Decizia penală nr. 157/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.157/2011
Ședința publică din data de 9 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
M. R. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul F. L. A. împotriva sentinței penale nr.325 din 17 decembrie 2010 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. L. A., asistat de apărător desemnat din oficiu av.Negru C. din cadrul Baroului C. și apărător ales av. Ielciu Doina din cadrul Baroului Sălaj, ambii apărătorii cu delegațiile depuse al dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul F. L. A., solicită a se constata încetat de drept mandatul său prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului și acordarea onorariului avocațial parțial avansat din FMJ.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul inculpatului F. L. A., solicită admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 al.1 lit.d C.pr.pen., apreciind că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG nr.95/2002.
În motivarea recursului susține că se impune a fi clarificat dacă drumul pe care inculpatul a condus autoturismul este sau nu drum public. Apreciază că instanța de fond s-a limitat în a verifica dacă această „cale de acces";, așa cum o denumește parchetul prin rechizitoriu, este deschisă circulației publice. Consideră că instanța trebuia să analizeze nomenclatorul stradal al localității C. S. P. adresei parchetului (f.25 dosar u.p.), prin care se solicită Primăriei orașului C. S. să se precizeze dacă această cale de acces figurează sau nu în nomenclatorul stradal ca fiind drum public, s-a răspuns că este deschis circulației publice și s-a încercat a se arăta că această cale de acces s-ar încadra ca fiind o alee de circulație.
Din acea descriere reiese clar că nu acela este locul unde a fost oprit inculpatul și testat cu aparatul alcool test.
Ceea ce demonstrează starea exactă a acelei căi de acces este extrasul din M.O. nr.681, (f.98 dos. fond) și anume anexa 5 și 7, unde este clar evidențiată zona ca fiind zonă verde. Atâta timp cât această zonă este zonă verde, apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale aceste infracțiuni. Susține că această zona s-a transformat în drum pietruit datorită existenței garajelor locatarilor și este folosită doar de către aceștia pentru a-și parca mașinile.
De asemenea, martorii audiați în cauză declară că este un drum pietruit.
Mai mult decât atât, la fila 57 dosar fond (planșe foto), se observă în mod clar că în capătul acestei căi de acces s-a demarat construcția unui bloc ANL. În aceste fotografii se pot vedea panourile care demonstrează începerea lucrărilor. Dacă acel drum ar fi într-adevăr un drum public și ar figura ca atare, se întreabă cine ar înfunda acel drum și ar construi un bloc în mijlocul lui.
Se mai arată că în mod greșit instanța de fond reține, pe baza declarației martorului A. L., că inculpatul ar mai fi condus și pe o altă porțiune de drum, fără a face o cercetare efectivă în acest sens. Analizând această declarație, consideră că este absurd ca instanța să condamne o persoană doar pe baza declarației unui martor.
Pentru aceste considerente, apreciază că sentința atacată este nelegală și netemeinică, motiv pentru care solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Referitor la critica adusă în apărare inculpatului și anume că infracțiunea reținută în sarcina acestuia, raportat la circumstanțele concrete în care a avut loc, nu îndeplinește condițiile cerute de lege, apreciază că este neîntemeiată având în vedere că atât la urmărirea penală cât și la fond, s-au efectuat cuvenitele verificări cu privire la caracterul de drum public a căii de acces, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie de 2 grame la mie.
De asemenea, instanța fondului a adus un argument suplimentar, arătând că din declarația martorului A. L. rezultă că inculpatul nu s-a rezumat a conduce pe porțiunea unde a fost depistat, neaflându-ne în prezența mai multor infracțiuni. Acel drum era folosit ca și drum public, era deschis circulației publice, autoturismele circulau în acea zonă, astfel că sunt îndeplinite și condițiile de fapt care trebuie avute în vedere când se face referire la infracțiunea de circulație pe drumurile publice.
Așa fiind, solicită respingerea recursului inculpatului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Inculpatul F. L. A. având ultimul cuvânt arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.325 din 17 decembrie 2010 pronunțată de
Judecătoria Zalău în dosarul nr.(...), în baza art. 87 alin. 1 din o. U.G nr.
195/2002 republicată cu modificările și completările ulterioare, a fostcondamnat inculpatul F. A. L., fiul lui F. și R., născut la data de (...) în loc. C. S., jud. Sălaj CNP 1., necunoscut cu antecedente penale, cetățean român, cu domiciliul în loc. N..nr.Zl 7, jud. Sălaj și reședința în loc. C. Silavniei str. Someșului nr.27, jud. Sălaj la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 81 C.p s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.
În baza art. 359 C.p s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art. 71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.h) Cod penal.
