Decizia penală nr. 1414/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.1414/R/2011
Ședința publică din 19 septembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. Ș.- judecător JUDECĂTORI : L. M.
: ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T.
C. reprezentat prin P. - D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul F. J. împotriva încheierii penale f.n. din (...) a T. B. N., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara în cursul judecății.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul F. J. - av.Dobai G. C. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 19 septembrie 2011, motivele de recurs formulate de inculpat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului F. J., solicită admiterea recursului declarat deinculpat și revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului, arată că această măsură durează de aproximativ 2 ani de zile, iar la dosar nu există dovezi suficiente care să justifice menținerea acesteia.
Din actele existente la dosar, instanța și-a putut forma o opinie cu privire la modalitatea în care inculpatul a respectat obligațiile impuse în sarcina sa. Se mai poate observa că la dosarul cauzei nu a existat nici o sesizare din partea parchetului cu privire la încălcarea obligațiilor care au fost impuse în sarcina inculpatului, acesta a respectat dispozițiile instanței și nu a împiedicat desfășurarea în bune condiții a procesului penal. În toată această perioadă de 2 ani, dreptul inculpatului la libera circulație a fost restricționat în mod neîntemeiat, iar pentru toate aceste aspecte și cele invocate în motivele scrise depuse la dosar, solicită admiterea recursului formulat de inculpat.
Reprezentantul M.ui P. solicită ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.,să se respingă ca nefondat recursul formulat de către inculpatul F. J. împotriva încheierii penale din data de 12 august 2011, prin care Tribunalul Bistrița Năsăud a luat față de acesta măsura obligării de a nu părăsi țara pentru următoarele motive : în opinia sa, încheierea recurată este perfect legală și temeinică și se impune luarea acestei măsuri.
Sub aspect procedural, solicită a se observa că instanța de fond a procedat corect atât din perspectiva disp.art.145/1 teza II-a C.pen., punând în discuție, din oficiu, luarea acestei măsuri, cât și din perspectiva deciziei penale nr.76/2007 a I., încheierea recurată fiind legală.
Sub aspectul fondului, apreciază la fel ca și instanța de fond că în acest moment subzistă condițiile prev.de art.143 al.1 C., respectiv indicii și probe temeinice cu privire la faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și având în vedere gravitatea faptelor săvârșite și mai ales prejudiciul prezumat care este ridicat, se impune în continuare asigurarea prezenței inculpatului în țară.
Pe de altă parte, față de celelalte susțineri ale inculpatului referitoare la necesitatea deplasării în străinătate, datorită funcției pe care o are, consideră că în societatea respectivă poate ocupa și alte funcții și nu se impune revocarea sau înlocuirea acestei măsuri.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursului.
C U R T E A Prin încheierea penală f. nr. din data 12 august 2011 pronunțată de T. B.-N., în baza dispozițiilor art. 145/1 raportat la art. 145 Cod procedură penală, s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara față de inculpații F. J., fiul lui I. și M., născut la (...) în municipiul B., cu domiciliu în B., P. P. R., nr.7, sc.A, ap.2, jud.B.-N., CNP - 1., cu antecedente penale, F. M. J., fiul lui N. și E., născut la (...) în municipiul Dej, cu domiciliul în municipiul Dej, str. N. Iorga, nr. 65, județul C. și fără forme legale în municipiul B., str. Aleea Spătarului, nr. 3, ap. 22, județul B.-N., studii 10 clase și școală profesională, CNP - 1., cu antecedente penale, E. G.-G., fiul lui V. și E., născut la (...) în orașul N., cetățean român, căsătorit,
1 copil minor, stagiul militar satisfăcut, studii 10 clase, angajat al S.
