 dosUP), plansele fotografice efectuate cu prilejul examinării părtii vătămate la data de (...) (f.23-28 dosUP), declaratiile martorilor I. S. D. (f.30-31 dosUP), D. M. (f.32 dosUP), C. O. L. (f.33-34 dosUP), raport de efectuare a portretului robot nr.421732/(...) (f.41-48 dosUP), proces verbal de recunoastere din grup și plansele fotogtafice efectuate cu ocazia recunoasterii din grup(f.49-54dosUP), procese verbale incheiate de organul de cercetare penală(f.20, f.54 dosUP), dovezile de ridicare predare bunuri sustrase (f.60-61 dosUP), cazierul judiciar al inculpatului (f.62-63), sentinta penală nr.414/(...) a T.ului C. pronuntată in dosar nr.7628/2001 (f.64-66 dosUP), ordonanta de SUP a P. de pe lângă Judecătoria Turda din data de (...)(f.67-68) și ordonanta de SUP a P. de pe lângă Judecătoria Turda din data de (...) (f.69-70 dosUP), proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.76 dosUP).

La data de (...) împotriva numitului P. V. s-a început prin rezoluția organelor de cercetară penală urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal, confirmată la data de (...) prin rezoluția procurorului.

La data de (...) s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva susnumitului sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal, la data de (...) împotriva acestuia fiind luată de către organele de cercetare penală măsura preventivă a reținerii pentru o durată de 24 de ore, la data de (...) prin încheierea penală nr.57/C/A/(...) judecătorul din cadrul

J. C.-N. luând împotriva inculpatului măsura arestării preventive pentru a durată de 15 zile.

În faza de urmărire penală inculpatul a negat comiterea faptei sub aspectul căreia s-au desfăsurat cercetări penale impotriva sa.

P. vătămată B. E. M. s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de

2. reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase si nerecuperate.

În faza cercetării judecătorești prezent personal în fața instanței inculpatul a declarat că dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate a judecății reglementată de dispozițiile art.320/1 C.pr.pen., recunoscând în totalitate săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, nemaisolicitând administrarea altor probe decât cele din faza de urmărire penală pe care și le-a însușit (proces verbal f.27 dos I), in sedința publică din data de (...) instanța incuviintând cererea formulată de inculpat si dispunând solutionarea cauzei potrivit procedurii speciale a recunoasterii de vinovătie.

Prin inscrisul comunicat la dosarul cauzei la data de (...)(f.25 dosI) partea vătămată a arătat că isi mentine constituirea de parte civilă solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 400 Ron reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase si nerecuperate, respectiv banii sustrasi, contravaloarea bijuteriilor și a gentii sustrase.

S-a solicitat IPJ C. fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului, atașată la dosarul cauzei (f.22-23dos I).

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririipenale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de (...) in jurul orei 13,00 partea vătămată B. E. M. se afla pe dealul C. din mun.C.-N. pentru a admira panorama orasului. La un moment dat in timp ce stătea pe balustrada din beton, purtând o conversatie telefonică, a observat la mică distantă pe inculpat, căruia nu i-a acordat prea mare atentie. În timpul convorborii telefonice partea vătămată a afirmat că mai rămâne in locul care se află aproximativ 2 minute, după care va pleca.

În acest moment inculpatul, care observase pe bratele părtii vătămate geanta acesteia, s-a apropiat rapid de partea vătămată, din spate, a prins-o cu bratul de gât și a tras-o de pe balustradă, trântind-o la pământ. P. vătămată nu a avut nici o reactie datorită socului produs fiind luată prin surprindere insă inculpatul a inceput să o lovească repetat cu pumnul in cap și in față. Datorită spaimei și socului partea vătămată nu a putut strigă după ajutor reactia acesteia fiind aceea de a-si acoperi fata cu mâinile pentru a se proteja de loviturile primite de la inculpat. P. de miscarea bratelor părtii vătămate inculpatul a smuls acesteia geanta din mîini, a mai aplicat câteva lovituri cu pumnul in cap părtii vătămate, după care a fugit de la fata locului cu bunul sutras in care se găseau bani, acte și un telefon mobil marca Nokia 7310, in valoare totală de 4.

