Decizia penală nr. 1285/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.1285/R/2011

Ședința publică din 31 august 2011

I. constituită din :

PREȘEDINTE : V. V. A.,

JUDECĂTORI : A. D. L.

: V. C.

GREFIER : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. : V. G.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. O., împotriva deciziei penale nr.208/A/2011, pronunțată în dosar nr. (...)* al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.de art.215 alin.1,23 C.al cu aplic.art.37 lit.b C.al.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. O. aflat în stare de arest asistat de av.Dobai G. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, av.Driha D., ambele din cadrul Baroului C., cu delegații avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind părțile civile G. T. și M. I.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, reducerea pedepsei aplicate raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei. Inculpatul a înțeles consecințele faptei sale iar prejudiciul cauzat părții civile U. I. a fost recuperat. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul P. solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate apreciind că pedeapsa rezultantă este una corect individualizată. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul R. O., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului în sensul reducerii pedepsei aplicate ținând cont de faptul că prejudiciul a fost recuperat față de una dintre părțile civile.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 653/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. (...), în temeiul art. 334 C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului H. J., în sensul reținerii dispozițiilor art. 37 lit. a C., pentru fiecare din cele două infracțiuni, în loc de dispozițiile art. 37 lit. b C.;

- în temeiul art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. a fost condamnat inculpatul H. J., la o pedeapsă de 4 ani 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

- în temeiul art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. a fost condamnat inculpatul H. J., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

- în temeiul art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b C. s-a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare;

- în temeiul art. 37 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă mare postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr.

173/(...) a Curții de A. C.

- în temeiul art. 61 C. s-a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.

304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr.

173/(...) a Curții de A. C. și s-a contopit restul rămas neexecutat de 515 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani 4 luni, rezultând pedeapsa cea mai grea de

4 ani 4 luni închisoare;

- în temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii;

- în temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului R. O. ca urmare a extinderii procesului penal din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 C.,. în complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C., raportat la art. 215 al. 1,2,3 C.

- în temeiul art. 215 al. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. a fost condamnat inculpatul R. O., la o pedeapsă de 4 ani 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

- în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. a fost condamnat inculpatul R. O., la o pedeapsă de

3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune;

- în temeiul art. 37 lit. b C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

204/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr.

166/(...) a ICCJ;

- în temeiul art. 14, 346 al. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de

3.000 lei și 220 euro către partea civilă U. (I.) I.;

- în temeiul art. 14, 346 l. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm.

C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de

1.000 euro către ;

- în temeiul art. 14, 346 al. 1 C.pr.pen., coroborat cu art. 998 și urm.

C.civ. au fost obligați inculpații H. J. și R. O. în solidar la plata sumei de

1.600 euro către partea civilă G. T.

- în temeiul art. 191 al. 1 și 2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat;

- în temeiul art. 189 C.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu

Abrudan I. Petruța, pentru asistența juridică acordată inculpatului H. J. în sumă de 300 lei și onorariul apărătorului din oficiu Ploscar L. M. pentru asistența juridică acordată inculpatului R. O. în sumă de 150 lei s-a avansată din FMJ.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în data de (...) partea vătămată I. I. a formulat o plângere penală prin care a reclamat faptul că, în data de (...), a încredințat autoturismul marca Peugeot

406 cu nr. de înmatriculare G. BP S. unor persoane pe care le-a cunoscut în urma unui anunț la mica publicitate, care s-au oferit să-i faciliteze procedura de înmatriculare a acestuia. P. vătămată a menționat în cuprinsul plângerii că a predat autoturismul împreună cu actele de proprietate și sumele de 3.000 lei și 200 euro celor două persoane care s-au recomandat ca fiind „. E. - patronul hotelului P. și „M. O. - polițist la S. P. R.. P. vătămată a arătat că aceștia nu i-au restituit autoturismul și nici sumele de bani predate.

Cu ocazia audierii, partea vătămată a declarat că a dat un anunț la mica publicitate în ziarul „Piața de la A la Z"; din care rezulta că oferă spre vânzare țuică de prune, în data de (...), stabilind o întâlnire cu o persoană care s-a arătat interesată să cumpere o cantitate mai mare din băutura respectivă. P. vătămată a arătat că s-a întâlnit cu persoana respectivă care s-a recomandat a fi „. E. - patron al hotelului P., la terasa Mc D. din cartierul M., iar în urma discuțiilor purtate acesta s-a oferit să-i faciliteze închirierea sălii restaurantului „P., aflând de la aceasta că intenționează să se căsătorească. P. vătămată a menționat că bărbatul respectiv, identificat ulterior în persoana inculpatului H. J., i-a sus că este asociat cu 57% din acțiuni la „. P. și că rezervarea sălii restaurantului este o simplă formalitate, susținând de asemenea că are nevoie de o cantitate mai mare de țuică pentru data de (...), când la restaurant va avea o întâlnire cu cei de la fabrica N. din Jucu. P. vătămată a arătat că i-a spus inculpatului că are nevoie de bani pentru înmatricularea unui autoturism, iar acesta s-a oferit să o ajute, susținând că are o cunoștință la poliție, care a ajutat-o și pe soția lui să-și înmatriculeze un autoturism marca Jeep.