Sasquatch Impex S. Sângeorz-Băi, cu domiciliul în comuna D., nr. 108, CNP
- 1., fără antecedente penale, O. F., fiica lui V. și M., născută la (...) în localitatea V., județul Bihor, cetățean român, studii medii, asociat la S. „. C. S. S., județul Harghita, căsătorită, cu domiciliul în Oradea, str. Negoiului, nr. 21, județul Bihor, CNP - 2., fără antecedente penale și M. C., fiul lui A. și V., născut la data de (...) în municipiul Dej, cu același domiciliu str. Șomcutului, nr. 76, județul C., căsătorit, 2 copii minori, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, administrator al S. „Supertrans Ela"; S. Dej, CNP - 1., fără antecedente penale, începând cu data de (...).
Potrivit dispozițiilor art. 145/1 alin. 2 raportat la art. 145 alin. 1/1 și alin. 1/2 Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, fiecare inculpat a fost obligat să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la organele de poliție din localitatea de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să nu se apropie și să nu comunice - direct sau indirect - între ei și cu persoanele audiate în calitate de martori în prezenta cauză, în cursul urmăririi penale; să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit faptele deduse judecății.
S-a pus în vedere inculpaților dispozițiile art. 145/1 alin. 2 raportat la art. 145 alin. 2/2 Cod procedură penală.
S-a dispus comunicarea încheierii organelor și instituțiilor arătate în cuprinsul art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin R. nr.
24 D. al D. - B. T. B.-N. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților F. J., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. „a"; Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal; F. M. J., pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din
Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5
Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. „a"; Cod penal; E. G.-G. pentru infracțiunile prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2
Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. „a"; Cod penal; O. F. pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1, 2,
3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. „a"; Cod penal; M. C. pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.
39/2003, art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. „a"; Cod penal și O. C. Florica, pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. „a"; Cod penal.
Cauza a fost înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. B. N., primind termen de judecată la data de (...).
În cursul urmăririi penale, față de inculpații F. J., F. M. J., E. G. G.,
O. F. și M. C. s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, măsură ce a fost prelungită succesiv, cu câte 30 de zile, de către procurorul de caz, prin O. din 15 iulie, pentru primii patru inculpați și respectiv 1 august 2011 pentru inculpatul M. C.
Prin ordonanțele adoptate în cauză inculpaților li s-a impus respectarea măsurilor obligatorii, cuprinse în art. 145 alin. 1/1 lit. a-d Cod procedură penală precum și a celor facultative prevăzute în alin. 1/2 lit. „c"; și „f"; al aceluiași articol, respectiv să nu se apropie și să nu comunice - direct sau indirect - cu co-inculpații, cu învinuiții și cu persoanele audiate în calitate de martor în prezenta cauză, potrivit unei liste anexă și să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit faptele.
În fapt, în sarcina inculpaților F. J., F. M. J. și O. F. s-a reținut că în vara anului 2008 au constituit un grup infracțional organizat, la care a aderat ulterior și inculpatul M. C., toți inculpații având calitatea de administratori ai unor societăți comerciale, în scopul obținerii - în mod fraudulos și în baza aceleași rezoluții infracționale - a unor finanțări în valoare de peste 200.000 lei de la S. „. F. I. S. B. și de la S. „. de F. I. S. B., pentru plata unor facturi emise pe baza unor contracte fictive de vânzare- cumpărare de mărfuri de valori mari, încheiate cu S. „Timber Group"; S. B., S. „Scarface"; S. B., S. „Supertrans Ela"; S. Dej, S. „Matrik Construction"; S. B., S. „United Bukerers"; S. Giurgiu, S. „Sing-bai Gagea"; S. Sângeorz-Băi,determinându-i pe reprezentanții celor două societăți de factoring să acorde
- ca urmare a inducerii în eroare prin înscrisurile false depuse - finanțări importante, fără ca ulterior să se mai efectueze plata facturilor de către debitori, cauzând astfel prejudicii de peste 200.000 lei primei firme de factoring și respectiv peste 1.200.000 lei, celei de a doua.
