Decizia penală nr. 141/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 141/R/2011

Ședința publică din 7 februarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. I.- judecător

JUDECĂTORI : A. D. L.

GREFIER : M. N.

I.A C. M.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul S. O. S., împotriva deciziei penale nr. 445 din 13 decembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat K. L., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu avocat R. C., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă partea civilă D. I.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Întrebat fiind de către instanță inculpatul arată că este arestat în altă cauză și că a declarat recurs cu referire la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 321 Cod penal.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să sereindividualizeze pedeapsa aplicată inculpatului. S. a se avea în vedere dispozițiile art. 76 lit. d Cod penal în vederea coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În final se arată de apărătorul inculpatului că acesta a colaborat cu organele de cercetare penală, prejudiciul a fost mic și recuperat integral. Cu onorariu avocațial.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat deinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Instanța de fond a administrat un probatoriu complet, care a fost în detaliu redat și interpretat corespunzător, reținându-se o stare de fapt corespunzătoare realității obiective. Cu privire la pedeapsa aplicată de instanța de fond, se apreciază că s-a făcut o evaluare atentă a criteriilor de individualizare prevăzute de art 72 Cod penal, dându-se o relevanță justificată atitudinii sincere manifestate de către inculpat, și faptului că acesta s-aprezentat la toate chemările organelor judiciare, înlesnind în acest fel și simplificând procedura.

În final, se apreciază că instanța de fond a eficientizat corect și proporțional circumstanța reținută în conformitate cu art 74 alin 1 lit a Cod penal, în raport de efectele dictate de dispozițiile art 76 alin 1 lit d Cod penal.

Inculpatul S. O. S. având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cu consecința reducerii pedepsei aplicate.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 677/(...) a Judecătoriei G. în temeiul art. 321 alin.1 Codul penal, cu reținerea art. 37 lit. b Codul penal și cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din Codul penal a fost condamnat inculpatul S. O. S., la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice;

- în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. 1 lit. d C., s-a dispus achitarea inculpatului S. O. S. cu privire la săvârșirea faptei de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. 1 Codul penal față de partea vătămată D. I.

- în temeiul art. 71 alin. 2 Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal;

- în temeiul art. 191 alin. 1 C., a fost obligat inculpatul la plata sumei de

1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat B. L. M.

și s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C..

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în data de (...), în jurul amiezii, mai mulți muncitori de la firma FCC C., și anume M. I., M. N., G. G. și B. S. L., s-au deplasat la barul „. din localitatea R., jud. C., unde s-au așezat la o masă în interiorul localului și au comandat băuturi răcoritoare, bere și suc. La un moment dat, de grupul acestor muncitori s-a apropiat inculpatul S. O. S., cunoscut drept o persoană recalcitrantă, care se afla într-o avansată stare de ebrietate.

Acesta i-a luat șapca de pe capul lui M. I., solicitând în schimbul ei ca acesta să-i cumpere o bere. Acesta a refuzat, situație în care S. O. S. l-a tras de cămașă, motiv pentru care a intervenit M. N., spunându-i inculpatului să-l lase în pace pe colegul său. Crezând că martorul are intenții agresive, S. O. S. i-a aplicat acestuia o lovitură de pumn în zona feței, situație în care partea agresată a căzut peste o masă, care s-a răsturnat. Pe masă se afla o scrumieră și unul sau mai multe pahare, care s-au spart în învălmășeala creată. Pe tot parcursul incidentului, inculpatul a proferat injurii și amenințări față de persoanele prezente în local, situație care a condus la apariția unui sentiment de teamă, de indignare și revoltă față de comportamentul adoptat de S. O. S.

Conflictul s-a atenuat, însă după ce părțile au ieșit pe terasă, S. O. S. a aplicat mai multe lovituri numitului M. N., care a căzut la pământ și l-a amenințat că îl va prinde împreună cu fiii săi. Inculpatul a fost calmat de către fiul său, iar muncitorii au urcat în mașina parcată în apropierea localului și au plecat.

Barmana B. L. L. l-a anunțat pe administratorul localului, care la rândul său a anunțat organele de poliție.

Administratorul localului „. din localitatea R., jud. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 150 lei de reprezentând contravaloarea obiectelor sparte cu ocazia incidentului din data de (...), respectiv un pahar de bere „. și o scrumieră. În declarațiile date în cursul urmăririi penale și în faza de judecată,partea civilă D. I. a arătat că și-a recuperat prejudiciul material, sens în care a renunțat la constituirea de parte civilă în cauză, depunând un înscris la fila 64 din dosar din care rezultă că S. O. S. a achitat suma de 150 lei pentru pagubele pricinuite cu respectiva ocazie și arătând acest lucru în fața instanței de judecată în cadrul ședinței din data de (...).

În drept, prima instanță a reținut că fapta inculpatului de a profera injurii și amenințări la adresa persoanelor prezente în barul „. din localitatea R., jud. C., de a lovi în mod repetat cu pumnii și picioarele pe martorul M. N., aducând atingere bunelor moravuri și insuflând teamă și indignare celor de față întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului S. O. S. reiese că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare prin sentința penală nr.

665/1999 a Judecătoriei G., pedeapsă pe care a executat-o în perioada (...) - (...) și în perioada (...) - (...), când a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 676 zile închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în data de (...), respectiv după considerarea ca executată a pedepsei de 3 ani 4 luni închisoare menționată în alineatul anterior, și verificând și celelalte condiții prevăzute în dispozițiile Codului penal, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate și pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 1 an, instanța de fond a constatat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. b Codul penal.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselor la care a fost condamnat inculpatul S. O. S. și a modalității de executare a acestei pedepse, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C., respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.

A., instanța de fond a reținut că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad mediu de pericol social, ținând seama de starea avansată de ebrietate a inculpatului, de faptul că fapta s-a consumat într-un loc public - local în care se consumă băuturi alcoolice, că acest inculpat nu este la primul conflict cu legea penală, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar atașată la dosar, el fiind condamnat anterior de două ori pentru săvârșirea unor infracțiuni patrimoniale, că acest inculpat și-a asumat responsabilitatea săvârșirii faptei și a manifestat o atitudine de cooperare cu organele judiciare pe tot parcursul desfășurării procesului penal.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut că inculpatul S. O. S. este cunoscut în comunitatea din care provine ca o persoană violentă care consumă frecvent alcool, pe fondul căruia provoacă scandal și are o atitudine agresivă.

La stabilirea cuantumului pedepsei instanța de fond a reținut, în temeiul articolului 74 litera c din Codul penal, cu titlul de circumstanță atenuantă judiciară, atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, constând în cooperarea cu organele judiciare și în faptul că s-a prezentat în fața autorităților. Odată reținute circumstanțele atenuante judiciare, în temeiul articolului 76 litera d Codul penal instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Analizând situația de fapt reținută în urma administrării de probe, instanța de fond a constatat că în drept nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. 1 din Codul penal dispunând achitarea în baza art. 11 punctul 2 lit. a din C. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d C. A., art. 217 alin. 1 Codul penal prevede căinfracțiunea de distrugere se săvârșește cu intenție (directă sau indirectă), însă din ansamblul probator administrat instanța a considerat că în prezenta cauză fapta a fost comisă din culpă.

Existența vinovăției sub forma culpei prevăzute în art. 19 alin. 1 pct. 2 lit. b Codul penal se evaluează atât în raport cu criteriul obiectiv, al posibilității fiecărui om atent, aflat în aceleași împrejurări ca și făptuitorul, de a prevedea rezultatul, cât și cu criteriul subiectiv, al posibilității făptuitorului de a prevedea rezultatul în raport cu însușirile, capacitatea, experiența de viață și starea psiho-fizică a acestuia în momentul săvârșirii faptei.