Din declarația părții vătămate a rezultat că aceasta a convenit cu inculpatul H. J. să se întâlnească ulterior pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect țuica de prune și pentru încheierea unui contract privind rezervarea restaurantului. P. vătămată a fost sunată în data de (...) de inculpatul H. J. care i-a cerut să se întâlnească la pizzeria „. R., situată pe str. C. în C.-N., deoarece a luat legătura cu persoana care lucrează la poliție și care putea să îi faciliteze înmatricularea autoturismului.

În jurul orelor 12.00, partea vătămată s-a întâlnit în localul respectiv cu inculpatul H., după care s-au deplasat în curtea sediului P. Rutiere de pe strada C. pentru a se întâlni cu polițistul respectiv, împreună cu acesta revenind în pizzeria San Remo. În urma discuțiilor purtate, partea vătămată a aflat că pentru înmatricularea mașinii trebuie să achite taxele de înmatriculare în valoare de 800-850 euro.

În aceeași zi, partea vătămată s-a întâlnit cu persoana care s-a recomandat ca fiind polițist, identificată ulterior în persoana inculpatului R.

O., și i-a predat acestuia suma de 3.000 lei și actele mașinii în original și în copie. P. vătămată a susținut că l-a văzut pe inculpat discutând ceva cu un polițist îmbrăcat în uniformă. In cursul aceleiași zile, partea vătămată a fostcontactată de inculpatul R. O., care i-a sus că va trebui să îi predea și mașina pentru că trebuia refăcută autentificarea omologării de către RAR C., stabilind cu acesta o întâlnire în parcarea magazinului „Billa";. Din declarația părții vătămate a rezultat că l-a anunțat pe inculpatul H. J. despre solicitarea inculpatului R. O., iar acesta s-a prezentat la întâlnirea din parcarea magazinului „Billa"; fiind deranjat de faptul că nu a fost anunțat de inculpatul R. O. că urma să preia autoturismul. Mașina a fost lăsată de partea vătămată inculpatului H. J., acesta promițându-i că o va preda polițistului O. pentru efectuarea demersurilor de înmatriculare.

In data de (...) partea vătămată a fost sunată de „. O. care i-a adus la cunoștință că a plătit taxa de primă înmatriculare, dar nu i-au ajuns banii, fiind nevoit că completeze suma de bani primită cu 220 euro, bani pe care i- a primit de la „. (inculpatul H. J.). P. vătămată a predat suma de 220 euro unei persoane care s-a prezentat cu numele „. pentru a-i fi înmânată inculpatului H. J. U., inculpatul H. J. i-a cerut părții vătămate să-i vândă 20 litri de țuică și pentru preluarea acesteia a fost trimisă numita „., identificată ulterior în persoana martorei Z. M., fără a-i fi achitat prețul aferent.

In zilele următoare, partea vătămată a luat legătura telefonic de mai multe ori cu cei doi bărbați despre care credea că sunt patronul H.ului „P., respectiv polițistul din cadrul P. Rutiere, solicitându-le să-i restituie autoturismul și sumele de bani predate în vederea înmatriculării acestuia, precum și să-i achite contravaloarea celor 20 litri țuică de prune. P. vătămată a înregistrat o parte din convorbirile purtate cu cei doi inculpați și cu numita „. și a pus înregistrările la dispoziția organelor de poliție, care au procedat la transcrierea lor.

P. vătămată a declarat în cursul judecății că și-a dat seama că ceva nu este în regulă în momentul în care cei doi i-au invocat diferite motive pentru a o convinge că nu pot să-i predea autoturismul și a sunat la H. P. unde a discutat cu numitul P. F., despre care a aflat că este administratorul acestuia. P. vătămată a susținut că numitul P. F. i-a spus că fratele său se numește P. E. care era o cu totul altă persoană decât cea cu care discutase despre înmatricularea autoturismului. P. vătămată a arătat că s-a deplasat împreună cu P. F. la poliție unde a sesizat cele întâmplate.

In cursul urmăririi penale, părții vătămate i-au fost prezentate planșe fotografice în prezența martorilor asistenți Drăgănescu Valeriu și Boldi Călin, aceasta recunoscându-l pe inculpatul H. J. ca fiind cel care s-a recomandat

„. E. - patron al H.ului P. și pe inculpatul R. O. care s-a recomandat ca fiind „. - polițist la P. R. C..

Inculpatul H. J. a fost recunoscut și de martorul U. H., prietenul părții vătămate care a însoțit-o pe aceasta la întâlnirea ce a avut loc la restaurantul Mc D. din C.-N..

