Decizia penală nr. 36/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 36/R/2011

Ședința publică din 17 ianuarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. D. L.- judecător JUDECĂTORI : I. C. M.

G. : M. N.

D. P.- președinte secție penală

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

P. - V. T.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. N. împotriva deciziei penale nr. 219 din 28 octombrie 2010 a T.ui M. și a sentinței penale nr. 173 din 13 aprilie 2010 a J.ecătoriei S.-M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1, art 209 alin 1 lit g, i Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului avocat SAS I., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat P. M., din cadrul

Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul pentru plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea recursului așacum a fost formulat, casarea hotărârilor atacate, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece judecata în primă instanță a avut loc fără efectuarea cercetării judecătorești, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei (art 3859 pct

10 Cod procedură penală).

În subsidiar, solicită casarea hotărârilor atacate și judecând cauza pe fond, să se dispună în temeiul dispozițiilor art 11 pct 2 lit a și art 10 lit c Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art 208 alin 1, art 209 lit g și i Cod penal, întrucât s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a inculpatului.

In tertio, solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei, prin aplicarea art 74 lit a, art 71 și art 82 Cod penal.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că la instanța de fond, nu au fost depuse diligențele necesare pentru audierea părții vătămate, atât sub aspecte de ordin penal cât și cu privire la latura civilă, nefiindu-i luată nici o declarație. D. data începerii urmăririi penale, în cauză nu a fost administrată absolut nici o probă iar trimiterea în judecată a inculpatului s-a produs exclusiv în baza actelor premergătoare. În cauză nu a fost administrată nici oprobă în dovedirea vinovăției inculpatului, dar cu toate acestea a fost condamnat în cele două grade de jurisdicție. A. care au stat la baza condamnării inculpatului nu au fost efectuate de organe de urmărire penală astfel cum sunt acestea sunt desemnate potrivit dispozițiilor art 201 Cod procedură penală, astfel că din perspectiva dispozițiilor art 62 și următoarele Cod procedură penală, nu pot constitui probe, care să servească la aflarea adevărului în cauză.

În cauză lipsește cercetarea judecătorească, activitate reglementată de dispozițiile art. 322-332 Cod procedură penală, ceea ce în mod evident, echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei, astfel încât inculpatul a fost lipsit de beneficiile unui proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Consideră că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, precum și sub aspectul modului de executare. În condițiile în care s-ar înlătura cererile și apărările învederate anterior, iar instanța de recurs ar aprecia că în cauză există elementele legale necesare care dovedesc existența faptei și vinovăția inculpatului, solicită reindividualizarea judiciară a pedepsei și aplicarea art 81 și 82 Cod penal, fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens. Solicită a se face aplicarea art 74 lit a

Cod penal și coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, raportat la datele care caracterizează persoana inculpatului - în sensul că a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, să se aplice și art 81 și 82

Cod penal.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat deinculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice.

În continuare se arată că, fapta și vinovăția inculpatului sunt dovedite, având în vedere faptul că din interiorul autoturismului s-au ridicat urme papilare ce aparțineau inculpatului, explicația dată de acesta este hilară, iar declarațiile martorilor audiați le consideră subiective. Între inculpat și martorii audiați în apel sunt relații de rudenie. Prin actele depuse la dosar s-a încercat a se face dovada faptului că în perioada 13 august 2007- noiembrie 2007 inculpatul s-a aflat în Portugalia. Consideră că acesta putea să vină în România în data de 9 noiembrie 2007 neexistând nici o dovadă în sensul că nu a făcut acest lucru.

Se mai arată că, rapoartele de constatare tehnico-științifică și expertizele tehnice nu au o forță probantă privilegiată, ele trebuie coroborate cu celelalte probe de la dosar, în speță nu există nici o probă care să contrazică cu raportul de constatare.

S-a dispus în mod legal și temeinic executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare în regim de detenție întrucât în raport de antecedentele penale ale inculpatului și perseverența sa în a comite fapte de natură penală, scopul pedepsei nu poate fi atins decât în acest mod. Ocuparea funcțiilor prevăzute de art 71, 64 lit a teza a II-a și lit b Cod penal presupune existența unei conduite ireproșabile, interzicându-i-se în mod legal și temeinic și drepturile prevăzute de aceste texte legale.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 173/(...), pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr. (...), s-a dispus condamnarea inculpatului C. N. lapedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. g, i C.pen.

În baza art. 85 C.pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 208/(...) a

J.ecătoriei S. M.

În temeiul art. 33 lit. a și 34 lit. b C.pen., s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare cu cea de 3 luni închisoare, dispunându-se executarea de către inculpat a pedepsei celei mai grele - de 3 ani închisoare cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a, b C.pen.