Pe de altă parte, în sarcina inculpaților F. J. și E. G. G. s-a reținut că în cursul anului 2007, în baza unei înțelegeri prealabile, au indus în eroare pe reprezentanții S. „. L. I. S. B. cu ocazia încheierii unor contracte de leasing financiar prin întocmirea și depunerea unor documente false privind derularea unor operațiuni comerciale (contracte, facturi, scrisori de transport, etc.) încât să-i determine să le acorde finanțări pentru achiziția unor utilaje de construcții, care trebuiau livrate către S. „Akela Bom"; S. de către S. „. I. S. - firmă administrată de inculpatul E. G. G. - finanțări care s- au ridicat la suma totală de aproximativ 696.000 euro, după obținerea finanțării inculpatul F. J. achitând în numele utilizatorului, un număr de 6-
7 rate după care a încetat să mai plătească celelalte 42 de rate scadente, cauzând un prejudiciu de peste 200.000 lei.
Așa fiind, în lumina statuărilor Deciziei nr. 76/2007 a Înaltei Curți de
C. și Justiție, tribunalul a apreciat că, în speță, sunt întrunite condițiile prevăzute în cuprinsul art. 143 alin. 1 Cod procedură penală.
Mai mult decât atât, instanța a reținut că, prin trimiterea în judecată a inculpaților, temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii preventive nu au dispărut, chiar dacă măsura în discuție a fost instituită la finele anului 2009, pentru buna desfășurare a procesului penal impunându-se luarea aceleași măsuri.
Ca urmare, în baza dispozițiilor art. 145/1 raportat la art. 145 Cod procedură penală, s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara față de inculpații F. J., F. M. J., E. G.-G., O. F. și M. C. începând cu data de (...).
Ca o consecință a soluției preconizate, potrivit dispozițiilor art. 145/1 alin. 2, raportat la art. 145 alin. 1/1 și alin. 1/2 Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpaților li s-a impus să respecte obligațiile menționate în dispozitiv.
Împotriva încheierii pronunțate de T. B.-N., în termen legal, a declaratrecurs inculpatul F. J. solicitând casarea acesteia și, drept consecință, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului, s-a arătat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri în cursul urmăririi penale nu mai există și nu există în cauză nici probe noi, care să dovedească că inculpatul ar intenționa să se sustragă de la judecată sau să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
În cauză, măsura a fost prelungită succesiv de către procuror, pe parcursul urmăririi penale, creându-se astfel un regim discriminatoriu față de alte persoane cercetate în dosar, față de care nu s-au luat astfel de măsuri și încălcându-i-se inculpatului astfel, dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, inculpatul consideră că i s-a restrâns nejustificat dreptul la circulație, prin încălcarea dispoz.art.25 și 53 din Constituție, măsura nefiind proporțională cu situația care a determinat-o, iar pe de altă parte, a depășit limitele unei durate rezonabile, fiind instituită în cursul urmăririi penale la 25 noiembrie 2009.
S-au invocat și motive de sănătate, respectiv, afecțiuni ale inculpatului, care nu pot fi tratate corespunzător la clinicile din țară.
Îndeplinirea condițiilor pentru luarea unei astfel de măsuri, nu a fost analizată și în raport cu dispozițiile art.5 din C. europeană a drepturilor omului și, respectiv, art.2 din Protocolul 4 la C.
Mai mult, procurorul nu a indicat împrejurările, motivele temeinice de natură a justifica prelungirea măsurii, cu toate că a trecut mai mult de 1 an de la instituirea acesteia.
S-a mai arătat de asemenea că, probele dosarului sunt lovite de nulitate absolută, că nu s-a realizat procedural, prezentarea materialului de urmărire penală, având în vedere că în cauză a operat și o disjungere privind continuarea cercetărilor pentru alte infracțiuni.