M. U. H. a declarat cu ocazia audierii că a însoțit-o pe I. I. la restaurantul Mc D. unde aceasta urma să se întâlnească cu patronul hotelului P.. M. a arătat că la întâlnire a apărut un bărbat care s-a recomandat cu numele de P. E. și care le-a promis că le va rezolva închirierea sălii pentru nunta pe care intenționau să o organizeze în anul

2009. Din discuțiile purtate acesta a aflat că partea vătămată dorește să vândă țuică pentru că avea nevoie de bani în vederea înmatriculării unui autoturism. M. a arătat că numitul P. E. le-a promis că poate rezolva înmatricularea mașinii pentru suma de 1.000 euro. M. a declarat că partea vătămată i-a solicitat un împrumut de 3.000 lei pentru a rezolva cu înmatricularea mașinii, aflând că urma să predea această sumă de bani numitului P. E. M. a aflat de la partea vătămată evenimentele petrecuteulterior, respectiv faptul că a predat suma de bani persoanei care s-a dat drept polițist la circulație, acestuia fiindu-i predată mașina marca Peugeot și actele aferente. M. a aflat că părții vătămate i s-a cerut ulterior suma de 220 euro pe care i-a trimis-o numitului P. E. prin intermediul unei persoane pe nume „.. M. a relatat în cuprinsul declarației o parte din discuțiile pe care partea vătămată le-a avut cu „. E. și polițistul O. pentru a-i convinge pe aceștia să-i restituie autoturismul.

In cursul urmăririi penale, inculpatul H. J. a declarat că a cunoscut-o pe partea vătămată prin intermediul unui anunț la mica publicitate, contactând-o telefonic pe aceasta și pretinzând că este interesat să cumpere o cantitate mare de țuică de prune. Inculpatul a recunoscut că s-a recomandat „. - directorul H.ului P. și a stabilit o întâlnire cu partea vătămată la restaurantul Mc D., iar cu ocazia discuțiilor a convenit cu partea vătămată să cumpere 20 litri țuică cu suma de 600 lei pe care urma să o achite ulterior. Inculpatul a declarat că a aflat de la partea vătămată că dorește să-și înmatriculeze un autoturism marca Peugeot și s-a oferit să o ajute spunându-i că are un prieten care lucrează la P. R.. Inculpatul a arătat că săptămâna următoare s-a întâlnit cu partea vătămată în incinta Pizzeriei „. R., situată pe strada C. din C.-N., de unde s-au deplasat pe strada C. pentru a se întâlni cu R. O., cu care s-a înțeles în prealabil să obțină niște bani de la partea vătămată. Inculpatul a menționat că R. O. i-a cerut părții vătămate actele autoturismului și i-a spus că înmatricularea acestuia ar costa-o în jur de 1.000 euro, stabilind o întâlnire ulterioară în aceeași zi pentru a primi banii și actele autoturismului în original. Inculpatul a declarat că împreună cu R. O. s-a întâlnit în același loc cu partea vătămată, iar aceasta i-a înmânat lui R. actele autoturismului și suma de 3000 lei. Inculpatul a arătat că a împărțit cu R. O. suma de bani primită de la partea vătămată. Inculpatul a menționat că în seara aceleași zile a fost sunat de partea vătămată care i-a spus că R. O. i-a cerut să se întâlnească cu el în fața magazinului Billa pentru a-i preda autoturismul. A. a arătat că s-a deplasat la locul întâlnirii și a convenit cu partea vătămată să îi lase lui autoturismul urmând ca el să-l predea polițistului O. pentru a-l duce la R. A doua zi împreună cu R. O. a vândut mașina unui cetățean de etnie romă G. N. în schimbul sumei de 1.600 euro pe care a împărțit-o cu inculpatul R. Inculpatul a arătat că recunoaște și regretă sincer fapta săvârșită și că se angajează să recupereze prejudiciul cauzat părții vătămate.

In cursul judecății, inculpatul a menționat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală.

Inculpatul R. O. a declarat în cursul urmăririi penale că a cunoscut-o pe partea vătămată prin intermediul inculpatului H. E. care l-a sunat și l-a întrebat dacă nu are posibilitatea să o ajute pe o nepoată pe nume „. să-și înmatriculeze un autoturism, stabilind o întâlnire în curtea sediului P.

Rutiere pe str. C. din C.-N.. Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu H. E. și „. care i-a explicat că este deținătoarea unui autoturism marca Peugeot 406 și că dorește să-l înmatriculeze, cerându-i acesteia actele autoturismului și suma de 3000 lei. Inculpatul a recunoscut că a primit de la partea vătămată actele mașinii în original și în copie, precum și suma de 3000 lei. Inculpatul a arătat că în aceeași zi s-a deplasat pe str. C. la reședința lui H. E., unde acesta i-a dat suma de 1.300 lei din banii primiți de la partea vătămată, sumă care reprezenta partea sa, inculpatul menționând că s-a înțeles în prealabil cu H. E. să o lase pe „. fără bani. Inculpatul a declarat că a aflat de la H. E. că intenționează să vândă autoturismul, iar după câteva zile a fost anunțat că a găsit un client de etnie romă, fiind de față la momentul în carecei doi au discutat despre vânzare. Inculpatul a menționat că târgul a avut loc în curtea locuinței lui H. E. de pe strada C. fără să cunoască suma de bani pe care acesta a primit-o de la cumpărătorul G. N., arătând că el a primit din vânzare suma de 800 euro. D. încheierea tranzacției la solicitarea cumpărătorului a condus autoturismul până la domiciliul acestuia de pe str. T. Inculpatul a menționat că nu s-a prezentat ca fiind polițist cu ocazia întâlnirilor avute cu partea vătămată, ci doar a lăsat să se înțeleagă acest lucru. A. a recunoscut că a purtat mai multe convorbiri telefonice cu partea vătămată după consumarea faptei, scopul convorbirilor fiind să o liniștească pe aceasta.

Tot în cursul judecății, inculpatul a revenit parțial asupra declarației, încercând să acrediteze ideea că nu a avut nicio înțelegere cu inculpatul H. J. de a o induce în eroare pe partea vătămată, susținând că după ce a primit actele mașinii și suma de 3000 lei a fost sunat de inculpatul H. care i-a cerut banii și actele, spunându-i că nepoata lui s-a răzgândit și că nu mai dorește să-și înmatriculeze autoturismul. In legătură cu vânzarea mașinii familiei G., inculpatul a arătat că a fost sunat de inculpatul H. J. care i-a cerut să vină la locuința lui pentru a conduce autoturismul nepoatei sale din acel loc până la locuința lui G. T., spunându-i că a vândut autoturismul. Inculpatul a arătat că a aflat de la H. J. că a primit pentru mașină suma de

1.600 euro fără ca el să primească o parte din acești bani. Inculpatul a menționat că știa în momentul în care inculpatul H. J. a vândut mașina familiei G. că acest autoturism nu era al lui, ci al fetei respective, susținând că a fost încheiat un contract între inculpatul H. și membrii familiei G..

Inculpatul a arătat că nu este adevărat că ar fi primit suma de 800 euro din vânzarea autoturismului și a susținut că a fost de acord să declare în faza de urmărire penală acest lucru pentru că așa i s-a cerut de inculpatul H. J. ca să nu pară atât de vinovat în fața nepoatei lui.

P. vătămată G. T. a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul H. J. care i-a oferit spre vânzare un autoturism cu suma de 3.000 euro, asigurând-o că actele mașinii sunt în regulă și că autoturismul nu este furat. P. vătămată a arătat că a convenit cu inculpatul să cumpere autoturismul cu suma de

1600 euro, mașina fiindu-i adusă în curtea locuinței sale de inculpat și șoferul acestuia, identificat ulterior în persoana inculpatului R. O. P. vătămată a menționat că inculpatul H. J. i-a cerut un buletin pentru a întocmi un act în legătură cu autoturismul, acesta fiind-i predat de nora sa

G. M. P. vătămată a susținut că a reușit să obțină numerele roșii ale autoturismului pe care l-a vândut ulterior numitului M. Ion cu suma de

1000 euro, primind de la acesta și un autoturism marca Opel. P. vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 1.700 euro din care 1600 euro reprezintă prețul autoturismului achitat inculpatului H., iar suma de

100 euro valoarea unui costum de haine nou pe care l-a dat aceluiași inculpat.

M. G. I. a arătat că în cursul lunii octombrie 2008 a aflat de la G. T. că aceasta este interesată să cumpere un autoturism de la inculpatul H. J. și a însoțit-o în curtea locuinței acestuia pentru a-l vedea. M. a arătat că l-a întrebat pe inculpat dacă mașina are acte și acesta le-a prezentat în original. In momentul discuțiilor în curtea respectivă se afla și inculpatul R. O. care nu a participat direct la înțelegere, acesta fiind cel care a condus mașina până în curtea locuinței mamei sale. M. a arătat că mama lui a fost cea care s-a înțeles la preț cu inculpatul H. J., având în vedere și o datorie mai veche pe care acesta o avea față de ea. M. a menționat că inculpatului H. J. i s-a dat în jur de 1700 euro pentru autoturism. La scurt timp mașina a fostvândută numitului M. Ion cu suma de 1000 euro și un autoturism maca Opel Vectra. M. a menționat că a aflat de la M. Ion că ar fi probleme cu mașina cumpărată și acestuia i-a fost restituit autoturismul marca Opel.

P. civilă M. Ion a arătat că, în cursul anului 2008, în timp ce se afla în cartierul I. din C.-N. a văzut un autoturism marca Peugeot care avea un anunț de vânzare. A. a arătat că a fost interesat să cumpere acel autoturism și a discutat cu numitul G. N., convenind cu acesta să îi predea mașina în schimbul unui alt autoturism marca Opel și o diferență de 1000 euro. P. civilă a declarat că i-a dat lui G. N. mașina respectivă și banii, văzând că autoturismul are numere provizorii pe numele soției vânzătorului, respectiv G. M. D. câteva zile a fost contactat de un polițist care i-a spus că sunt probleme cu autoturismul, pe care ulterior l-a predat părții vătămate I. I., fără să își recupereze suma de 1000 euro pe care a achitat-o familiei G..

In cursul urmăririi penale a fost audiată martora Z. M. care a declarat că, la sfârșitul lunii octombrie 2008, la solicitarea inculpatului H. J., s-a întâlnit cu numita I. I. aflând că aceasta trebuie să-i trimită suma de 220 euro. M. a susținut că a primit acei bani de la partea vătămată fără să cunoască pentru ce îi trimite inculpatului H. J. M. a declarat că după aproximativ o săptămână s-a întâlnit din nou cu partea vătămată care i-a trimis inculpatului H. cantitatea de 20 litri țuică de prună pe care acesta a valorificat-o ulterior mai multor persoane cheltuind suma de bani obținută în interes personal. M. a arătat că l-a văzut pe inculpatul H. venind împreună cu R. O. la reședința lor de pe str. C. cu un autoturism marca

Peugeot despre care a aflat că a fost luat de la partea vătămată I. I. pentru a fi înmatriculat de R. O. care s-ar fi prezentat drept polițist la circulație. M. a declarat că mașina a rămas câteva zile în curtea locuinței sale după care a fost vândută de inculpatul H. cu suma de 1.600 euro pe care a împărțit-o cu inculpatul R. O. M. a recunoscut că a discutat la telefon cu partea vătămată care i-a cerut să o ajute să-și recupereze mașina, susținând că i-a fost frică să-i spună că autoturismul a fost vândut, pentru că se temea de reacția inculpatului H. J.

I. de fond a apreciat că din probele administrate rezultă vinovăția inculpaților H. J. și R. O. în săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune în convenții față de părțile vătămate I. I. și G. T. Cei doi inculpați au indus-o în eroare pe partea vătămată I. I. prin folosirea de calități mincinoase pentru a o determina să le predea autoturismul cei doi inculpați fiind conștienți de faptul că nu intenționează să o ajute pe aceasta să înmatriculeze autoturismul. In cursul urmăririi penale inculpații au recunoscut că scopul lor a fost de a obține bani de la partea vătămată care le-a achitat suma de

3000 lei și 220 euro pentru înmatricularea autoturismului, bani care au fost împărțiți de cei doi inculpați. A. au vândut autoturismul părții vătămate G. T. fiind conștienți că nu aveau calitatea de proprietari, inducându-o în eroare pe partea vătămată prin prezentarea actelor în original aflate în posesia lor ca urmare a predării acestora de către partea vătămată I. I. pentru efectuarea demersurilor legate de înmatriculare. In legătură cu participația inculpatului R. O. la vânzarea autoturismului instanța de fond a constatat că acesta nu s-a implicat activ în acțiunea de inducere în eroare, dar a fost de față în momentul în care inculpatul H. a discutat cu partea vătămată G. T. și martorul G. I., știind că inculpatul H. nu era proprietarul mașinii, în sarcina sa putând fi reținută participația în forma complicității morale. Inculpatul R. O. a primit suma de 800 euro din vânzarea autoturismului, aspect care reiese din declarația sa dată în faza de urmărire penală coroborată cu declarația inculpatului H. și cu declarația martorei Z.

M. I. de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în privința infracțiunii reținute în sarcina inculpatului R. O. ca urmare a extinderii procesului penal, din autorat la infracțiunea de înșelăciune în complicitate la infracțiunea de înșelăciune.

In drept, fapta inculpatului H. J. care în luna octombrie 2008 prinfolosirea de calități mincinoase, prezentându-se părții vătămate I. I. ca fiind

„. E. patron al hotelului P., împreună cu inculpatul R. O., sub pretextul că îi va înmatricula acesteia autoturismul a obținut de la aceasta sumele de 3000 lei și 220 euro, 20 litri țuică de prune, precum și autoturismul marca Peugeot, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.

Fapta inculpatului H. J. care în luna octombrie 2008, cu ajutorul inculpatului R. O. a vândut autoturismul părții vătămate I. I. cu suma de

1.600 euro părții vătămate G. T. pe care a asigurat-o că are calitatea de proprietar, prezentându-i actele mașinii în original, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.

La încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului

H. J. în cuprinsul rechizitoriului s-a reținut din eroare incidența art. 37 lit. b C. referitoare la recidiva postexecutorie. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă faptul că acesta a fost condamnat anterior în repetate rânduri la pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție, ultima condamnare fiind cea la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 173/(...) a Curții de A. C., pe care inculpatul a executat-o în perioada (...) - (...); acesta a fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 515 zile care nu s-a împlinit până a data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezentul dosar. Din aceste motive, constatând că infracțiunile au fost săvârșite în perioada liberării condiționate instanța de fond a reținut la încadrarea juridică a infracțiunilor dispozițiile art. 37 lit. a C., prin operațiunea de schimbare a încadrării juridice potrivit art. 334 C.pr.pen.

Fapta inculpatului R. O. care în luna octombrie 2008 prin folosirea de calități mincinoase, prezentându-se părții vătămate I. I. ca fiind „. polițist la

P. R. C., împreună cu inculpatul H. J., sub pretextul că îi va înmatricula acesteia autoturismul a obținut de la aceasta sumele de 3000 lei și 220 euro, 20 litri țuică de prune precum și autoturismul marca Peugeot, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C.

Fapta inculpatului R. O. care în luna octombrie 2008 a asistat la vânzarea autoturismului marca Peugeot 406 de către inculpatul H. J. părții vătămate G. T. știind că acesta nu are calitatea de proprietar și întărindu-i rezoluția infracțională după care a primit suma de 800 euro, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 al. 1,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C.

Dispozițiile art. 37 lit. b C. au fost reținute la încadrarea juridică raportat la condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 204/(...) pronunțată de

Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 166/(...) a ICCJ pe care a executat-o în perioada (...) - (...), fiind liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 1.101 zile, împlinit până la data săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunilor, împrejurările concrete de săvârșire a acestora și persoana inculpaților. I. de fond a apreciat că infracțiunile săvârșite de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere că aceștia au acționat în baza unul plan bine stabilit, profitând de naivitatea părții vătămate I. I., căreia i-au creat reprezentarea că au posibilitatea să o ajute la înmatricularea autoturismului; în acest scop inculpații i-au dat întâlnire părții vătămate în apropierea sediului P. Rutiere pentru ca aceasta să vadă momentul în care inculpatul R. O. iese din sediul acestei instituții, pentru a-i întări convingerea că are calitatea de polițist și că îi va facilita înmatricularea mașinii. Inculpații au declarat că inițial și-au propus să obțină de la partea vătămată I. sume de bani, iar ulterior văzând că au reușit să o convingă să le predea și autoturismul au continuat activitatea infracțională prin vânzarea acestuia altor persoane pentru a obține sume de bani și în acest mod.

Activitatea desfășurată de inculpați s-a apreciat că este tipică unor persoane specializate în comiterea de infracțiuni, instanța de fond constatând că inculpatul H. J. a fost condamnat anterior în repetate rânduri, în special pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune. A. se afla în perioada liberării condiționate la data săvârșirii prezentelor infracțiuni dând dovadă de perseverență infracțională în comiterea unor fapte similare. Inculpatul R. O. a fost condamnat anterior pentru infracțiuni contra patrimoniului, contra autorității și pentru infracțiunea de trafic de influență executând în regim de detenție pedepsele aplicate, fără ca acest aspect să-l determine să adopte o conduită corespunzătoare norme lor sociale.

Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a aplicat inculpaților următoarele pedepse: pentru inculpatul H. J. pedeapsa de 4 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. (în dauna părții vătămate I. I.)

și pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C. (în dauna părții vătămate G. T.); pentru inculpatul R. O. pedeapsa de 4 ani 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. (în dauna părții vătămate I. I.) și pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma complicității prevăzută de art. 26 C., raportat la art. 215 al. 1,2,3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C. (în dauna părții vătămate G. T.), pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 C.

Pentru inculpatul H. J., în temeiul art. 33 lit. a C., instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b C., a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

Având în vedere că infracțiunile au fost săvârșite în perioada liberării condiționate, în temeiul art. 61 C. instanța de fond a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 304/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 173/(...) a Curții de A. C. și a contopit restul rămas neexecutat de 515 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani 4 luni, rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

În temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatul exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Pentru inculpatul R. O., în temeiul art. 33 lit. a C. instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b C. a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 ani 4 luni închisoare.

In temeiul art. 71 al. 1 C. pen. i-a fost interzis inculpatul exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Sub aspectul laturii civile, având în vedere că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor cauzatoare de prejudicii părților civile I. I., G. T. și M. Ion a fost dovedită, fiind întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale, instanța de fond a dispus obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate în latura civilă a cauzei. În temeiul art. 14,

346 al. 1 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ., inculpații H. J. și R.

O. au fost obligați în solidar la plata sumei de 3.000 lei și 220 euro către partea civilă U. (I.) I., la plata sumei de 1.000 euro către partea civilă M. Ion și la plata sumei de 1.600 euro către partea civilă G. T.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul R. O., declarația fiind depusă la poștă la data de (...) și înregistrată la Judecătoria Cluj- Napoca la data de (...), fără a arăta care sunt motivele pe care se sprijină apelul.

Prin decizia penală nr. 392/A/(...) a T.ui C., în temeiul art. 370 pct. 1lit. b C.pr.pen., a fost respins ca nefondat apelul promovat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 653/(...) a Judecătoriei C. N., arătându-se că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică din toate punctele de vedere.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R. O., care, a fostadmis, prin decizia penală nr. 11/R/(...) a Curții de A. C. și a fost casată în întregime decizia penală nr. 392/A/(...) a T.ui C., dispunându-se rejudecarea apelului declarat de către inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr.

653/(...) a Judecătoriei C. N., de către Tribunalul Cluj.

În rejudecarea apelului, inculpatul R. O. a criticat soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, aspectele de nelegalitate vizând faptul că inculpatul nu a fost citat corect la instanța de fond, i s-a agravat situația prin schimbarea încadrării juridice, fără respectarea prevederilor art. 334

C.pr.pen., soluția dată laturii civile a cauzei este total nemotivată. În plus instanța de fond nu a dispus să se revină asupra citării martorei Z. M., care nu a fost audiată, dar instanța de fond nu a constatat imposibilitatea audierii ei și nici nu a revenit asupra acestei probe. De asemenea, nu a fost legal soluționată acțiunea civilă a părții civile M. I., în condițiile în care acesta s-a constituit parte civilă față de numitul G. I., și nicidecum față de inculpat. În ceea ce privește netemeinicia, instanța de fond nu a procedat la o cuantificare corectă a pedepselor, deoarece nu a luat în calcul contribuția diferită a inculpaților la comiterea și consumarea faptelor.

La termenul de judecată din data de (...), inculpatul, prin apărătorul ales, și-a completat motivele de apel, în sensul ca instanța de apel să constate că s-a recuperat prejudiciul suferit de partea vătămată I. I., prin grija inculpatului R. O.

Prin decizia penală nr. 208/A/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj îndosar nr. (...)*, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a C.pr.pen., a fost admis apeluldeclarat de inculpatul R. O., fiul lui I. și O., născut la data de (...) în C.-N., CNP 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 653/(...) a Judecătoriei C.-N., care a fost desființată cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului R. O., și cu privire la soluția dată acțiunii civile exercitate de partea civilă U. I. și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului R. O. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C., de la 4 ani și 4 luni închisoare la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului R. O. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al.

1, 2 și 3 C., cu aplicarea art. 37 lit. b C., de la 3 ani și 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a C., s-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 34 lit. b C., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de

4 (patru) ani închisoare.

S-a constatat că inculpatul R. O. a recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile U. (fostă I.) I..

S-au menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel formulate de către inculpatul R. O., T. a apreciat că instanța de fond a administrat un probatoriu quasicomplet, ce a fost ulterior întregit, prin audierea de către instanța de apel a martorei Z. M. P. de la dosar au conturat starea de fapt reținută de către instanța de fond, stare de fapt ce a primit în drept încadrările juridice corecte.

Un prim motiv de apel analizat a fost cel potrivit căruia s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că la termenul de judecată din data de (...), când a fost declanșată cercetarea judecătorească, inculpatul nu a fost legal citat, el fiind citat din C.-N. str. B. L. nr. 11, în timp ce locuia de fapt în C.-N., str. B. L. nr. 11A.

T. a reținut că este real că la termenul din data mai sus menționată, la care au fost audiate părțile vătămate I. (U.) I. și M. Ion, inculpatul apelant a fost citat de la adresa din C.-N. str. B. L. nr. 11, însă aceasta este adresa pe care inculpatul a indicat-o organelor judiciare cu ocazia audierii lui în faza de urmărire penală de la data de (...) (fila 103 din dosarul de urmărire penală). Ori inculpatul este cel care trebuie să pună la dispoziția organelor judiciare adresa de domiciliu ori de reședință, completă și exactă, lucru pe care l-a făcut de abia la termenul de judecată din data de (...).

S-a mai invocat de către inculpatul apelant că la termenul din (...), acestuia i s-a agravat considerabil situația juridica prin reținerea în sarcina sa și a unei infracțiuni de complicitate la înșelăciune în dauna părții civile G. T., în condițiile în care instanța a trecut imediat ulterior la soluționarea pe fond a cauzei, fără să aducă la cunoștința inculpatului dreptul legal al acestuia de a cere lăsarea cauzei mai la urma sau eventual amânarea in vederea pregătirii apărării conform art. 334 C.pr.pen., aspect de asemenea nereal, în condițiile în care la acest termen a avut loc, față de ambii inculpați, extinderea procesului penal pentru o altă faptă, în condițiile respectării întocmai a prevederilor art. 336 C.pr.pen., instanța punându-i în vedere inculpatului situația sa juridică, ori acesta, asistat fiind de apărător,nu a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare și nici nu a solicitat amânarea judecății în vederea pregătirii apărării, față de noua infracțiune, în raport de care s-a dispus extinderea procesului penal.

S-a mai arătat că partea vătămată M. Ion a formulat pretenții civile față de numitul G. și nicidecum față de vreunul din cei doi inculpați, însă o asemenea situație nu implică vreo nulitate absolută a hotărârii ori a judecății fondului. Este evidentă și justificată dorința părții vătămate de a-și recupera prejudiciul pe care l-a suferit, fără ca acesta să cunoască succesiunea actelor de vânzare cumpărare cu privire la imobilul în cauză. De altfel, partea vătămată M. Ion nu a intrat în contact cu nici unul din cei doi inculpați, el încheind o convenție civilă cu numitul G. I., fără să cunoască că acesta a fost la rândul său, victima celor doi inculpați.

De asemenea, s-a aprecia că nu este afectată de nulitate absolută nici nepronunțarea instanței de fond cu privire la revenirea asupra cererii in probațiune de audiere a martorei Z. M., cu atât mai mult cu cât instanța de apel a procedat la ascultarea acestei martore cu ocazia rejudecării apelului.

S-a mai susținut că partea vătămată M. Ion nu s-a constituit parte civilă în raport de inculpatul R. O. La termenul de judecată din data de (...), înainte de citirea actului de sesizare, partea vătămată M. Ion a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 1.000 euro, fără să arate în raport de cine anume se constituie parte civilă. Pe parcursul audierii sale, la același termen de judecată, partea vătămată a arătat că ar prefera să fie despăgubit de către familia G., care are bani, cu atât mai mult cu cât partea vătămată a arătat că bănuiește că între inculpatul H. J. și numitul G. I. ar fi existat o înțelegere cu privire la inducerea sa în eroare. Bănuielile părții vătămate nu au fost confirmate pe parcursul cercetării judecătorești, însă s-a conturat ajutorul moral dat de inculpatul R. inculpatului H., la înstrăinarea autoturismului părții vătămate I. către numita G. T., care a avut ca urmare, indirectă, prejudicierea părții vătămate M., în condițiile în care, vânzătorul de bună credință G. I. nu cunoștea că inculpatul H. nu era adevăratul proprietar al vehiculului în cauză, în timp ce inculpatul R. cunoștea, alături de inculpatul H., acest lucru, dar l-a ținut sub tăcere, contribuind la crearea unei false reprezentări a realității pentru numita G. T.

T. a apreciat însă, că în ceea ce privește motivele ce vizează netemeinicia hotărârii instanței de fond, acestea sunt fondate. Astfel, s-a arătat că trebuie avut în vedere că la comiterea ambelor infracțiuni, planul infracțional a fost conceput și detaliat de către inculpatul H. J., acestuia revenindu-i și rolul esențial și determinant în consumarea faptelor, prin inducerea în eroare a părții vătămate I. I., care este placa turnantă a întregii activități infracționale. Contribuția inculpatului R. O. a fost mai mult decorativă, în sensul că acesta nu a negat „calitatea"; pe care i-a arogat-o inculpatul H. J., și anume de „. la rutieră";. De asemenea, inculpatul H. J. a fost și cel care a decis în ce fel se împarte produsul infracțiunii, cât și cui anume îi revine, și chiar a procedat în concret în sensul celor mai sus reținute.

De asemenea, s-a luat în considerare faptul că inculpatul H. J. este o persoană care și-a făcut un renume din inducerea în eroare a altor persoane, fiind în repetate rânduri condamnat pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune, în scurtele perioade de timp în care a fost cercetat în libertate, acesta obținând cele necesare traiului cotidian tot prin înșelarea unor persoane, ceea ce demonstrează că inculpatul a dobândit din această

„preocupare"; un adevărat modus vivendi.

S-a mai evidențiat și faptul că pe parcursul soluționării apelului inculpatul R. O. s-a preocupat de repararea prejudiciului suferit de partea vătămată U. (fostă I.) I., fiindu-i achitat acesteia în întregime prejudiciul suferit, prin grija inculpatului R.

Din această perspectivă, a contribuției și rolului fiecărui inculpat la comiterea faptelor, T. a apreciat că nu se poate pune semnul egalității între cei doi inculpați, sens în care sancțiunile nu au fost just dozate, pedepsele aplicabile inculpatului R. trebuind să fie sensibil mai mici decât cele ale inculpatului H., care a avut rolul și contribuția determinante la consumarea faptelor.

Sintetizând toate argumentele mai sus expuse, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a C.pr.pen., T. a admis apelul declarat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 653/(...) a Judecătoriei C.-N., care a fost desființată cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului R. O., și cu privire la soluția dată acțiunii civile exercitate de partea civilă U. I. și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

- a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului R. O. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod P., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod P., de la 4 ani și 4 luni închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare .

- a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului R. O. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 rap. la art. 215 al.

1, 2 și 3 Cod P., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod P., de la 3 ani și 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a C., s-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului real de fapte, iar în baza art. 34 lit. b C., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 4 (patru) ani închisoare.

S-a constatat că inculpatul R. O. a recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile U. (fostă I.) I., ținând seama de înscrisul aflat la dosarul instanței de apel la fila 40, intitulat „procesul verbal de predare primire";, încheiat la (...), precum și de poziția procesuală exprimată de partea vătămată I. I. în cadrul ședinței publice din data de (...).

Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R. O., prinapărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei. În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul a înțeles consecințele faptei sale, iar prejudiciul cauzat părții civile U. I. a fost recuperat.

Analizând recursul declarat prin prisma actelor de la dosar și amotivelor invocate, Curtea apreciază că acesta este nefondat.

I. de apel și instanța de fond au stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza unui vast probatoriu administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, judecată care s-a prelungit, în mare parte, și datorită conduitei inculpatului care a invocat vicii procedurale la judecata în fond, solicitând chiar trimiterea cauzei spre rejudecare.

Pe parcursul judecării apelului, tribunalul a procedat la analiza amănunțită a tuturor apărărilor invocate de inculpat, constatând că nu au existat vicii procedurale legate de citarea sa în fața primei instanțe și că, deasemenea, schimbarea de încadrare juridică a fost pusă în discuția părților în prezența inculpatului.

În același timp, instanța de apel a avut în vedere la pronunțarea hotărârii atacate contribuția concretă a inculpatului la comiterea faptei, reținând că ideea infracțională și planul infracțional a fost conceput și detaliat de către coinculpatul H. J. A. din urmă este o persoană cunoscută de ani de zile în domeniul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, fiind condamnat în multe rânduri anterior.

Ținând cont de toate aceste elemente, tribunalul în mod corect a procedat la reducerea pedepsei aplicate de către prima instanță inculpatului recurent, ținând cont și de faptul că acesta a recuperat prejudiciul cauzat părții civile U. (fostă I.) I..

Având în vedere însă că activitatea infracțională a celor doi inculpați a vizat prejudicierea mai mult persoane, că inculpatul s-a folosit de calitatea mincinoasă de polițist, ținând cont și de împrejurarea că acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnat anterior pentru infracțiuni similare precum și pentru alte tipuri de infracțiuni, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată reflectă în mod corect gradul de pericol social al infracțiunilor comise, astfel încât nu se impune reducerea ei.

În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pen., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. O. împotriva deciziei penale nr. 208 din 7 iulie 2011 a T.ui C.

Se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Inculpatul recurent va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. O., deținut in Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 208 din 7 iulie 2011 a T.ui C.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 31 august 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. V. A. A. D. L. V. C.

GREFIER L. S.

Red.ADL/dact.MS

4 ex./(...) Jud.fond: A.Pura Jud.apel: L.A.Cociș/A.L.I.

← Încheierea penală nr. 565/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 650/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1285/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1285/2011, Curtea de Apel Cluj