S-a respins cererea de constituire ca parte civilă formulată de C. R. R. Inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 860 lei, cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei reprezintă onorariul de avocat desemnat din oficiu (av. D. R.n R.).

Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că în noaptea de (...) partea vătămată C. R. R. și-a parcat autoturismul proprietatea sa marca „Audi"; în aproprierea blocului de pe str. U. din S. M. unde locuiește.

Pe timpul nopții inculpatul C. N. a forțat portiera din partea stânga față și din autoturism, a sustras radiocasetofonul auto marca „Sony"; și o pereche de ochelari.

Cu ocazia cercetării locului faptei s-a constatat că lucrurile din interiorul autoturismului au fost răvășite, iar de pe carcasa unui DVD a fost prelevată o urmă papilară, care conform raportului de constatare tehnico - științifică a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a inculpatului.

Starea de fapt prezentată a rezultat din procesul verbal de cercetare la fața locului (f.5 dos. de urmărire penală ); planșa cu fotografii judiciare (f.7-10 dos. de urmărire penală ); declarația părții vătămate C. R. R. (f.11-12 dos. de urmărire penală ); raport de constatare tehnico- științifică (f.16-21 dos. de urmărire penală ).

În drept, fapta inculpatului C. N., care în noaptea de (...), prin efracție a sustras din autoturismul părții vătămate C. R. R., bunuri în valoare de 1643 lei, constituie infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.";g"; și ";i"; C.pen.

Cu privire la persoana inculpatului, s-a reținut că acesta are vârsta de

21 ani, iar prin sentința penală nr. 208/(...) a J.ecătoriei S. M. a mai fost condamnat la 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Instanța, raportat la faptul că inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 208/(...) a J.ecătoriei S. M. la 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a făcut aplicarea art. 85

C.pen.

Referitor la latura civilă a cauzei, s-a constatat că partea vătămată C. R. R. în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

425 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și 500 lei costul reparațiilor portierei. Partea civilă nu și-a dovedit pretențiile, în faza de urmărire penală arătând în declarația de la fila

11, că nu deține documente de proveniență a bunurilor, iar în fața instanței acesta nu s-a prezentat pentru a-și dovedi pretențiile. Suma solicitată de acesta reprezintă o evaluare proprie a bunurilor sustrase, fără a fi dovedită contravaloarea acestora cu probe.

Starea de fapt expusă în rechizitoriu, a fost dovedită și în faza cercetării judecătorești, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcină.

Ținând seama de dispozițiile art.72 și 52 C.pen., raportat la pericolul social al faptelor, la persoana inculpatului, care s-a sustras urmăririi penale și judecății, instanța l-a condamnat la pedeapsa închisorii, conform dispozitivului, cu aplicarea art. 85C.pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit.";a"; și art.34 lit.";b"; C.pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.";g"; și ";i"; C.pen. cu pedeapsa anterioară de 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de un 3 ani închisoare cu consecințele art. 71 și 64 lit.";a"; și „b"; C.pen.

In temeiul art. 191 al. (1) C.pr.pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului, 860 lei cheltuieli judiciare față de stat din care 200 lei onorariu avocat din oficiu pentru avocat D. R.n R.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat înprincipal, a fi achitat, iar în subsidiar, a se trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau a se restitui cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

În motivarea apelului său apelantul-inculpat a arătat că nu a comis infracțiunea, s-a reținut ca și probă „absolută"; o constatare tehnico-științifică din care rezultă că pe carcasa DVD-ului aflat pe fotoliul din partea dreptă față se afla o urmă papilară creată de apelantul-inculpat. A. urmă digitală nu îi aparține. Organul de poliție având urmele sale digitale, a trebuit să soluționeze dosarul și a efectuat acel raport de constatare tehnico-științifică.

Trebuia să fie chemat pentru a i se preleva urme papilare care să fie comparate cu cele găsite printr-o expertiză dactiloscopică. Nu s-a efectuat o percheziție domiciliară pentru a se găsi acel radiocasetofon și doar coroborând probele se putea trage o concluzie.

Rapoartele de constatare tehnico-științifică și expertizele tehnice nu au o forță probantă privilegiată, ele trebuie coroborate cu celelalte probe de la dosar. În speță nu există nici o probă care să se coroboreze cu raportul de constatare.

A.antul-inculpat a fost plecat din țară, nu știa că există pe rol acest proces, nu s-a putut apăra, nu a fost audiat, nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, astfel că ancheta penală este nulă absolut, apărarea ce i s-a făcut a fost formală. S-au încălcat prevederile art. 6, 171, 257 C.proc.pen. și art. 6 din C.E.D.O. Nu i s-a comunicat confirmarea începerii urmăririi penale.