În continuare inculpatul s-a depasat in mun.Aiud jud.Alba unde a oferit spre vânzare telefonul sustras prin violentă martorului I. S. D. aflat impreună cu prietenul său numitul C. O. L., in standul de taximetrie situat la iesirea din piata agroalimentară din mun.Aiud. Pentru a se asigura că telefonul se află in stare de functionare martorul I. S. D. a cerut prietenului său care il insotea să introducă in aparat o cartelă SIM. In acest sens martorul C. O. L. a introdus in telefonul mobil cartea cu nr. de apel 0753389051, iar martorul I. S. D. văzând că telefonul functionează a plătit inculpatului suma de 25 lei inschimbul telefonului. Ulterior, martorul I. S. D. a oferit telefonul achizitionat logodnicei sale, martora D. M., persoana la care a si fost localizat telefonul, astfel cum rezultă din procesul verbal incheiat in acest de către organele de cercetare penală la data de (...) (f.54 dosUP), și de la care a fost ridicat și predat părtii vătămate, pe bază de dovadă (f.60-61 dos.UP).

Potrivit raportului de constatare medico legală nr.4362/II/a/123/(...) efectuat in cauză de către IML C. N. s-a stabilit că leziunile corporale au putut fi produse victimei prin lovire cu un corp dur, acestea putând data din (...), sinecesitând pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale, fiind localizate la nivelul fetei și al mânii stângi (f.22 dosUP). Sub acest aspect concluziile raportului se coroborează cu aspectele reliefate din plansele fotografice efectuate cu prilejul examinării fizice a părtii vătămate la data de (...) imediat după comiterea faptei, respectiv echimozele existente la nivelul fetei și a mâinii stângii (f.24-28dosUP).

În cauză s-a efectuat o recunoastere din grup la data de (...) de către partea vătămată, care in prezenta martorului asistent Sălăjan Falviu și Mesa S. N. a recunoscut in mod indubitabil inculpatul dintr-un număr de patru persoane suspecte prezentate spre recunoastere astfel cum rezultă din procesul verbal incheiat la aceeasi dată și plansele fotografice aferente (f.49-53 dosUP).

Chiar dacă in faza de urmărire penală inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, in fata instantei de judecată cu prilejul verificării legalitătii si temeiniciei măsurii arestului preventiv și cu prilejul solutionării pe fond a cauzei, acesta a arătat că el este cel care a comis fapta din data de (...), sustrăgând din posesia părtii văătmate poseta acesteia aplicându-i acesteia mai multe lovituri in zona fetei. Imediat după comiterea faptei, inculpatul a aruncat poseta intr-un sant de pe C. iar telefonul mobil l-a vândut unui taximetrist.

Fapta și vinovătia inculpatului a rezultat dincolo de orice indoială rezonabilă din declarațiile inculpatului date în faza judecății, când a recunoscut săvârșirea faptei, care se coroborează cu declarațiile părtii vătămate B. E. M., ale martorilor D. M., I. S. D. și C. O. L., ultimii doi recunoscând persoana care le-a vândut telefonul mobil ca fiind incupatul, concluziile raportului de constatare medico legal, procesul verbal de cercetare la fata locului și cel de recunoastere din grup și plansele fotografice aferente, procesele verbale intocmite de către organele de cercetare penală.

În drept, fapta inculpatului P. V., care in data de (...) in jurul orei 13,30 in timp ce se afla pe o alee de pe dealul C. din mun.C.-N., a acostat partea vătămată B. E. M., i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul in față, a trântit-o la pământ, a deposedat-o de poseta pe care o avea pe mână prin smulgere, după care a mai lovit-o de câteva ori și a fugit cu poseta acesteia, in care se aflau bani, acte si un telefon mobil Nokia 7310, cauzându-i astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale și un prejudiciu total de aproximativ 400 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlhărie in forma agravată prev și ped de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal.

Elementul material al faptei l-a reprezentat luarea bunurilor mobile din posesia persoanei vătămate prin folosirea violenței iar forma de vinovație cu care a fost săvârșită fapta este intenția directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct 1 lit. a din Codul penal, inculpatul prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Totodată, din probatoriul administrat, reiese scopul însușirii pe nedrept a bunurilor mobile acela al apropriațiunii, precum și lipsa consimțământului persoanei vătămate, nefiind probat acordul acesteia.

Reținerea circumstanței agravante prev de art.211 alin.2 lit.c) Cod penal s-a justificat prin aceea că fapta a fost comisă de către inculpat într-un loc public în accepțiunea art.152 lit.a) Cod penal.