În speță, S. O. S., aflat într-o avansată stare de ebrietate, așa cum rezultă din toate declarațiile martorilor, l-a agresat pe M. N., care a căzut peste o masă, iar în cădere acesta a atins și un pahar și o scrumieră, care s-au spart. Având în vedere starea de ebrietate în care se găsea inculpatul, învălmășeala în care a fost comisă fapta, reacția părții vătămate, care s-a dezechilibrat, instanța de fond a apreciat că S. O. S. nu putea să prevadă traiectoria lui M. N., nu putea să observe că pe masă se află obiecte casabile și că acestea vor cădea și se vor sparge, situație în care a apreciat că nu există forma de vinovăție cerută de dispozițiile art. 217 alin. 1 Codul penal, iar condițiile prevăzute în art. 219 alin. 1 Codul penal nu sunt îndeplinite, modalitatea de comitere a faptei prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, situație în care a constatat incidente în cauză dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. d C. și ale art. 11 pct. 2 lit. a C.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond a reținut că natura faptelor săvârșite, persistența în încălcarea normelor sociale, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acestora i-a fost interzisă pe durata executării pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri au promovat apel inculpatul S. O. S. și P. de pe lângă Judecătoria Gherla, ambele declarații fiind înregistrate la Judecătoria Gherla, la data de (...).

Inculpatul S. O. S., prin apărătorul său, desemnat din oficiu, a criticatsoluția instanței de fond ca fiind netemeinică sub aspectul pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, în sensul că trebuia să se dea o eficiență sporită circumstanței atenuante reținute în favoarea sa.

P. de pe lângă Judecătoria Gherla a criticat soluția primei instanțe atât ca nelegală, cât și ca netemeinică, arătând că soluția de achitare a inculpatuluipentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 al. 1 Cod P. este pronunțată cu încălcarea legii, prin interpretarea greșită a dispozițiilor legale ale art. 19 al. 1 pct. 1 lit. b Cod P., referitoare la intenția indirectă. De asemenea, s-a susținut că pedeapsa aplicată este neîndestulătoare pentru a satisface scopul pedepsei, nu este suficient de moralizatoare pentru inculpat, astfel încât să inhibeze viitoarele acțiuni ilicite ale inculpatului.

Prin decizia penală nr. 445/A/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C., au fost respinse ca nefondateapelurile declarate de inculpatul S. O. S. și P. de pe lângă Judecătoria Gherla, împotriva sentinței penale nr.677/(...) a Judecătoriei G..

În baza art.189 C., s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant în sumă de 200 lei, avansat din Fondul M.ui

Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Bîcu Diana A..

În temeiul art.192 al.2 C., a fost obligat inculpatul apelant să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în apel în sumă de 300 lei, din care 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, iar în baza art.192 al.3 C., celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune în acest sens, T. a constatat că apelurile au fost declarate în termenul de 10 zile prev. de art. 363 al. 1 C., termen ce a curs atât pentru inculpatul prezent la dezbaterea judiciară a fondului cauzei, cât și pentru reprezentantul P. de pe lângă Judecătoria Gherla, de la data pronunțării soluției apelate, și anume, (...), în conformitate cu prevederile art. 363 al. 2 și 3 C.

Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel invocate de către inculpat și P. de pe lângă Judecătoria Gherla, s-a apreciat că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică. A., instanța de fond a administrat un probatoriu complet și exhaustiv, care a fost în detaliu redat și interpretat corespunzător. Pe fundamentul probatoriului existent la dosar, instanța de fond a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității obiective. S-a reținut corect și judicios de către prima instanță că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 al. 1 Cod P., deoarece, date fiind toate împrejurările concrete în care fapta s-a consumat, inculpatul nu a prevăzut că se vor sparge cele două obiecte aflate pe masa peste care s-a răsturnat numitul M. N., respectiv un pahar de sticlă și o scrumieră. Aceste împrejurări concrete constau în starea de ebrietate relativ avansată în care se afla inculpatul, în învălmășeala produsă la locul faptei, în aspectul că inculpatului îi era obturată perspectiva spre cele două obiecte care s-au spart tocmai de trupul lui M. N. A., martorul M. I., care este un martor obiectiv, tocmai în apărarea lui intervenind numitul M. N., relatează că la data incidentului, inculpatul, crezând că M. N. vrea să-l lovească cu halba, a sărit la el și l-a împins. M. N. a căzut înapoi pe scaun, iar în cădere, a lovit cu mâna o halbă de bere și o scrumieră, care s-au spart.