Ver if ic ând înche iere a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Inculpatul recurent F. J. a fost trimis în judecată, alături de alți inculpați, prin R. din (...) nr. 24 D. al D. - B. T. B.-N. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,
2, 3 și 5 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2
Cod penal, reținându-se în esență, în sarcina sa că, în vara anului 2008,a lături de alți inculpați, au constituit un grup infracțional organizat, la care a aderat ulterior și inculpatul M. C., toți inculpații având calitatea de administratori ai unor societăți comerciale, în scopul obținerii - în mod fraudulos și în baza aceleași rezoluții infracționale - a unor finanțări în valoare de peste 200.000 lei de la S. „. F. I. S. B. și de la S. „. de F. I. S. B., pentru plata unor facturi emise pe baza unor contracte fictive de vânzare- cumpărare de mărfuri de valori mari, încheiate cu mai multe societăți comerciale, determinându-i pe reprezentanții celor două societăți de factoring să acorde - ca urmare a inducerii în eroare prin înscrisurile false depuse - finanțări importante, fără ca ulterior să se mai efectueze plata facturilor de către debitori, cauzând astfel prejudicii de peste 200.000 lei primei firme de factoring și respectiv, peste 1.200.000 lei, celei de a doua.
De asemenea, inculpatul F. J. împreună cu coinculpatul E. G. G., în cursul anului 2007, în baza unei înțelegeri prealabile, au indus în eroare pe reprezentanții S. „. L. I. S. B. cu ocazia încheierii unor contracte de leasing financiar prin întocmirea și depunerea unor documente false privind derularea unor operațiuni comerciale (contracte, facturi, scrisori de transport, etc.) încât să-i determine să le acorde finanțări pentru achiziția unor utilaje de construcții, care trebuiau livrate către S. „Akela Bom"; S. de către S. „. I. S. - firmă administrată de inculpatul E. G. G. - finanțări care s- au ridicat la suma totală de aproximativ 696.000 euro, după obținerea finanțării inculpatul F. J. achitând în numele utilizatorului, un număr de 6-
7 rate după care a încetat să mai plătească celelalte 42 de rate scadente, cauzând un prejudiciu de peste 200.000 lei.
Potrivit art.145/1 rap. la art.145 C., măsura obligării de a nu părăsi
țara constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau judecător în cursul urmăririi penale, ori de instanța de judecată în cursul judecății, de a nu părăsi țara fără încuviințarea organului care a dispus această măsură și, poate fi luată numai dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.
În cauză, judecătorul învestit cu soluționarea fondului cauzei, la primirea dosarului în care, față de o parte din inculpații trimiși în judecatăse luase măsura preventivă prev. de art.145/1 C. în cursul urmăririi penale, a considerat necesar a lua în discuție această măsură, față de noua etapă a procesului penal în care se află dosarul, respectiv, cea a judecății.
Așa fiind, judecătorul fondului a constatat că în cauză sunt întrunite față de inculpatul recurent ( și coinculpați) condițiile prev. de art.143 C., respectiv, există indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C., adică date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este trimis în judecată, indicii, pe care și Curtea le apreciază ca fiind prezente în cauză și rezultând din mijloacele de probă indicate în actul de sesizare a instanței și care au fundamentat trimiterea în judecată.
Totodată, Curtea apreciază că măsura dispusă în cauză se circumscrie
și exigențelor art.136 alin.8 C., respectiv, la luarea ei s-a ținut seama de scopul urmărit - asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ( în acest sens, asigurarea prezentării inculpatului în fața instanței pentru a fi audiat) raportat la complexitatea cauzei, a numărului mare de părți, martori din proces - împrejurări de natură a putea îngreuna bunul mers și celeritatea judecății, în lipsa unor măsuri care să asigure prezența inculpaților la proces; gradul de pericol social al infracțiunilor presupus comise de inculpat - ridicat, raportat la modalitățile și împrejurările concrete în care se presupune că a acționat, nr. persoanelor implicate, consecințele ce se estimează că s-ar fi produs; persoana inculpatului - cu antecedente penale, ceea ce duce, odată în plus, la temerea rezonabilă că, fără niciun fel de măsuri restrictive împotriva sa, există riscul să antreneze noi activități ilicite.