Pentru considerentele anterior expuse, reținând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod penal, în temeiul art.345 alin.2 din C.pr.pen. instanța l-a condamnat pe inculpatul P. V. sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie în forma agravată prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal.

Dispozițiile legale care incriminează infracțiunea de tâlhărei prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit.c) Cod penal ce face obiectul prezentei cauze stabilesc că săvârșirea acestei fapte penale se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 ani.

În situația judecării pricinii penale potrivit procedurii simplificate a

„pledoariei de vinovăție";, cum este situația speței dedusă judecății de față, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art.320/1 alin.7 C.pr.civ. inculpatul, în caz de condamnare beneficiază de cauza legală de reducere cu 1/3 a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege (limitele speciale de pedeapsă devenind în acest caz, de la 3 ani și 4 luni la 13 ani și 6 luni).

Totodată, la individualizarea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită instanța, în conformitate cu art.72 din C.pen. a avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite apreciat ca fiind unul relativ ridicat raportat la modalitatea de comitere a faptei pe timp de zi, prin urmărirea victimei si acostarea acesteia in loc public, la valoarea totală a prejudiciului produs, respectiv, suma de 400 lei, parte din el recuperat prin restituirea telefonului mobil sustras, în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ceea ce priveste persoana inculpatului s-a retinut că acesta a mai fost anterior condamnat tot pentru comiterea unei infractiuni de tîlhărie, chiar dacă in timpul minoritătii, si sanctionat prin aplicarea a două amenzi administrative pentru comiterea infractiunii de furt calificat și violare de domiciliu. A. retinem că, cu toate că inculpatul a beneficiat de clementa organelor judiciare acesta a continuat să comită infractiuni, chiar mai grave, ceea ce denotă in opinia noastră că, pe de o parte santiunile aplicate nu si-au atins scopul, iar pe de altă parte că inculpatul nu a părăsit mediul infractional, dovedind astfel perseverentă infractională.

Pe cale de consecintă instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie in forma agravată prev și ped de art.211 alin.1, alin.2 lit.c) Cod penal, apreciind că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care să corespundă scopului pedepsei edictat de art.52 Cod penal.

În temeiul art.71 alin.1 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prev de art. 64 lit.a) teza II Cod penal, constatînd, fată de natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei principale aplicate.

În temeiul art.350 Cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului constatând că, față de probatoriul cauzei și solutia de condamnare pronuntată, temeiurile avute in vedere la luarea măsurii nu au dispărut, acestea regăsindu-se in art.148 lit.f) Cod procedură penală, mentinerea măsurii fiind pe deplin justificată in raport cu prevederile legale invocate coroborate cu cele art.5 ale Conventiei EDO, și că lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Din aceeasi perspectivă, s-a retinut că mentinerea stării de arest a inculpatului se justifică prin prisma prezentei hotărîri provizorii de condamnare in scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art.5 par.1 din Conventia EDO(cauza Tommasi vs Franta și cauza Vemhoff vs Germaniei).

În temeiul art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de (...) la zi.

În ceea ce priveste latura civilă s-a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă initial, in faza de urmărire penală dar si in fata instantei de judecată cu suma totală de 400 Ron reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase: geanta telefonul mobil Nokia 7310, acte de identitate, pietre semipretioase și card BCR precum și suma de 20 lei. In faza de urmărire penală partea civilă a mentionat in mod expres in declaratia sată in fata procurorului la data de (...) că, intrucât i s-a predat pe bază de dovadă telefonul mobil sustras intelege să isi restrângă pretentiile la suma de 200 Ron (f.16 dosUP).

Pe cale de consecintă, în temeiul art. 14, 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.998 Cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă B. E. M. urmând a obliga inculpatul la plata în favoarea părții civile a sumei de 2. cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, reținând că prin fapta sa ilicită comisă cu intenție directă s-a produs în mod nemijlocit un prejudiciu în patrimoniul părții civile constituind contravaloarea bunurilor sustrase și nerestituite acesteia, constatând că sunt întrunite condițiile instituite de art. 998 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului (fapta ilicită, prejudiciul produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția acestuia), retinând de asemenea împrejurarea că inculpatul a achiesat la pretențiile civile formulate.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând admiterea recursului în baza art.385¹, art.385^{9 pct.14 Cod procedură penală și condamnarea inculpatului P. V. la pedeapsa închisorii în cuantum sporit și cu executare în regim de detenție.}

S-a arătat că pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, chiar în condițiile în care judecata la fond s-a făcut în procedura simplificată prin aplicarea dispozițiilor art. 320^{1 Cod pr.pen., este neîntemeiată și inaptă să răspundă criteriilor prev. de art. 72 Cod penal și art. 52 Cod penal.}

Inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie în condiții de agresivitate sporită atât anterior deposedării de geantă a părții vătămate cât și ulterior, agresivitate inutilă având în vedere că partea vătămată nu a avut posibilitatea, capacitatea și nici intenția de a riposta acțiunii violente a inculpatului.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei,conform prevederilor art.385^{14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nueste fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.}

A., se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.