În baza art. 191 al.I C.p a fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de (...) în jurul orelor 10.20 inculpatul, în timp ce conducea autoturismul marca "Audi A6" cu nr. de înmatriculare (...) pe o cale de acces situată în Cartierul A. I. din orașul C. S., între N-araje, S-bl. TII și T.13 și E-CT2 a tamponat autoturismul marca "Chevrolet Aveo cu nr. de înmatriculare (...).La fața locului a fost testat de către organele de poliție cu aparatul alcooltest rezultând o alcoolemie de
1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care ulterior i s-au recoltat probe biologice. Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 631, 632/(...) a rezultat că alcoolemia prezentată în sânge de inculpat a fost de 2 g%o la ora 11.10 și de
1,90 g%o la ora 12.10.
În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a consumat alcool însă, a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 invocând faptul că, aflat sub influența ăuturilor alcoolice, nu a condus autoturismul pe un drum public.
P. prevederilor art.69 Cod procedură penală, declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la alterarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului F. A. L., care, la data de
(...) a condus autoturismul marca "Audia A6" cu număr de înmatriculare (...) pe un drum public pe raza municipiului Z., având o îmbibație alcoolică de 2 g %0 alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.l O.U.G.nr.l95/2002 republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.l O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului care, deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de
2,00 g%o alcool pur la prima probă și de 1,90 g%o alcool pur la cea de-a douaprobă, a condus autoturismul pe drumul public, pe raza municipiului C. S. U. imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei încriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului.
Una dintre condițiile esențiale pentru existența laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 este aceea ca fapta să fi fost săvârșită pe drumurile publice. Astfel se impune a se analiza dacă traseul pe care s-a deplasat autovehiculul condus de inculpat poate ti sau nu considerat drum public, așa cum prevede art. 6 pct. 14 din O.U.G nr.
195/2002 conform căruia" drum public este orice cale de comunicație terestră
( ... ) special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschis circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile".
Din fotografiile depuse la dosar de inculpat, nu rezultă că aleea de acces pe care s-a deplasat cu autoturismul în data de (...) este închisă circulației publice, nefiind semnalizată cu nici un fel de indicator în acest sens.
Din declarațiile martorilor audiați în faza de judecată rezultă că la data producerii accidentului, respectiv la data testării inculpatului cu aparatul alcooltest, (...), aleea a fost deschisă circulației publice. Astfel martorul D. A. a arătat că la acea dată aleea a fost deschisă circulației fiind circulată atât de proprietarii auto vehiculelor care își parchează autoturismele în garaj cât și de alte persoane, precum și că această alee este, în fapt, un drum pietruit care făcea legătura între alte două străzi. Aceleași aspecte sunt relevate și de martorul K. A. care a arătat că aleea pe care a avut accidentul este o scurtătură care făcea legătura cu bulevardul și era circulată atât de pietoni cât și de vehicule. De asemenea și martorul S. L. a arătat că la momentul producerii accidentului aleea era deschisă circulației publice și că era o scurtătură practicată și de alte autoturisme.
Aceleași aspecte rezultă și din răspunsurile formulate de către P.
O. C. Silavaniei și anume că aleea din cartierul A. I. mărginită de zona verde având ca vecini: N-garaje, S-bl. TII și T. E-CT2 la data de (...) era deschisă circulației publice de la data dării în folosință a blocurilor din cartierul A. I.
Instanța a reținut, totodată, faptul că inculpatul F. A. L. a condus autoturismul marca "Audi A6" aflat fiind sub influența băuturilor alcoolice, nu doar pe porțiunea de drum contestată, ci și pe o altă porțiune de drum public.
Mai precis, așa cum rezultă din declarația martorului A. F. dată în faza de urmărire penală, în seara de 7/(...) inculpatul F. A. L. după ce în prealabil a consumat o cantitate de băuturi alcoolice, însoțit fiind de martor, a condus autoturismul marca "Audi A6" prin centrul orașului C. S. deplasându-se spre barul din piața orașului, incidentul având loc ulterior acelei deplasări, în aceeași noapte.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase băuturi alcoolice în noaptea de 7/(...), dar și în dimineața zilei de (...), a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumurile publice din orașul C. S.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu are antecedente penale. Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolicăpeste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.l O.U.G.nr.195/2002 republicată.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art. 72 alin. 1 și art.52 Cod penal.