Invocarea de către inculpat a depășirii unor limite rezonabile a duratei măsurii, care a fost instituită încă din cursul urmării penale, în timpul căreia și-a respectat toate obligațiile impuse de procuror - este neavenită în acest cadru procesual, excede analizei pe care o poate realiza instanța de recurs, întrucât în momentul de față vorbim despre luarea măsurii preventive în cursul judecății și nu despre prelungirea măsurii, în lumina și a Deciziei nr.76/2007 a ÎCCJ dată în recursul în interesul legii, potrivit căreia
„măsurile preventive referitoare la obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara dispuse ori prelungite de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, nu pot fi prelungite sau menținute de către instanța de judecată, urmând a fi discutată luarea acestora, dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 alin.1 C.";
Așa fiind, nu pot face obiectul analizei instanței de control judiciar orice alte critici referitoare la legalitatea sau temeinicia luării ori prelungirii măsurii în cursul urmăririi penale de către procuror, după cum nu pot fi analizate în acest cadru nici criticile privind nulitatea probelor de la urmărire penală ( inculpatul nu a indicat care sunt probele lovite de nulitate) ori nelegalitatea prezentării materialului de urmărire penală, aceste aspecte urmând a fi invocate la momentul procesual corespunzător - în procedura prev. de art.300 C. sau ulterior, în cursul cercetării judecătorești.
Motivele de sănătate invocate de inculpat sunt, la acest moment, doar la nivel declarativ, nu s-a dovedit existența lor sau împrejurarea că, nu ar putea fi tratate corespunzător în unitățile medicale din România.
Luarea unei măsuri preventive, cu scopul, bine definit, de a asigura prezența acuzatului în fața judecătorului, cel puțin până la momentul audierii sale - nu încalcă în nici un fel dreptul inculpatului la un proces echitabil, al cărui conținut se poate realiza fără nicun impediment și în cadrul acestei măsuri restrictive, inculpatul având posibilitatea să exercite prerogativele acestui drept, așa cum sunt ele definite la art.6 din C.europeană a drepturilor omului în tot cursul judecății, fără vreo restricție care să derive din existența măsurii preventive.
Cât privește încălcarea dispozițiilor constituționale privind dreptul la libera circulație și cazurile de restrângere a exercițiului unor drepturi - art.23 și 53 din Constituție - se constată că este nefondată critica recurentului sub acest aspect, însăși Constituția stabilind condițiile exercitării dreptului la liberă circulație, în speță , fiind luată o măsură preventivă restrictivă de drepturi prevăzută de lege, care se impune pentru desfășurarea în bune condiții a instrucției penale, care nu este disproporționată față de situația care a determinat-o (gravitatea presupuselor fapte de care este acuzat inculpatul) și care, nu aduce atingere existenței dreptului, ci doar exercitării temporare a acestuia.
Totodată, restrângerea dreptului la libera circulație prin instituirea măsurii din prezenta cauză nu numai că este în concordanță cu dispozițiile constituționale, dar se circumscrie și cazurilor de limitare a libertății de circulație, prevăzute în art.2 din Protocolul nr.4 la C. E. a drepturilor omului
- în sensul că sunt limitări prevăzute de legislația națională, necesare șijustificate, în cazul de față pentru interesul public, protecția ordinii publice ( din perspectiva, anterior menționată, a temerii că, lăsat în libertate, există riscul ca inculpatul, față și de trecutul infracțional, să continue sau să reia activitatea ilicită, ceea ce ar periclita ordinea publică).
Față de toate aceste considerente, se constată temeinică și legală încheierea atacată, iar recursul se privește ca nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul F. J., domiciliat în B., P-ța P. R., Bl.7, sc.A, ap.12, împotriva încheierii penale f.nr. din 12 august 2011 a T. B.-N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent F. J. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
4 ex./(...)
Jud.fond: P. A. D.
| ← Decizia penală nr. 1590/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 512/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