D. fapta comisă la 1. ianuarie 2008 nu a mai comis altele. Rechizitoriul s-a întocmit fără nici o altă probă decât acel raport de constatare tehnico-

științifică.

În luna noiembrie 2007 apelantul-inculpat nu a fost în țară, urmele găsite sunt neclare, i s-a imputat o faptă pe care nu a comis-o. În autoturism s-au găsit trei urme. Se pune problema cine le-a creat pe celelalte.

S-au încălcat prev.art.4, 287 alin.1,2 C.pr.pen., nefăcându-se o analiză a probelor.

Prin decizia penală nr. 219/A/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...), în baza art. 379 pct.1 lit. b C.proc.pen., s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. N., acesta fiind obligat la plata sumei de 280 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare în apel din care suma de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu suportată în avans din fondurile Min. Justiției.

Pentru a dispune în acest sens, T. a reținut următoarele:

Cererea apelantului-inculpat de a se trimite cauza la parchet pentru refacerea urmăririi penale sau la judecătorie spre rejudecare cu motivarea că a fost plecat în străinătate a fost respinsă în condițiile în care acesta a fost legalcitat în faza de urmărire penală, iar din mai multe procese-verbale de căutare la domiciliu rezultă că la acele date acesta s-a aflat în localitate, refuzând să se prezinte. De asemenea, deși potrivit procesului-verbal de la fila 30 din același dosar acesta a arătat că se va prezenta la organele de urmărire penală pentru a fi audiat, în data de (...) nu s-a prezentat. La prima instanță a fost legal citat de la domiciliul din România și prin afișare la sediul consiliul local în condițiile în care având cunoștință de existența acestui dosar penal, nu a înțeles să comunice organelor judiciare adresa sa din străinătate, neputându-se, în consecință, prevala de propria-i culpă.

Din probele administrate în cauză tribunalul a reținut că în noaptea de

9/(...) apelantul-inculpat C. N. a sustras din autoturismul marca „Audi 80"; având numărul de înmatriculare R. 82440 Y, aflat în cartierul U. din S. M. în care a pătruns prin forțarea ușii de pe portiera stângă din față, un radiocasetofon marca „Sony"; și o pereche de ochelari.

În acest sens, este raportul de constatare tehnico-științifică nr. 113.082 din (...) întocmit de I. M. - S. criminalistic potrivit căruia fragmentul de urmă digitală ridicat de pe carcasa DVD-ului aflat pe bancheta din partea dreaptă față a fost creat de degetul inelar al mâinii stângi a apelantului-inculpat. De asemenea, prin declarația dată în faza de urmărire penală, intimatul-parte civilă confirmă faptul că i s-au sustras bunurile menționate în modalitatea mai sus amintită.

Apărarea formulată de apelantul-inculpat în sensul că nu a comis fapta, fiind plecat din țară a fost respinsă. Depozițiile martorilor C. I. și C. A. sunt subiective, având în vedere relațiile de rudenie în care se află aceștia cu apelantul-inculpat (sunt frați) cu atât mai mult cu cât declarațiile lor sunt în parte neconcordante (ex. martorul C. I. a arătat că apelantul-inculpat s-a aflat în Portugalia în perioada august-decembrie 2008, iar martorul C. A. a arătat că nu știe ca acesta să fi fost plecat din țară în cursul anului 2008). De asemenea, declarația martorului C. I. nu concordă nici cu înscrisul intitulat „Declarație"; de la filele 34-36 dosar tribunal (martorul a arătat că s-a întors în țară în perioada 15-17 decembrie 2007, iar apelantul-inculpat s-a reîntors în Portugalia doar după sărbătorile de iarnă, iar avocații din Portugalia care au redactat acest înscris au confirmat prezența la cabinetul lor a apelantului- inculpat în datele de 18, 19 și 21 decembrie 2007). Pentru aceste motive, au fost înlăturate declarațiile acestor martori. Din acest înscris rezultă că apelantul-inculpat s-a prezentat la acest cabinet la datele de 6 noiembrie și 15 noiembrie 2007, iar fapta s-a comis la o altă dată (la 9. noiembrie 2007).

Față de cele de mai sus, T. a apreciat că, în speță, vinovăția apelantului- inculpat a fost probată. Fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.g,i C.pen.