T. a mai reținut că din chiar memoriul de apel a P., după ce s-a făcut o analiză detaliată a stării inculpatului, s-a tras concluzia că inculpatul putea și trebuia să prevadă rezultatul spargerii celor două obiecte, ori potrivit art. 19 al.

1 pct. 2 lit. b Cod P., aceasta este tocmai definiția culpei cu neprevedere. Prin urmare, s-a apreciat în consonanță cu cele reținute de instanța de fond, că în împrejurările concrete ale cauzei, inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși ar fi avut posibilitățile obiective de a-l prevedea, însă deoarece în forma sa simplă, distrugerea din culpă nu este o faptă prevăzută de legea penală, instanța de fond a pronunțat corect soluția de achitare a inculpatului.

În legătură cu pedeapsa aplicată de instanța de fond, s-a apreciat că s-a făcut o evaluare atentă a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cod P., dându-se o relevanță justificată atitudinii sincere manifestate de către inculpat, și faptului că acesta s-a prezentat la toate chemările organelor judiciare, înlesnind în acest fel și simplificând procedura. Față de minimul de 1 an stabilit de lege pentru această infracțiune, conform art. 321 al. 1 Cod P., instanța de fond a eficientizat corect și proporțional circumstanța reținută în conformitate cu art. 74 al.1 lit. a Cod P., în raport de efectele dictate de dispozițiile art. 76 al. 1 lit. d Cod P..

Pentru toate aceste argumente, tribunalul, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b

C., a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul S. O. S. și P. de pe lângă Judecătoria Gherla, împotriva sentinței Judecătoriei G., ale cărei dispoziții au fost menținute întocmai.

În baza art.189 C., s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant în sumă de 200 lei, avansat din Fondul M.ui

Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Bîcu Diana A..

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, prin apărător, inculpatul S. O. S., solicitând în esență admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se reindividualizeze pedeapsa aplicată, prin acordarea unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante, deoarece inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală iar prejudiciul a fost mic și recuperat integral.

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:

Atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

Față de limitele prezentului recurs, respectiv față de solicitarea concretă a inculpatului recurent de reducere a pedepsei aplicate, Curtea nu va mai analiza starea de fapt, menționând doar că referitor la aceasta își însușește întrutotul argumentația primei instanțe și a celei de apel.

În același timp, Curtea apreciază că față de fapta concret comisă, urmările produse și persoana inculpatului s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C.penal, pedeapsa aplicată reflectând în mod obiectiv gradul de pericol social al infracțiunii. Este de remarcat și împrejurarea că s-a făcut aplicarea prevederilor art. 74 lit. c C.penal, pedeapsa fiind coborâtă sub minimul special în condițiile în care inculpatul este recidivist. Din această perspectivă, Curtea consideră că nu se impune a se acorda o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante.

În consecință, neconstatând din oficiu motive de nelegalitate ale deciziei recurate, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. O. S. împotriva deciziei penale nr.

445/A din (...) a T.ui C..

Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul

M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.pen. inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. O. S., fiul lui

S. si V., născut la (...), împotriva deciziei penale nr. 445/A din (...) a T.ui C..

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C. I. A. D. L. I.A C. M. M. N.

Red.ADL/dact.MS

4 ex./(...)

Jud.apel: L.Cociș/R.Mornăilă Jud.fond: A.M.

← Decizia penală nr. 2080/2011, Curtea de Apel Cluj		Sentința penală nr. 87/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 141/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 141/2011, Curtea de Apel Cluj