În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Alcoolul consumat în cantități mari și într-un interval de timp scurt, determină producerea în organism a unor fenomene patologice ca: confuzie mintală, lipsă de coordonare a mișcărilor, tulburări senzoriale, vizuale și auditive, fenomene care diminuează simțitor puterea de discernământ, capacitatea de concentrare și atenția conducătorilor auto, le alterează reflexele, timpul de reacție, etc, aspecte care pot avea pentru conducătorul auto, care conduce autovehiculul pe drumurile publice, consecințe imediate, cum ar fi producerea unor accidente de circulație cu grave urmări oamenilor și a bunurilor. Așa cum rezultă din Buletinul de analiză toxicologică, inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 2,00 g %0, deci cu mult peste limita legală prevăzută de lege. Ori, este cunoscut că numărul erorilor în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice crește în raport direct proporțional cu cantitatea de alcool ingerat, F. A. L. aflat sub influența băuturilor alcoolice a prezentat pericol evident pentru siguranța participanților la trafic întrucât cantitatea de alcool consumată a fost suficientă pentru a provoca tulburări psihosenzoriale caracterizate prin atenție dispersată, alterarea judecății și tulburări de echilibru, imposibilitatea păstrării echilibrului la întoarcerea bruscă din mers, orientare, confuză în timp și spațiu, vorbirea dizartică, așa cum rezultă din buletinul de examinare clinică . În speță datorită consumului de alcool s-a produs devierea de la starea normală psiho - fizică și s-a creat o stare de pericol concret atât pentru siguranța sa și a pasagerului care îl însoțea cât și pentru siguranța celorlalți participanți la trafic. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă, pericol social ridicat, raportat la nivelul ridicat al alcoolemiei și la consecințele care s-au produs ca urmare a faptei sale (tamponarea autoturismului marca "Chevrolet Aveo" cu nr. de înmatriculare SJ-SO-SKS). Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 26 ani, fără ocupație și fără loc de muncă, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine constantă de negare a săvârșirii faptei. Chiar dacă în cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74 Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale, simpla existență a acestora nu obligă instanța să le rețină ca circumstanțe atenuante și să reducă pedeapsa principală sub minimul special, ținând seama de aspectele menționate anterior. Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată face parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte pot avea consecințe imprevizibile și în acest context, instanța apreciază că motivul ce a stat la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii. În aceste condiții, instanța nu va reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, dar va avea în vedere toate împrejurările expuse de inculpat la individualizarea în concret a pedepsei aplicate. Astfel, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, închisoarea de la 1 la 5 ani, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul special, de 1 an și 6 luni închisoare. În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului F. A. L. drepturile prevăzute de art.64 alin.l lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Instanța a apreciat că, față de prevederile art.J din Protocolul 1 la C. E. a D. O., și față de jurisprudența C. E. a D. O. dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. C. E. a D. O., "deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de C., cu excepția dreptului la libertate ( ... ). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată". Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de C., o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației. Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.l lit.c) Cod penal este lipsită de obiect. De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.l lit.d) și e) Cod penal. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare înregim de detenție, motiv pentru care a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecință, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an și 6 luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.l lit.a) Cod penal. Din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale și, în consecință, nu este recidivist, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.8l alin.l lit.b) Cod penal. În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanța a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. D. de acest rol al condamnării, instanța a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție. Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin. 1 Cod penal. În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.3 Cod penal, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal. În baza art.l91 alin.l Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul F. A. L. la plata sumei de 900 lei cheltuieli judiciare către stat, potrivit dispozitivului hotărârii. Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs inculpatul criticând-o ca nefiind temeinică și legală. În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că nu se face vinovat de comiterea unei infracțiuni întrucât drumul pietruit pe care a circulat acesta nu este drum public, aceasta reieșind inclusiv din nomenclatorul stradal al localității C. S. din care rezultă că acel drum este încadrat ca fiind zonă verde, nicidecum drum public, astfel că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele: În urma administrării unui vast probatoriu și a analizării atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea. Astfel, s-a stabilit pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care(...) a condus autoturismul marca "Audia A6" cu număr de înmatriculare (...) pe un drum public pe raza localității C. S., având o îmbibație alcoolică de 2 g %0 alcool pur în sânge. În ceea ce privește critica adusă hotărârii și anume faptul că drumul pe care a condus inculpatul nu este public astfel că lipsește latura subiectivă a infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, se constată că aceasta este nefondată. Astfel, declarațiile martorilor audiați în cauză, din care rezultă că aleea pe care a circulat inculpatul este publică se coroborează răspunsurile întocmite de P. O. C. S. potrivit cărora, aceea alee mărginită de zona verde era la data de (...) deschisă circulației publice. Față de cele de mai sus, curtea apreciază că în cauză a fost dovedit fără nici un dubiu existența infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și că inculpatul este autorul faptei. La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a ținut seama de toate criteriile prev. de art.72 C., orientând cuantumul pedepsei spre minimul special prevăzut de textul incriminator, pronunțând și sub acest aspect o hotărâre temeinică și legală. Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat. Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, in favoarea av Negru C.. Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. A. L., domiciliat in N., nr. 217, jud. S., împotriva sentinței penale nr. 325 din 17 decembrie 2010 a Judecătoriei Z.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, in favoarea av Negru C.. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. R. GREFIER M. B. Red.M.R./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond-C. R. Cioplan
| ← Decizia penală nr. 467/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 427/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