În raport de fapta comisă, de persoana apelantului-inculpat (prin sentința penală nr. 606/2004 a J.ecătoriei Vișeu de Sus i s-a aplicat măsura educativă a mustrării pentru o infracțiune silvică și deși legal citat, nu s-a prezentat în faza de urmărire penală și la prima instanță, iar în apel nu a recunoscut comiterea faptei), s-a reținut că pedeapsa aplicată acestuia a fost individualizată în mod judicios.

A.antul-inculpat a mai fost condamnat pentru o altă faptă concurentă cu cea din prezenta cauză (pentru infracțiunea de furt calificat) la pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat prin sentința penală nr. 208/(...) a J.ecătoriei S. M. Prin urmare, în mod legal s-a anulat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse și s-a procedat la contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată prin sentința penală apelată în prezenta cauză.

S-a dispus în mod legal și temeinic executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare în regim de detenție întrucât în raport de antecedentele sale penale și de perseverența sa în a comite fapte de natură penală, scopul pedepsei nu poate fi atins decât în acest mod. Întrucât apelantul-inculpat a adus atingere prin fapta sa unor valori patrimoniale existente în societate, s-a apreciat că acesta nu este în măsură să facă aprecieri cu privire la modul în care se alege organul legiuitor și celelalte organe de stat care se aleg prin vot astfel că în mod corect i s-a interzis dreptul de a alege. Ocuparea funcțiilor prev. de art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. presupune existența unei conduite ireproșabile, interzicându-i-se, în consecință, în mod legal și temeinic și drepturile prevăzute de aceste texte legale. Întrucât apelantul-inculpat nu s- a folosit de vreo funcție, profesie, activitate pentru a comite fapta - obiect al acestui dosar, în mod temeinic nu i s-au interzis și drepturile prev. de art. 71,

64 lit. c C.pen.

În privința laturii civile a cauzei, T. a reținut faptul că intimatul C. R. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu sumele de 425 euro și de

500 lei și că în mod temeinic i s-au respins despăgubirile solicitate în condițiile în care sumele pretinse au un cuantum destul de ridicat, acesta nefiind probat. Mai mult, în apelul inculpatului acestuia nu i se poate agrava situația.

Pentru toate aceste motive, apelul inculpatului a fost apreciat ca fiind nefondat, fiind respins ca atare.

În baza art. 192 alin.2 C.proc.pen., acesta a fost obligat să plătească statului suma de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel din care suma de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu suportat în avans din fondurile M.ui Justiției.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs, prin apărătorul său, inculpatul C. N., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În subsidiar, s-a solicitat casarea hotărârilor atacate, cu consecința achitării inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, iar in tertio, reindividualizarea judiciară a pedepsei.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că la instanța de fond nu au fost depuse diligențele necesare pentru audierea părții vătămate, atât sub aspecte de ordin penal cât și cu privire la latura civilă, nefiindu-i luată nici o declarație. D. data începerii urmăririi penale, în cauză nu a fost administrată absolut nicio probă, iar trimiterea în judecată a inculpatului s-a făcut exclusiv în baza actelor premergătoare, nefiind administrată nicio probă în dovedirea vinovăției inculpatului.

S-a mai arătat că în cauză nu s-a efectuat cercetarea judecătorească, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei, astfel încât inculpatul a fost lipsit de beneficiile unui proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O.

De asemenea, s-a mai arătat că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, precum și sub aspectul modalității de executare.

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:

Inculpatul recurent C. N. a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, respectiv pentru faptul că în noaptea de 09/(...) a forțat portiera din partea stânga față a autoturismului aparținând părții vătămate C. R. R., de unde a sustras radiocasetofonul auto marca „Sony"; și o pereche de ochelari.

Pe parcursul urmăririi penale, în speță în faza actelor premergătoare, s-a procedat la efectuarea unui proces-verbal de cercetare la fața locului (f.5), ocazie cu care au fost ridicate trei urme papilare și au fost făcute fotografii judiciare. A fost audiată partea vătămată și s-a efectuat un raport de constatare tehnico-științifică, în urma căruia s-a stabilit că pe carcasa unui DVD din interiorul autoturismului există o urmă papilară care a fost creată de degetul inelar de la mâna stângă a inculpatului.

În cursul urmăririi penale și ulterior pe parcursul judecării cauzei în primă instanță inculpatul nu a fost audiat, fiind plecat în străinătate.

Chiar dacă ulterior în apel, au fost verificate alibiurile invocate de către inculpat, administrându-se probe și procedându-se și la audierea inculpatului,

Curtea apreciază că prezentul proces, așa cum a fost derulat până la acest moment nu a prezentat garanțiile prevăzute de art. 6 din CEDO cu privire la echitatea procedurilor judiciare și la dreptul la un proces echitabil.

Din această perspectivă, Curtea își însușește critica adusă hotărârilor instanțelor de fond și de apel de către apărare și constată că inculpatul practic a fost condamnat în primă instanță exclusiv pe baza actelor premergătoare efectuate anterior începerii urmăririi penale, respectiv anterior datei de (...)

(urmărirea penală fiind deci începută într-o cauză de o complexitate extrem de redusă la peste un an de la comiterea faptei).

Chiar dacă inculpatul nu se afla în țară la momentul derulării urmăririi penale împotriva sa, organele judiciare respectiv organele de urmărire penală și prima instanță aveau obligația ca, în baza rolului activ, să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului.

Ca atare, Curtea apreciază, raportat la poziția procesuală a inculpatului în fața instanței de apel și a celei de recurs, că se impune potrivit art. 385/15 pct. 2 lit. c C.pr.pen. casarea în întregime a deciziei atacate, împreună cu sentința penala nr. 173 din 13 aprilie 2010 a J.ecătoriei S. M., cu consecința rejudecării cauzei de către Judecătoria Sighetu Marmației, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 10 C.pr.pen..

Se poate constata că la momentul când a fost audiat în fața instanței de apel inculpatul a contestat faptul că urmele papilare prelevate de la fața locului i-ar aparține, a afirmat că la data comiterii faptei era plecat în străinătate, solicitând astfel implicit efectuarea unei expertize tehnico-științifice, aspect asupra căruia instanța apelului trebuia să insiste câtă vreme singura probă care a stat la baza condamnării inculpatului a fost acel raport de constatare tehnic-științifică.

În consecință, prin raportare la dispozițiile art. 385/18 C.pr.pen. în rejudecare prima instanță va proceda la efectuarea următoarelor acte:

- audierea părții vătămate și a martorei T. F., care a participat ca și martor asistent la cercetarea la fața locului și la prelevarea urmelor papilare. Acest lucru se impune pentru a se verifica dacă au fost respectate procedurile de prelevare ale unor astfel de urme, cu atât mai mult cu cât din raportul de constatare tehnico-științifică nu reiese ce s-a întâmplat cu celelalte două urme prelevate. La aprecierea efectuării în condiții procedurale a cercetării la fața locului vor fi avute în vedere și dispozițiile art. 92 alin.1 C.pr.pen. verificându- se în ce măsură faptul că a fost prezent doar un singur martor asistent în loc de doi a fost de natură să provoace o vătămare intereselor legitime ale inculpatului.

-se va proceda la efectuarea unei expertize tehnico-științifice la I., deoarece inculpatul a insistat să îi fie prelevate alte urme papilare și să se refacă raportul de constatare.

- se vor reverifica alibiurile inculpatului; faptul că martorii care pot confirma că la data comiterii faptei inculpatul nu se afla în țară sunt rude cu acesta nu este de natură să excludă de plano veridicitatea acestor depoziții, câtă vreme sunt susținute de alte probe obiective. Un astfel de mijloc de probă poate fi și înscrisul prezentat de inculpat în apel, potrivit căruia la datele de 6 și 15 noiembrie 2007 a fost prezent la sediul unui avocat din Almancil, Portugalia. În condițiile în care fapta a fost comisă în noaptea de 9/(...) trebuie analizat dacă există vreun dubiu în cauză în ceea ce privește prezența inculpatului în țară, fiind destul de greu de crezut ca acesta s-a reîntors pentru o perioadă atât de scurtă de timp pentru a comite un banal furt de radiocasetofon.

Nu este lipsită de importanță nici împrejurarea că inculpatul a mai fost cercetat pentru comiterea unui furt comis în cursul anului 2006, dosar în care una dintre probele cele mai importante împotriva inculpatului era tot o urmă papilară descoperită la locul faptei, fiind achitat atât în fond cât și în apel pentru această infracțiune (sentința penală nr. 168/(...) a J.ecătoriei Târgu Lăpuș și decizia penală nr. 260/A/(...) a T.ui M.) în prezent cauza aflându-se în recurs pe rolul C. de A. C.

Prima instanță va administra orice alte probe necesare aflării adevărului în cauză.

În temeiul art. 189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-

N. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul C. N., împotriva deciziei penale nr. 219 din 28 octombrie 2010 a T.ui M., pe care o casează în întregime, împreună cu sentința penala nr. 173 din 13 aprilie 2010 a J.ecătoriei S. M. si dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Sighetu Marmației.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. A. D. L. I. C. M. D. P. M. N.

Red.ADL/dact.MS

5 ex./(...) jud.fond M.L.A. jud.apel: C.Balint/L.S.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 36/2011, Curtea de Apel Cluj