A rezultat din ansamblul probator că in data de (...) in jurul orei 13,30 in timp ce se afla pe o alee de pe dealul C. din C.-N.,inculpatul P. V. a acostat-o pe partea vătămată B. E. M., i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul in față, a trântit-o la pământ, a deposedat-o de poșeta pe care o avea pe mână prinsmulgere, după care a mai lovit-o de câteva ori și a fugit cu poșeta acesteia, in care se aflau bani, acte si un telefon mobil Nokia 7310, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale și un prejudiciu total de aproximativ 400 lei.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului P. V. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.

Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 C.

La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., respectiv pericolul social concret al faptei săvârșite apreciat ca fiind unul relativ ridicat raportat la modalitatea de comitere a faptei pe timp de zi, prin urmărirea victimei si acostarea acesteia in loc public, la valoarea totală a prejudiciului produs, respectiv, suma de 400 lei, parte din el recuperat prin restituirea telefonului mobil sustras, în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ceea ce privește persoana inculpatului s-a reținut că acesta a mai fost anterior condamnat tot pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, chiar dacă in timpul minorității, si sancționat prin aplicarea a două amenzi administrative pentru comiterea infracțiunii de furt calificat și violare de domiciliu, continuând astfel să comită infracțiuni, chiar mai grave, cu toate că inculpatul a beneficiat de clementa organelor judiciare ceea ce denotă că, pe de o parte sancțiunile aplicate nu si-au atins scopul, iar pe de altă parte că inculpatul nu a părăsit mediul infracțional, dovedind astfel perseverentă infracțională.

În consecință, instanța de fond, în raport de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, a aplicat inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie in forma agravată prev. și ped. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c Cod penal, pedeapsă pe care și curtea o consideră adecvată pentru atingerea scopului pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal.

Chiar dacă inculpatul posedă antecedente penale, se observă că acestea privesc o faptă de tâlhărie comisă în perioada minoratului, faptă ce nu a prezentat o gravitate deosebită, pentru îndreptarea inculpatului fiind suficientă aplicarea unei măsuri educative, aceea a internării într-un centru de reeducare, nefiind necesară aplicarea unei pedepse.

Pentru cele două fapte de violare de domiciliu și furt calificat inculpatului i s-a aplicat în anul 2009, respectiv în anul 2010, sancțiunea amenzii administrative, ceea ce denotă lipsa gradului de pericol social al unei infracțiuni pentru faptele comise, prin conținutul lor concret acestea fiind în mod vădit lipsite de importanță.

Prin urmare simpla antecedență penală a inculpatului nu justifică aplicarea unui tratament sancționator mai aspru, în cazul concret antecedența penală neconturând o periculozitate deosebită a inculpatului, iar pentru atingerea scopului pedepsei prezentând importanță și asigurarea unui just echilibru între gravitatea faptei comise și pedeapsa aplicată, o pedeapsă excesivă având un efect contrar celui urmărit de art.52 Cod penal.

Curtea conchide că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepsei, ținând seama de toate particularitățile cauzei, de circumstanțele reale șipersonale incidente, motiv pentru care, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, va respinge în baza art.385^{15 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de către P. DE PE L. J. C. N. împotriva sentinței penale nr. 943 din 21 iulie 2011 a J. C.-N..}

Potrivit articolului 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui

Justiției.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. J. C. N. împotriva sentintei penale nr. 943 din 21 iulie 2011 a J. C. N..

Potrivit articolului 88 Cod P. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 septembrie 2011.

PREȘEDINTE	JUDECĂTORI	GREFIER
L. M. ANA C. D. P.	M. V.-G.

Red.L.M./CAN (...)/4 ex. Jud.fond:T.L.P.-Pușcaș

← Decizia penală nr. 74/2011, Curtea de Apel Cluj		Încheierea penală nr. 92/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj