Încheierea penală nr. 1036/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1036/R/2011
Ședința publică din data de 17 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : ANA C.- judecător JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M. GREFIER : M. N.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. de I. a I. de C. O. și T.
T. C., reprezentat prin P. D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul O. T. împotriva încheierii penale nr. 62/C din 14 iunie 2011, pronunțată în dosar nr.
(...) al T.ui C., având ca obiect prelungirea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat C.-C. R. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu - avocat M. R. M., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul desemnat din oficiu învederează instanței că va depune referatul privind plata onorariului parțial din fondul M.ui Justiției.
Întrucât inculpatul O. T. are apărător ales, se constată încetat mandatul apărătorului din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în instanță.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își însușește recursul declarat prin apărătorul său ales.
Instanța pune în discuția părților, lipsa recursului declarat de inculpat de la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului învederează faptul că transmis cererea de recurs prin poștă, cu confirmare de primire, în termenul de 24 de ore de la pronunțare, acesta fiind înregistrat la 15 iunie 2011.
Instanța ia în considerare declarația de recurs a inculpatului consemnată pe dovada de comunicare a încheierii din data de 15 iunie 2011, unde se află mențiunea inculpatului scrisă de mână: „ D. a face recurs";, aceasta fiind singura manifestare de declarare recurs din partea inculpatului.
Se constată că la dosar s-a depus prin serviciul registratură la data de 17 iunie 2011, note de ședință din partea apărătorului ales al inculpaților M. V. G. și P. N., avocat M. D. și copie a încheierii penale nr. 56 din 18 mai 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind pe cei doi inculpați, la dosar neexistând însă recursul acestora.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită în principal, în baza art. 140 alin.1 lit. a raportat la art. 159 alin.8 Cod procedură penală a se constata încetat mandatul de arestare preventivă a inculpatului, momentan fiind lovit de nulitate în condițiile art. 197 alin.2 din Codul de procedură penală, deoarece durata măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat la 18 mai 2011 a expirat înainte de a fi soluționat recursul împotriva prelungirii duratei arestării ( în acest sens, invocă decizia nr.25/2008 a ÎCCJ dată în recursul în interesul legii); în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată de către apărătorul ales al inculpatului că, prevederile art. 156 Cod procedură penală sunt încălcate prin nemotivarea propunerii de prelungire a arestului preventiv. Inculpatului i s-a reținut în sarcină infracțiunea de trafic de minori, în baza unui denunț formulat de numitul R. R. De asemenea, se mai arată că, acesta a fost plecat în Olanda împreună cu două persoane majore, H. C. I. și H. N., care au consimțit la practicarea prostituției, fără a se face vreo presiune asupra acestora, acestea plătind transportul în Olanda. Părțile vătămate au fost audiate în fața procurorului și acestea nu îl incriminează pe inculpat prin declarațiile date. Se mai arată că inculpatul a părăsit Olanda, însă numita H. N. a rămas în această țară, având oricând posibilitatea de a se reîntoarce în țară, dar a preferat să practice în continuare prostituția, trimițând bani inculpatului, deoarece cei doi aveau o relație.
Cu privire la temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv față de inculpatul pe care îl asistă, arată că nu mai subzistă în prezent, menționând că unul din temeiurile de arestare preventivă s-a considerat a fi faptul că inculpatul se plimba liber pe teritoriul U. E., însă se pierde din vedere faptul că din anul 2007 orice cetățean al României are acest drept.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat de cătreinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată în continuare că, urmărirea penală nu este finalizată în prezent, având în vedere numărul mare de acte materiale ce alcătuiesc activitatea infracțională ce face obiectul anchetei.
În raport de toate actele efectuate în cauză, există condițiile legale pentru a se dispune prelungirea măsurii arestului preventiv, temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea lui de libertate.
Astfel, se arată că sunt întrunite cerințele art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că faptele imputate inculpatului sunt sancționate de lege cu pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea inculpatului în stare de libertate este de natură să prejudicieze ordinea publică, prin prisma gravității faptelor, numărul victimelor racolate și vârsta fragedă a acestora.
Referitor la probele certe din care rezultă pericolul social concret pe care l- ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora și din împrejurările în care faptele au fost comise, acțiunile inculpatului afectând grav libertatea și integritatea corporală a părților vătămate precum și ordinea juridică. Trebuie avut în vedere faptul căinculpatul face parte dintr-un grup infracțional, care și-a desfășurat activitatea timp de mai mulți ani, pe teritoriul mai multor țări, perioadă în care a racolat mai multe tinere, dintre care unele minore, pe care le-a comercializat ca pe niște mărfuri, în unicul scop de a obține, pentru el sau pentru ceilalți membrii ai grupului, mijloace de trai.
În final, se arată de către reprezentantul parchetului că, neluarea unor măsuri ferme în cazuri de acest fel, în care viitorul ori chiar însăși viața unor persoane tinere, lipsite de experiență de relaționare, sunt distruse sau puse în grav pericol, ar putea induce cetățenilor neîncrederea în ordinea juridică, în protecția oferită cetățenilor de legile naționale și în necesitatea respectării legii.
În replică, apărătorul inculpatului arată că vinovăția inculpatului pe care îl asistă nu este dovedită în cauză.
Inculpatul O. T. având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilorapărătorului său ales și învederează instanței că a venit pentru o săptămână în România pentru a-și schimba buletinul care era expirat. Mai arată că, se ferește de probleme, iar dacă va fi lăsat în libertate, nu va lua legătura cu martorii sau părțile din cauză.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 62/C din 14 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-a admis propunerea formulată de D. - S. T. C.
În temeiul art.159 C. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților :
1. O. T., fiul lui I. și R., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP 1.,
2. M. V.-G., fiul lui G.-V. și L.-M., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud.
C., CNP 1.,
3. P. N., fiul lui G. și Ana, născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP
1.,
- cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 16 iunie 2011 și până la data de
15 iulie 2011.
4. A. C.-F., fiul lui F. și N., născut la data de (...) în C.-Napoca, jud. C., CNP
1.,
- cu o durată de 17 zile, începând cu data de 29 iunie 2011 și până la data de 15 iulie 2011.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată la Tribunalul Cluj, D. - S. T. C. a solicitat instanței, în conformitate cu prev. art. 155 și urm. C., să dispună prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații O. T. (cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., trafic de minori, prev. de art.13 alin.1, alin.2, alin.3 rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2011 și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1, C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen.), M. V.-G. (cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1
C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., și art.33 lit.a C.pen.), P. N. (cercetatpentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., trafic de minori prev. de art.13 alin.1, alin.2, alin.3 rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2011 și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1, C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen.) și A. C.-F. (cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., și art.33 lit.a C.pen.), cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 16 iunie 2011 pentru inculpații O. T., M. V.-G. și P. N., respectiv cu o durată de 17 zile, începând cu data de 29 iunie 2011 pentru inculpatul A. C.-F., în motivare arătându-se în esență că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați, iar prelungirea măsurii este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr.53/C/(...) a T.ui C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. T., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., trafic de minori, prev. de art.13 alin.1, alin.2, alin.3 rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2011 și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1, C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...). Totodată, prin încheierea penală nr. 56/C/(...) a T.ui C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților M. V.-G., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., și art.33 lit.a C.pen. și P. N., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., trafic de minori prev. de art.13 alin.1, alin.2, alin.3 rap. la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2011 și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1, C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...). De asemenea, prin încheierea penală nr.60/C/(...) a T.ui C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. C.-F., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și proxenetism, prev. de art.329 alin.1, alin.2 teza 1
C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., și art.33 lit.a C.pen., pe o perioadă de
29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...).
În sarcina inculpaților s-a reținut, în esență, că pe parcursul anilor 2009-
2010, au constituit împreună cu învinuiții B. R.-D., B. I., C. I., S. P.-D., L. S.-A. și A. S.-M. un grup infracțional organizat, sprijinit și de învinuitul G. A.-F., care avea ca scop racolarea, transportarea și găzduirea victimelor H. C.-I., Gîrda E., H.
N., Mihaly Chira-Andrada, Drosu L., Kerekes R.-Cecilia, Ferenc M.-Reka, Lorinczi P.-M., A. A.-C., K. R., M. C.-A., C. N., Varhov Lorena-Andrada, precum și minorelor S. M.-M. și A. R.-T. în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituției în Austria, Olanda, Spania, Franța, majoritatea sumelor de bani provenite din aceste activități fiind însușite de membrii grupului; numitele H. C. I., H. N., A. A. C., S. M. M. și K. R. au fost supuse de către membrii grupului unor violențe, în vederea practicării prostituției.
Instanța a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de toți cei patru inculpați, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.
Astfel, în primul rând, declarațiile martorilor audiați în cauză, declarațiile părților vătămate, declarațiile învinuiților, procesele-verbale de recunoaștere după planșă foto, extrasele atestând transferurile bancare, procesele-verbale de investigații, perchezițiile domiciliare și auto, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și declarațiile inculpaților, relevă indicii temeinice cu privire la faptul că cei patru inculpați sus-menționați se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor.
În al doilea rând, în ceea ce-l privește pe inculpatul M. V.-G., instanța de fond a apreciat că subzistă temeiul de arestare prevăzut de art.148 lit.d C., întrucât, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat în prezentul dosar, în timp ce era cercetat, în stare de libertate, în dosarul nr.5816/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-
Napoca. A. temei de arestare subzistă și față de inculpatul A. C.-F., deoarece acesta a săvârșit prezentele infracțiuni în timp ce era condamnat în primă instanță pentru infracțiuni informatice, la data de (...), în dosarul nr.(...) al
Judecătoriei C.-N.
În al treilea rând, în ceea ce-l privește pe inculpatul A. C.-F., instanța de fond a apreciat că subzistă și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.b C., întrucât din probele aflate la dosar rezultă că inculpatul M. V.-G. a aflat despre plângerea formulată de către partea vătămată A. A.-C., informându-l cu privire la acest lucru pe învinuitul B. R.-D., pe care l-a avertizat că împotriva lui se desfășoară o anchetă. A., la rândul său, l-a avertizat pe inculpatul A. C.-F. A. din urmă le-a contactat pe martorele H. N. și M. C.-A., cărora le-a solicitat să dea declarații mincinoase prin care să nege implicarea lui în exploatarea activității de prostituție a tinerelor aflate în Olanda. La data de 25 mai 2011, ambele tinere au fost audiate, în calitate de martor, dând declarații mincinoase cu privire la aceleași aspecte, respectiv modul în care au ajuns în Olanda, persoanele cu care au intrat în contact acolo, încercând să diminueze participarea inculpatului A. C.-F. la comiterea faptelor reținute în sarcina lui. Audiat fiind, inculpatul a dat declarații asemănătoare cu cele date de martore, fapt din care rezultă că acesta s-a înțeles cu ele cu privire la elementele pe care urmau să le declare. La data de 27 mai
2011, martora M. C.-A., din propria inițiativă a revenit asupra declarațiilor mincinoase pe care și le-a retras, arătând că inițial a mințit pentru a-l favoriza pe inculpat. De asemenea, din declarația martorei C. A.-C. rezultă că în cursul lunii mai 2011, inculpatul A. C.-F. a sunat-o de mai multe ori pe martora M. C.-A. cerându-i inițial să declare că „nu au plecat împreună"; și „să nu îi bage la înaintare". Ulterior, inculpatul a revenit cu un telefon spunându-i martorei sădeclare totuși că a fost și el în Olanda, întrucât mai multe persoane au declarat deja acest lucru. Totodată, și martora H. N. și-a retractat în parte declarațiile date în calitate de martor cu ocazia punerii ei sub învinuire pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.
În al patrulea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit.f a articolului 148 C., toți cei patru inculpații sunt acuzați că au comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită. Referitor la probele certe din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța de fond a apreciat că acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora și din împrejurările în care faptele au fost comise, acțiunile inculpaților afectând grav libertatea și integritatea corporală a părților vătămate, precum și ordinea juridică. La aprecierea pericolului concret trebuie avut în vedere faptul că inculpații fac parte dintr-un grup infracțional care și-a desfășurat activitatea timp de mai mulți ani, pe teritoriul mai multor țări, perioadă în care au racolat mai multe tinere, dintre care unele minore, pe care le-au comercializat ca pe niște mărfuri, în unicul scop de a obține, pentru ei sau pentru ceilalți membrii ai grupului, mijloace de trai. P. pentru ordinea publică este conturat și de faptul că opinia publică este informată aproape zilnic despre activități de acest gen desfășurate de diverse persoane, proliferarea fenomenului infracțional de această natură fiind fără precedent și implicând consecințe de nebănuit pentru psihicul persoanelor ce cad victime ale unor asemenea infracțiuni, ca și pentru climatul familial din care provin acestea. N.area unor măsuri ferme în cazuri de acest fel, în care viitorul ori chiar însăși viața unor persoane tinere, lipsite de experiență de relaționare, sunt distruse sau puse în grav pericol, ar putea induce cetățenilor onești neîncrederea în ordinea juridică, în protecția oferită cetățenilor de legile naționale și în necesitatea respectării legii.
În sfârșit, instanța a precizat faptul că, din motive obiective, datorită complexității cauzei, urmărirea penală nu a putut fi finalizată până la momentul expirării duratei arestării preventive dispuse inițial față de inculpați, urmând a se proceda în continuare la transcrierea tuturor convorbirilor relevante în cauză și întocmirea proceselor-verbale aferente, analiza bunurilor ridicate la perchezițiile domiciliare și a datelor obținute în urma perchezițiilor informatice, audierea tuturor martorilor identificați, finalizarea investigațiilor financiare privind transferurile sumelor de bani dintre suspecți și persoanele exploatate, revenirea cu adrese către organele de poliție din Olanda, Austria și Spania în vederea comunicării datelor solicitate, citarea în vederea audierii a tuturor suspecților, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
În consecință, propunerea D. - S. T. C. a fost admisă, iar în temeiul art.159
C. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților O. T., M. V.-
G. și P. N. cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 16 iunie 2011 și până la data de 15 iulie 2011, respectiv a inculpatului A. C.-F. cu o durată de 17 zile, începând cu data de 29 iunie 2011 și până la data de 15 iulie 2011.
Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Cluj, în termen legal, a formulat recurs inculpatul O. T., fără a arăta în scris motivele, dar în a cărui susținere orală de către apărător, s-a solicitat în principal, baza art. 140alin.1 lit. a raportat la art. 159 alin.8 Cod procedură penală, a se constata încetat mandatul de arestare preventivă a inculpatului, iar în subsidiar, casarea încheierii atacate, cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
S-a arătat în motivarea recursului, în susținerea cererii principale că, mandatul de arestare preventivă a inculpatului a încetat, fiind lovit de nulitate, deoarece durata măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat la 18 mai
2011, a expirat înainte de a fi soluționat recursul împotriva prelungirii duratei arestării. În acest sens au fost invocate dispoz. deciziei nr.25/2008 a ÎCCJ dată în recursul în interesul legii.
În susținerea solicitării subsidiare, de a se casa încheierea atacată și a se respinge propunerea de prelungire a arestării preventive, s-a arătat în primul rând că au fost încălcate prevederile art. 156 Cod procedură penală, propunerea fiind nemotivată.
În al doilea rând, s-a arătat că în cauză nu subzistă temeiurile arestării, pe de o parte, nefiind prezente indiciile temeinice ale comiterii faptelor imputate inculpatului, iar pe de altă parte, nefiind dovedit pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului.
Inculpatului i s-a reținut în sarcină infracțiunea de trafic de persoane doar în baza unui denunț formulat de numitul R. R. C. două persoane majore cu care a fost plecat în Olanda - H. C. I. și H. N. - au consimțit la practicarea prostituției, fără a se face vreo presiune asupra acestora, iar prin depozițiile lor nu îl incriminează pe inculpat.
Nu există la dosar probe din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, bunul mers al anchetei penale neputând fi împietat în vreun fel de cercetarea inculpatului în stare de libertate sau, dacă se consideră necesar, cu impunerea unor obligații în sarcina acestuia.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată , în baza lucrărilor și materialului de la dosarulcauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art.155 C. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Raportat deci, la dispozițiile legale în materie și la actele dosarului de urmărire penală, Curtea constată că judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului O. T., în mod întemeiat a admis propunerea, apreciind corect că sunt îndeplinite condițiile legale pentru aceasta.
În ceea ce privește solicitarea apărării de a se constata încetat mandatul de arestare preventivă a inculpatului, care este lovit de nulitate la acest moment, deoarece recursul împotriva prelungirii arestării nu a fost soluționat înainte de expirarea duratei măsurii arestării dispuse anterior - aceasta nu poate fi primită pentru următoarele motive:
Este adevărat că, potrivit deciziei nr.XXV/2008 a ÎCCJ, dată în recursul în interesul legii, s-a statuat că dispozițiile 159 alin.8 teza II C. se interpretează însensul că "recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, iar această sintagmă (anterior încheierii atacate) are caracter imperativ și nu de recomandare";.
Caracterul imperativ al dispoziției care prevede termenul în care trebuie soluționat recursul, nu înseamnă automat, sancționarea nerespectării acestui termen cu nulitatea actului efectuat în afara termenului, în lipsa unui text legal expres în acest sens.
Aceasta deoarece, pe de o parte, o astfel de încălcare a dispoz. procedurale, nu este prevăzută printre cele sancționate cu nulitatea absolută, în prevederile art.197 alin.2 C. Ar putea fi incidentă eventual, nulitatea relativă prev. de art.197 alin.4 C., dacă ar fi îndeplinite condițiile alin.1 ale art.197 C. - adică, atunci când s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului efectuat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege.
În speță, o astfel de vătămare nu există, atât timp cât, măsura arestării inculpatului expira la (...), ea a fost prelungită la (...) și, chiar dacă recursul împotriva prelungirii nu a fost soluționat până al 15 iunie 2011, nu se poate aprecia lovit de nulitate mandatul de arestare, în raport de dispoz. art.159 alin.9
C. ( recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive, nu este suspensiv de executare).
Așa fiind, deoarece recursul nu suspendă executarea prelungirii, aceasta își produce efectele, fiind dispusă în termen, înainte de expirarea duratei arestării inițiale.
În ceea ce privește fondul recursului, Curtea constată că, față de inculpatul O. T., măsura arestării preventive a fost dispusă prin încheierea penală nr.53/C/(...) a T.ui C., temeiurile arestării fiind cele prev. de art.143 și art.148 lit.f C.
Se constată că și la momentul analizării prelungirii arestării, temeiurile arestării subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Aceasta deoarece, în primul rând, așa cum a reținut corect și judecătorul fondului, se regăsesc în continuare în cauză ( contrar criticilor apărării), indiciile temeinice în sensul art.68/1 C., ale comiterii faptelor de care este acuzat inculpatul, adică date din care rezultă presupunerea rezonabilă că el ar fi comis faptele ce i se impută. Rezultă aceste indicii din probele menționate în încheierea de arestare care, coroborate, conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat. Aceste probe nu se reduc doar la cele indicate de apărare în susținerea recursului, ci sunt mult mai numeroase și substanțiale: declarațiile inculpatului O. T. ( filele 66-70 vol.VI dos.u.p.), dar și ale coinculpaților M. V. G., P. N. ( filele 135-139, 157 vol.VI dos.u.p.) și ale învinuiților S. P. D., G. A. (filele 197-202, 234-236 vol.VI dos.u.p.) - care descriu în materialitatea lor faptele, chiar dacă, sub aspect subiectiv, ele nu sunt recunoscute; declarațiile martorilor R. P. R., E. S. ( filele 7-11, 30-34, 109 vol.I dos. u.p.), ale părților vătămate M. C. ( filele 3-6,14-20 vol.V dos. u.p.), H. N. ( filele 26-30, 40-45 vol.VII dos. u.p.), S. G. - aceasta din urmă, relevând legătura dintre inculpați ( fila 42 vol.V dos. u.p.); recunoașterea inculpatului din fotografii, ca fiind persoana care a propus martorei F. C. să meargă să se prostitueze în Olanda ( fila 51-55 vol.V dos.u.p.), sau ca prieten al învinuitului P. C., cel care adus-o în Olanda pe S. M. ( fila 84 vol.II dos.u.p.), ca fiind cunoscut în localitatea A. din Olanda de către M. C., care a menționat că inculpatul avea fete la vitrină - fila 16 vol.VII dos.u.p.).
De asemenea, corect s-a apreciat că sunt îndeplinite în continuare și cerințele art.148 lit.f C., deoarece, pe de o parte , pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile cercetate este închisoarea mai mare de 4 ani, iar pe de altă parte, pericolul pentru ordinea publică se menține în continuare și derivă din aceleași elemente care l-au caracterizat la momentul arestării - natura și gravitatea infracțiunilor presupus comise de inculpat (gravitate ce este reflectată nu numai de sancțiunile prevăzute de lege pentru aceste fapte, dar și de importanța relațiilor sociale lezate, de împrejurările concrete în care se presupune că s-au comis faptele - pe teritoriul mai multor state, implicând un nr. mare de persoane - învinuiți, dar și persoane vătămate, dintre care, unele, minore, cu exercitarea de violențe, etc.), de rezonanța socială negativă a unor astfel de fapte, starea de insecuritate, de revoltă, ce se induce la nivelul comunității, că persoane bănuite de astfel de fapte grave sunt cercetate în stare de libertate. În intervalul scurs de la data arestării - 18 mai 2011, nu a intervenit vreo schimbare esențială, care să inducă ideea dispariției sau diminuării acestui pericol.
Faptele pentru care inculpatul este cercetat au tulburat grav ordinea juridică, afectând valori importante ocrotite atât de normele penale, cât și înscrise în Constituție ca drepturi fundamentale ale persoanei, s-au încălcat grav drepturile unor persoane minore sau majore după caz, cu scopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri, în contextul în care o întreagă comunitate este informată de pericolul proliferării fenomenului infracțional de acest gen, cu consecințe de nebănuit pentru dezvoltarea ulterioară fizică, dar mai ales psihică, a persoanelor ce cad victime ale unor asemenea infracțiuni; activitatea de racolare s-a desfășurat pe teritoriul țării, fiind asiduă în recrutarea de noi tinere care să fie supuse exploatării prin obligarea la practicarea prostituției în folosul grupului.
De altfel, măsura preventivă luată față de inculpat se circumscrie în continuare și exigențelor art.5 par.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, el fiind arestat în vederea aducerii în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune.
Solicitarea subsidiară de a lua față de inculpat o măsură preventivă neprivativă de libertate nu poate fi primită, în acest moment al anchetei fiind considerată inoportună și inaptă a asigura realizarea scopului prev. de art.136 C., raportat la multitudinea de persoane vătămate, la maniera în care se pare că au fost racolate și determinate să practice prostituția.
Interesul public real, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, se apreciază că trebuie să prevaleze, fără a afecta prezumția de nevinovăție, față de regula generală a cercetării în stare de libertate a inculpatului, cel puțin la acest moment procesual.
Toate aceste împrejurări, coroborate cu nefinalizarea urmăririi penale (din motive obiective, dată fiind complexitatea cauzei) și, deci, necesitatea completării acesteia cu actele indicate în propunere și în încheierea atacată - justifică prelungirea arestării inculpatului, așa încât, se privește ca temeinică și legalăîncheierea atacată, iar recursul în cauză ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului 300 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul O. T., fiul lui I. si R., nasc.la (...), aflat în Arestul I.P.J. C., împotriva încheierii penale nr. 62/C din 14 iunie 2011 a T.ui C.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 17 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI ANA C. M. Ș. L. M.
GREFIER M. N.
Red.A.C./Dact.H.C.
4 ex./(...)
Jud.fond: M. L.
| ← Decizia penală nr. 2060/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 470/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
